Mayor's conflict-of-interest finding upheld after concession contract benefited son's company.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Călăraşi, ulterior fiind declinată competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate anularea Raportului de evaluare nr. x/23.06.2014, prin care pârâta a constatat o presupusă încălcare a dispoziţiilor legale privind regimul juridic al conflictelor de interese.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 276 din data de 4 februarie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea promovată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat Raportul de evaluare nr. x/23.06.2014 emis de pârâtă.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi respingerea acesteia, în sensul menţinerii ca legal a Raportului de evaluare nr. x/23.06.2014.

În motivarea recursului, s-a arătat, în esenţă, faptul că instanţa de fond a realizat o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 şi a reţinut că reclamantul nu a încălcat acest prevederi prin semnarea, la data de 07.06.2010, în calitate de primar (împuternicit al Consiliului Local Ulmu), cu S.C. B. S.R.L., a contractului de concesiune nr. x/7.06.2010, privind suprafaţa de 72,44 ha teren aflat în proprietatea privată a Comunei Ulmu, reclamantul A. având un evident interes personal şi anume obţinerea subvenţiilor acordate de A.P.I.A. societăţii la care acesta deţine calitatea de asociat, iar fiul său deţine calitatea de administrator.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că:

Prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi în dosarul nr. x/2012, cu privire la plângerea formulată de fostul prefect al judeţului, s-a reţinut neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.

De asemenea, contractul de concesiune încheiat între Consiliul Local al Comunei Ulmu, judeţul Călăraşi şi S.C. B. S.R.L. a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 12/2010, proiectul de hotărâre fiind iniţiat de viceprimarul comunei. Prin această hotărâre de consiliu local a fost împuternicit reclamantul să ducă la îndeplinire hotărârea în integralitate, să semneze contractul de concesiune.

Consideră intimatul-reclamant că susţinerea ANI conform căreia "nu poate constitui o cauză de înlăturare a acestui conflict de interese în materie administrativă, împrejurarea că intimatul a semnat contractul de concesiune nr. x/7.06.2015 în calitate de împuternicit", ignoră întreaga procedură de licitaţie publică desfăşurată.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul asupra admisibilităţii recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost comunicat părţilor în baza încheierii din data de 09.02.2017, conform art. 493 alin. (4) al aceluiaşi articol.

Prin încheierea din 18.05.2017, completul filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţa publică, în condiţii de contradictorialitate, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Intimatul-reclamant a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, cu o acţiune îndreptată împotriva Raportului de evaluare nr. x/23.06.2014 întocmit de ANI, solicitând anularea acestuia.

Prima instanţă a admis acţiunea formulată de reclamantul A. şi a anulat Raportul de evaluare ANI nr. x/23.06.2014, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind conflictul de interese administrativ.

Pârâta Agenţia Naţională de Integritate a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin Raportul de evaluare nr. x/23.06.2014 recurenta ANI a constatat că reclamantul nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât a semnat la data de 07.06.2010, în calitate de primar, cu S.C. B. S.R.L., contractul de concesiune nr. x/17.06.2010 privind suprafaţa de 72,44 ha teren aflat în proprietatea privată a comunei Ulmu. A mai reţinut ANI că în urma concesionării terenului S.C. B. S.R.L. a obţinut subvenţii APIA în sumă totală de 185.158,82 RON încălcând astfel prevederile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în executarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

În cadrul S.C. B. S.R.L., începând cu data de 02.12.2011 şi până în prezent, C., fiul persoanei evaluate, deţine calitatea de administrator.

Analizând conflictul de interese de natură administrativă, Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003:

"Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

Conform art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali:

"Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri; d) o altă autoritate din care fac parte; e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte."

Prin aleşi locali, în sensul art. 2 alin. (1) din acest act normativ, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene.

Potrivit art. 76 din Legea nr. 161/2003, "(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută".

Se observă că, diferit de art. 76 din Legea nr. 161/2003 care se referă la "un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I", art. 75 din Legea nr. 393/2004 arată că "aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru soţ, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv. (…)"

Aşadar, sfera conflictului de interese definit de această din urmă lege este mai largă.

Instanţa de recurs reţine că textul normei juridice trebuie interpretat în primul rând, din punct de vedere teleologic, fiind evident, încă din titlul Legii nr. 161/2003, că scopul legiuitorului şi al reglementărilor, a fost acela de prevenire a corupţiei, urmărindu-se ca persoana care deţine o demnitate/funcţie publică să a adopte o conduită preventivă de natură să o împiedice să ajungă într-un conflict de interese.

Este de necontestat faptul că, la momentul intervenirii pretinsului conflict de interese, intimatul -reclamant îndeplinea funcţia de primar al comunei Ulmu, judeţul Călăraşi.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că intimatul A., în calitate de primar al comunei Ulmu, judeţul Călăraşi, a semnat în calitate de reprezentant al Consiliului Local al comunei Ulmu contractul de concesiune nr. x/7.06.2010 cu S.C. B. S.R.L. pentru o suprafaţă de teren de 72,44 ha, aflată în proprietatea privată a comunei.

În cadrul S.C. B. S.R.L., reclamantul deţinea calitatea de asociat, începând cu data de 19.05.2005, iar din data de 02.12.2011, fiul reclamantului C. deţine calitatea de administrator.

Înalta Curte nu împărtăşeşte susţinerea intimatului în sensul că a semnat contractul de concesiune nr. x/7.06.2015, în calitate de împuternicit (mandatar), iar contractul a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de licitaţie publică, atâta timp cât reiese că reclamantul s-a implicat activ în desfăşurarea procedurii de licitaţie de către Consiliul Local, semnând în acest sens mai multe documente.

Emiterea şi semnarea actelor de către primar, chiar dacă este ulterioară unei etape prealabile, constituită de licitaţia publică nu îl exonerează pe acesta de obligaţia de a verifica legalitatea respectivului contract, precum şi respectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, reglementat de art. 76 din Legea nr. 161/2003.

Existenţa interesului personal este conturată de participarea reclamantului la întocmirea documentelor necesare pentru organizarea licitaţiei, procedură la care a participat şi a fost declarată câştigătoare societatea comercială B. S.R.L., în cadrul căreia reclamantul avea calitatea de asociat, iar fiul său avea calitatea de administrator (studiul de oportunitate privind concesionarea suprafeţei de 72,44 ha teren aparţinând domeniului public, anunţul de atribuire, instrucţiuni pentru ofertanţi).

De asemenea, obţinerea unui avantaj rezultă din împrejurarea că urmare a concesionării suprafeţei de teren, S.C. B. S.R.L. a obţinut subvenţii APIA în sumă de 185.158,82 RON, dispoziţiile legale privind conflictul de interese nedistingând după cum este obţinut folosul material de către persoana evaluată.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) di Legea nr. 554/2004 şi ale art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând va respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 276 din data de 4 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea reclamantului A. ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2018.