Appeal against final judicial fee reexamination declared inadmissible for challenging a non-appealable order

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea ce formează obiectul dosarului nr. x, reclamanţii au solicitat ca MENCS: să aplice de îndată decizia Curţii Constituţionale nr. 397/2013; să îi asigure reclamantei, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Creştină A., finalizarea studiilor cu examen de licenţă; să îi restituie toate taxele de admitere şi de studii, daune morale şi materiale de 1.000.000 RON.

La data de 25.01.2017, petenţii B. şi C., au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

În motivarea cererii, petenţii au arătat, în esenţă, că taxa de timbru este contrară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 397/2013 care se aplică de îndată, Codului Muncii şi O.U.G. nr. 80/2013.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2017 pronunţată în dosarul nr. x, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de petenţii B. şi C., ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs C. şi B., solicitând anularea taxei judiciare de timbru la care au fost obligaţi.

4. Apărările intimatului-pârât

Deşi a fost legal citat, intimatul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale nu a formulat întâmpinare.

II. Cu privire la recursul de faţă

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul declarat de reclamanţi este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispoziţiile art. 483 C. proc. civ.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanţe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanţei de apel, fiind delimitată astfel, expres şi limitativ, categoria hotărârilor judecătoreşti supuse acestei căi de atac.

În aceste condiţii, părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul ce formează obiectul prezentului dosar a fost promovat împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunţată în dosarul nr. x, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de petenţii B. şi C., hotărârea fiind definitivă, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, recurenţii-reclamanţi au declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi art. 634 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., pronunţată în soluţionarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:

"(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol:

"(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă."

Prin urmare, se observă că în speţă, recurenţii-reclamanţi C. şi B. au formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, fiind definitivă, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C. şi B. împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C. şi B. împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2018.