Mayor's incompatibility finding annulled: regional waste-operator role not a local-interest position

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate anularea Raportului de evaluare nr. x/25.07.2014 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 264 din 10 decembrie 2014, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia tardivităţii invocată de pârâtă ca neîntemeiată şi a respins ca neîntemeiată, acţiunea formulată de A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 264 din 10 decembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în urma rejudecării, pe fond, admiterea acţiunii şi Raportului de evaluare nr. x/25.07.2014, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Criticile subsumate motivului de casare invocat, sunt, în ersenţă, următoarele:recurentul-reclamant susţine, în esenţă, următoarele:

- în mod greşit, cu încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a avut calitatea de reprezentant al Comunei Cislău în Adunarea Generală a Asociaţilor în cadrul S.C. "B." S.R.L.. În realitate, conform adresei x/31.10.2011 emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, recurentul deţine calitatea de asociat reprezentant al Consiliului Local al Comunei Cislău în cadrul S.C. "B." S.R.L.

- recurentul-reclamant a semnat actul constitutiv al S.C. "B." S.R.L., în calitate de reprezentant al comunei Cislău, fiind delegat exclusiv pentru această operaţiune prin H.C.L. nr. 25/31.05.2011, neavând însă mandat pentru a participa la Adunările Generale al acestei societăţi.

- în mod greşit, instanţa de fond a considerat lipsit de relevanţă calitatea de operator regional al S.C. "B." S.R.L. apreciind că sintagma "interes local" din art. 87 alin. (1) lit. f) se referă şi la societăţile de interes regional. Or, calitatea de operator regional trebuia analizată în raport de prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, coroborate cu cele ale art. 89 alin. (1) din aceeaşi lege şi cu H.G. nr. 855/2008, conform cărora numai autorităţile administraţiei publice locale au competenţă în sensul înfiinţării, organizării, coordonării şi funcţionării unui serviciu de utilitate publică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând criticile formulate de recurentul-reclamant, Înalta Curte constată că recursul este fondat, fiind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sub aspectul interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, pentru considerentele arătate în continuare.

1. Argumente de fapt şi drept

În condiţiile în care circumstanţele litigiului dedus judecăţii au fost detaliat expuse în cuprinsul hotărârii ce formează obiectul recursului, reluarea acestora în cadrul prezentelor considerente ar avea caracter redundant, iar, în temeiul art. 499 din C. proc. civ., Înalta Curte va analiza motivele de casare invocate prin prisma criticilor formulate în contextul factual prezentat în sentinţa atacată.

În esenţă, criticile formulate de recurentul-reclamant vizează interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 în contextul în care instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile respective sunt incidente şi în ipoteza în care societatea comercială este de interes judeţean ori regional raportat la împrejurarea că reclamantul a exercitat concomitent, în perioadele reţinute în raportul de evaluare, atât funcţia de primar al Comunei Cislău, cât şi calitatea de reprezentant al Comunei Cislău în cadrul adunării generale a acţionarilor S.C. "B." S.R.L. Buzău.

Dispoziţiile care reglementează situaţia de incompatibilitate reţinută în privinţa recurentului-reclamant sunt cele ale art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, conform cărora:

"Art. 87. - (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: […]

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor de interes local reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi de interes naţional reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

În raport cu probatoriul administrat în faţa primei instanţe, Înalta Curte reţine următoarele:

- potrivit Hotărârii nr. 12 din 07 martie 2011 a Consiliului Local al Comunei Cislău s-a aprobat asocierea unităţii administrativ-teritoriale a comunei Cislău, alături de alte 6 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Buzău, în vederea înfiinţării Asociaţiei C. a localităţilor Cătina, Chiojdu, Calvini, Cislău, Vipereşti, Măgura şi Unguriu, denumită "C."

- la data de 31.05.2011, Consiliul Local al comunei Cislău a adoptat Hotărârea nr. 25 din 31 mai 2011 privind aprobarea înfiinţării unei societăţi comerciale de drept privat - S.C. B. S.R.L., care, potrivit art. 2 din Hotărâre, va funcţiona sub autoritatea "Asociaţiei C. Valea Buzăului şi Valea Chiojdului" şi are 7 asociaţi, respectiv comunele Cătina, Chiojdu, Calvini, Cislău, Vipereşti, Măgura şi Unguriu.

- conform Contractului de delegare a gestiunii activităţilor specifice serviciului de salubrizare nr. 23/30.11.2011 de la Consiliile locale ale celor 7 comune către S.C. B. S.R.L., această din urmă societate prestează serviciul de utilitate publică de salubrizare la nivelul celor 7 unităţi administrativ teritoriale membre ale "Asociaţiei C. Valea Buzăului şi Valea Chiojdului".

Din actul constitutiv al societăţii reiese că asociaţii sunt cele 7 comune prin Consiile Locale, reprezentate legal de primari, iar administrator este numit d-nul D., fără a fi nominalizaţi reprezentanţii comunelor asociate cu drept de a participa la Adunarea Generală a Asociaţilor.

Din actele dosarului rezultă că recurentul-reclamant A. a fost numit membru al primei Adunări Generale a Asociaţiei, ca reprezentant al comunei Cislău, numai prin Actul constitutiv al "Asociaţiei C. Valea Buzăului şi Valea Chiojdului", astfel încât, în mod greşit instanţa de fond a reţinut că acesta a reprezentat comuna Cislău în Adunarea Generală a S.C. "B." S.R.L., neexistând niciun înscris cu valoare juridică menit să ateste această situaţie.

Prin urmare, situaţia de incompatibilitate reţinută prin raportul de evaluare contestat şi care a fost supusă controlului de legalitate de către instanţa de contencios administrativ, trebuie analizată prin raportare la funcţia de primar al comunei Cislău pe care a deţinut-o reclamantul şi la calitatea de reprezentant al comunei Cislău în Adunarea Generală a "Asociaţiei C. Valea Buzăului şi Valea Chiojdului", şi nu prin prisma aşa- zisei calităţi de reprezentant al Comunei Cislău în Adunarea Generală a S.C. "B." S.R.L., deoarece, din tot ansamblul probator nu rezultă că reclamantul a exercitat în fapt sau în drept această din urmă atribuţie.

Astfel fiind, analizând speţa, în limitele situaţiei de fapt şi juridice corecte rezultate din probatoriul administrat, rezultă cu evidenţă faptul că S.C. "B." S.R.L. este constituită în integralitate din capitalul social al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale Asociaţiei C. Valea Buzăului şi Valea Chiojdului " cu un capital social integral public, iar, potrivit obiectului de activitate, asigură gestiunea serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale, membre ale Asociaţiei C..

În privinţa regimului juridic al respectivei societăţi, în jurisprudenţa Înaltei Curţi s-a reţinut că "de esenţa funcţionării operatorului regional este aşadar gestionarea prin delegare a serviciului de salubrizare în mod eficient şi la aceeaşi parametri calitativi tuturor membrilor asociaţiei şi nu în funcţie de aportul acestora, interesul fiind unul comun regional nefragmentabil şi mai ales nesubordonat intereselor locale pe care unul sau altul dintre membrii asociaţii l-ar putea avea", iar scopul societăţii este de a facilita "accesarea de către autorităţile publice a fondurilor europene în condiţii specifice stabilite de către organismele europene abilitate, gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării modernizării şi/sau şi dezvoltării după caz a sistemelor de utilităţii publice aferentă acestor servicii". Aşadar, "instituţia juridică a operatorului regional a sistemului public de salubrizare este distinctă de instituţia juridică a societăţii comerciale de interes local, iar interesul propriu al primarului într-o astfel de entitate cu caracter regional însărcinată cu îndeplinirea unui serviciu public nu poate exista, din moment ce într-o astfel de entitate sunt reprezentate interesele fiecărui asociat din cadrul entităţii care a participat la capitalul entităţii respective, asociaţii participă în egală măsură în organele de conducere al acesteia şi unităţile administrativ teritoriale asociate, exercită prin Asociaţia C., un control direct asupra operatorului regional, similar controlului pe care îl exercită asupra departamentelor proprii, cu influenţă dominantă asupra tuturor deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului".

În consecinţă, contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că atât Asociaţia C., cât şi S.C. "B." S.R.L" sunt operatori regionali, care activează într-un teritoriu ce excede interesului local al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale ce are calitate de acţionar, astfel că, în cauză, nu se poate reţine existenţa situaţiei de incompatibilitate reglementată de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

În realizarea rolului constituţional ce revine instanţei supreme de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii în primul rând prin promovarea unei jurisprudenţe unitare, ca modalitate de respectare a principiului securităţii juridice, prevăzut implicit în totalitatea articolelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, şi care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (CEDO, Decizia din 6 decembrie 2007, cererea nr. 30658/05, Beian împotriva României, §39), Înalta Curte are în vedere practica sa anterioară, în care s-a reţinut că primarul care deţine calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunarea generală a acţionarilor unei societăţi comerciale - operator regional care asigură furnizarea sau prestarea serviciului ori activităţi de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, nu se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 (cu titlu de exemplu, deciziile nr. 163/2015, nr. 163/2015, nr. 431/2015, nr. 432/2015, nr. 473/2015, nr. 1908/2015, nr. 1339/2015, nr. 1410/2015, nr. 1970/2015, nr. 2147/2015, nr. 2180/2015, nr. 2181/2015, nr. 2183/2015 şi nr. 3017/2015).

2. Temeiul legal al soluţiei pronunţate în recurs

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând litigiul în fond, va admite acţiunea şi va anula raportul de evaluare contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 264 din 10 decembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată.

Admite acţiunea formulată de reclamantul A..

Anulează Raportul de evaluare nr. x/12.07.2014 întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2017.