Appeal annulled as unstamped, upholding rejection of copyright and license claims

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea adresată Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 10 septembrie 2014, înregistrată sub nr. x/2014, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, prin Prim ministru şi Primul ministru B.:

- obligarea pârâtului Guvernul României la plata de despăgubiri - drepturi patrimoniale de autor în sumă de 41 miliarde RON (RON noi sau 9 miliarde două sute de milioane de Euro - echivalentul la cursul BNR din ziua plăţii efective);

- repunerea sa în drepturi în situaţia anterioară, de dinainte de i se fura identitatea - înainte de a i se fura licenţele de farmacist şi de economist urmare a publicării O.U.G. nr. 91/2013;

- obligarea Ministerului Sănătăţii să îi emită o autorizaţie de deschidere şi funcţionare a unei farmacii;

- obligarea la plata salariului lunar în sumă de 50.000 RON/lună (RON noi sau echivalentul în Euro) începând cu data de 24 martie 2011 până la data emiterii de către Ministerul Sănătăţii a unei autorizaţii de înfiinţare a unei farmacii. A precizat că în cazul în care nu i se va emite autorizaţia de deschidere a unei farmacii, solicită ca salariul de 50.000 RON să îi fie plătit toată viaţa urmând ca după decesul său acest salariu să fie plătit timp de 70 ani moştenitorilor săi;

- obligarea pârâtului Guvernul României la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea nr. 1129 din 12 martie 2015 (dosar nr. x/2015) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cauzei păstrând actele îndeplinite de instanţa iniţial învestită.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 07.04.2015.

Prin sentinţa nr. 121 din 17 iunie 2015 Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

- a respins cererea formulată de reclamanta A. de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 91/2013 şi a Legii nr. 266/2008, ca inadmisibilă.

- a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ.

- a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială.

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi B. faţă de capetele de cerere având ca obiect repunerea reclamantei în drepturile conferite de licenţele de farmacist şi economist, precum şi emiterea de către Ministerul Sănătăţii a unei autorizaţii pentru deschiderea unei farmacii.

- a respins acţiunea în contencios administrativ şi cererea de ordonanţă preşedinţială, ca inadmisibile.

- a respins capetele de cerere având ca obiect repunerea reclamantei A. în drepturile conferite de licenţele de farmacist şi economist, precum şi emiterea de către Ministerul Sănătăţii a unei autorizaţii pentru deschiderea unei farmacii, ca fiind formulate împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

2. Hotărârea curţii de apel

Prin sentinţa nr. 208 din data de 28 octombrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuirenta A. împotriva sentinţei nr. 121 din 17 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2014, intimaţi fiind B. şi Guvernul României Bucureşti prin Prim Ministru.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs revizuenta A., fără însă a indica şi dezvolta motive de nelegalitate a acesteia.

Recurenta s-a limitat la a-şi exprima nemulţumirea faţă de modul în care instanţele au soluţionat cererile sale şi a solicitat anularea hotărârii, repunerea pe rol şi rejudecarea cauzei.

4. Procedura derulată în recurs

Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a constatat că, anterior oricărei analize în cauză, recurenta A. trebuie să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

În situaţia îndeplinirii de către recurentă a acestei obligaţii, s-a prefigurat incidenţa dispoziţiilor alin. (5) al articolului menţionat, magistratul-asistent apreciind incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., cererea de recurs neîndeplinind cerinţa de formă prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Raportul a fost analizat în completul filtru, a fost comunicat părţilor potrivit încheierii de şedinţă din data de 5 octombrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., iar părţile nu au formulat punct de vedere referitor la concluziile acestuia.

5. Considerentele şi soluţia completului de filtru cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului

Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, raportat la dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta A. trebuia să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă căii de atac promovate.

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, dar şi prin adresă separată, ambele comunicate recurentei la 17.11.2017, a fost adusă la cunoştinţa acesteia obligaţia de a achita 100 RON taxă judiciară de timbru.

Potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, art. 197 C. proc. civ. statuează că în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează acesteia, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrag anularea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac în condiţiile legii, iar dispoziţiile art. 486 alin. (2) stabilesc faptul că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit alin. (3) această cerinţă fiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.

Având în vedere faptul că recurenta nu a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează ca netimbrat recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 208 din data de 28 octombrie 2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2018.