Rural subsidy recovery and the principle of proportionality in enforcing business plan revenue estimates

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 10 aprilie 2014, reclamanta P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 836 din 10.01.2014 emisă de pârâtă, solicitând anularea deciziei atacate precum şi a tuturor actelor care au stat la baza acestei decizii.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa nr. 324 din data de 06 iulie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta PFA A. şi a anulat Decizia nr. 836/10.01.2014 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x/4.11.2013 emise de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

III Recursul formulat de pârâtă

3. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.

4. În motivarea recursului, a expus situaţia de fapt şi dispoziţiile legale şi contractuale incidente şi a arătat că sentinţa nr. 324/2015 încalcă normele de drept material, dat fiind situaţia de fapt detaliată în actele administrative contestate, instanţa de fond nu a interpretat corect situaţia de fapt şi nici nu a dat valoare clauzelor contractuale.

5. A arătat că în mod eronat Curtea de Apel Craiova a motivat sentinţa nr. 324/2015 prin aceea că în speţă au fost întocmite cu ocazia a două controale diferite două procese-verbale de constatare, în mod eronat a reţinut instanţa de fond că a considerat că investiţia era nerealizată ori că puieţii de brazi reprezentau o cultură improprie pentru zona montană; potrivit clauzelor contractuale, beneficiarul avea obligaţia de a respecta planul de afaceri, iar modificarea unei obligaţii contractuale nu poate interveni prin documentele întocmite în executarea contractului, ci prin actele adiţionale ale acestuia, iar in speţă acestea nu cuprind menţiuni privind înlăturarea art. 1 alin. (1)(2); în plus, în raport de estimările făcute de reclamantă şi de producţia efectiv realizată în urma înfiinţării plantaţiei de brad şi datorită diferenţei mari între cele două operaţiuni, acordarea fondurilor nerambursabile nu se justifică.

6. În urma verificărilor efectuate, echipa de control care a participat la verificarea proiectului pe teren a considerat că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri ataşat cererii de finanţare, condiţiile fiind improprii pentru dezvoltarea puieţilor de brad, astfel încât să fie valorificaţi şi să fie obţinut profitul indicat de beneficiar în planul de afaceri; nici în procesul-verbal întocmit cu ocazia vizitei pe teren şi nici in titlul de creanţă nu a susţinut că zona montană este improprie culturii de brad, ci doar că modul în care aceasta a fost cultivată face imposibilă realizarea estimărilor asumate de beneficiar prin planul de afaceri care face parte integrantă din cererea de finanţare şi din contractul de finanţare; s-a constatat că la momentul controlului cultura de brad fusese instalată în condiţii improprii acestei specii, astfel că nu se putea asigura producerea cantităţilor de puieţi de brad prevăzute în Planul de afaceri şi implicit a veniturilor estimate.

7. A emis cu respectarea procedurii un proces-verbal cu ocazia vizitei pe teren, ulterior a emis titlul de creanţă în raport de situaţia de fapt avută în vedere la momentul emiterii procesului-verbal de constatare, măsura declarării ca neeligibilă a finanţării aferente achiziţiilor realizate de beneficiar este justificată, iar în ceea ce priveşte principiul proporţionalităţii, apreciază că a dat valoare acestuia, în raport de situaţia de fapt avută în vedere la momentul emiterii procesului-verbal de constatare măsura declarării ca neeligibilă a finanţării aferente achiziţiilor realizate de beneficiar este justificată.

8. A precizat faptul că finanţarea nerambursabilă este constituită din două componente, ambele gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit O.U.G. nr. 74/2009, cu modificările şi completările ulterioare, contribuţia financiară a Comunităţii Europene în proporţie de 80% şi contribuţia publică naţională în proporţie de 20%, principiul de bază al finanţării nerambursabile fiind acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar; situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare, iar pe de altă parte raţiunea retragerii sprijinului acordat prin prima tranşă de plată constă în aceea că finalitatea trebuie să fie dezvoltarea unui proiect care se dovedeşte pe viitor viabil şi profitabil, astfel că se impune şi recuperarea integrală a finanţării nerambursabile în cazul în care se constată ulterior o neregulă şi se dovedeşte că proiectul propus nu şi-a atins finalitatea.

9. Contrar celor enunţate în sentinţă, a dat eficienţă clauzelor contractuale şi prevederilor Ghidului Solicitantului aferent măsurii 112, din Regulamentul nr. 2988/95 reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

10. În ceea ce priveşte reţinerea în cadrul sentinţei nr. 324/2015 a concluziilor raportului de expertiză tehnică, a arătat faptul că de la data controlului pe teren efectuat de reprezentanţii instituţiei (iulie 2013 - Raport decontrol nr. x) până la momentul efectuării expertizei, respectiv 18.01.2015, s-a derulat o perioadă îndelungată de timp, ceea ce a permis reclamantei să completeze prin cultivare suprafaţa de teren cu puieţi de brad astfel încât aceasta să corespundă cu cea prevăzută în proiect, în plus expertul desemnat a concluzionat cu privire la condiţiile optime pentru dezvoltarea culturii de brad, acest lucru demonstrând că orice motiv invocat cu privire la condiţiile neprielnice dezvoltării bradului este neîntemeiat; la cel de al treilea obiectiv propus prin dispoziţiile instanţei, expertul precizează că o plantaţie de puieţi poate fi valorificată de la orice vârstă, ceea ce i-ar fi permis reclamantei să realizeze obiectivele propuse în Planul de Afaceri, astfel că subliniază că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri ataşat cererii de finanţare, condiţiile în care acesta a realizat cultura de brad fiind improprii pentru dezvoltarea puieţilor de brad astfel încât să fie valorificaţi şi să fie obţinut profitul indicat de beneficiar în planul de afaceri.

11. A menţionat recurenta că, în raport de estimările făcute de reclamantă şi de producţia efectiv realizată în urma înfiinţării plantaţiei de brad, şi datorită diferenţei mari între cele două operaţiuni, acordarea fondurilor nerambursabile nu se justifică, expertul învederează că de la instalarea culturii până in prezent au existat factori limitativi care determină neatingerea veniturilor estimate şi a obiectivelor asumate prin planul de afaceri. Chiar dacă la data efectuării expertizei cultura era întreţinută, din constatările expertului rezulta că de-a lungul timpului aceasta a suferit din cauza nerespectării pe deplin a tehnologiei culturii de brad din moment ce este vorba de dezvoltare dificilă, uscare şi lucrări de completări cu puieţi de brad, în plus, chiar şi la momentul realizării expertizei cultura necesita completări în golurile generate de uscarea puieţilor.

IV Apărările intimatei

12. Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

13. A arătat că instanţa de fond a analizat faptul că beneficiarul proiectului a respectat toate prevederile prevăzute în contractul de finanţare, în baza normelor metodologice, drept pentru care comisiile de verificare în teren din cadrul APDRP nu au semnalat nereguli întocmind documentele ce erau necesare pentru acceptarea la plată a primei tranşe de 60% din valoarea proiectului, respectiv 15.000 euro în noiembrie 2009, plata făcându-se în ianuarie 2010; perioada ianuarie 2010 - decembrie 2012 a fost cea de-a doua etapă de realizare a creşterii suprafeţei cu 0,08 ha privind plantarea trandafirilor cât şi achiziţionarea de utilaje în procent de 30% din valoarea primei tranşe de plată, după care urma să fie acordată şi tranşa a doua în procent de 40% din valoarea contractului, respectiv 10.000 euro. Toate aceste obligaţii au fost realizate, lucru evidenţiat de către echipele de control din cadrul APDRP care au verificat terenul şi documentele, acordând şi tranşa a doua de plată, potrivit raportului nr. 1439/17.12.2012; a menţionat că în planul de afaceri acest lucru este evidenţiat că reprezintă o estimare, o previziune, şi nu este condiţie obligatorie privind eligibilitatea.

V Procedura de filtrare a recursului

14. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 09.10.2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

15. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 04.12.2017, completul de filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

16. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., "încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

17. Între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.), în calitate de autoritate contractantă, şi PFA A., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul cadru nr. x/04.06.2010 având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului având ca obiectiv "Creşterea şi diversificarea producţiei de flori şi plante ornamentale destinată comercializării, în exploataţia agricolă A. din oraş Tismana, judeţul Gorj".

18. În baza contractului menţionat, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 107.057 RON, echivalent a 25000 euro, în două tranşe, de 15000 euro, echivalent a maxim 64.234 RON (60%) şi 10000 euro, echivalent a maxim 42823 RON (40%). Conform datelor înscrise în cererea de finanţare depusă de PFA A. în anul 2009, prin proiect s-a propus justificarea sprijinului financiar pentru instalarea tinerei A. ca fermier în oraş Tismana, jud. Gorj, având nr. de identificare x, preocupată de cultivarea şi valorificarea plantelor ornamentale şi a florilor în câmp, producerea şi comercializarea lor ca plante ornamentale şi flori de câmp, pe o suprafaţă de 0,22 ha arabil plantată cu puieţi de brad ornamentali, exploataţia agricolă având o dimensiune de 14,154 UDE.Conform planului de afaceri, în anul 2 suprafaţa arendată se va mări cu 0,08 ha, pe care se vor cultiva trandafiri, realizându-se o exploataţie agricolă de 0,30 ha cultivată cu plante ornamentale şi flori în câmp, cu un total general de 19,30 UDE.De asemenea, beneficiarul urma să demonstreze că cel puţin 30% din valoarea sprijinului financiar acordat îl investeşte pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitar, urmând să investească peste 30% din subvenţia ce o va primi în utilaje strict necesare (un atomizor, echipament de irigat prin picurare, un motocultor, o motosapă).

19. În baza formularului IRD 0.1 nr. x/05.08.2013 Suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă, aprobat de Directorul General al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, la sesizarea d-lui B., înregistrată la A.P.D.R.P. cu nr. x/04.07.2013, privind existenţa anumitor nereguli în derularea proiectului FEADR, s-a procedat la efectuarea unei verificări referitoare la mai multe proiecte depuse pe măsura 112 în judeţul Gorj, printre care şi PFA A., beneficiar Program FEADR.

20. Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. x, întocmit în baza O.U.G. nr. 66/2011 şi H.G. nr. 875/2011, s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 105.906,99 RON. S-a constatat faptul că beneficiarul nu a respectat planul de afaceri şi pct. 8 şi 9 din partea F- Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului din Cererea de finanţare, obiectivul specific din Fişa măsurii 112 referitor Ia creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri, întrucât cultura de brad instalată în condiţii improprii acestei specii nu asigură producerea cantităţilor de puieţi de brad prevăzute în Planul de afaceri şi implicit a veniturilor estimate, drept urmare proiectul devenind neeligibil.

21. Împotriva acestui titlu executoriu emis de instituţia pârâtă, beneficiarul a formulat contestaţia nr. 40924/11.12.2013, care a fost respinsă prin Decizia nr. 836/10.01.2014 emisă de A.P.D.R.P. Împotriva acestei decizii a formulat reclamanta cererea admisă prin sentinţa recurată de către pârâtă.

22. Instanţa de fond a constatat, din probele administrate, că între procesul-verbal încheiat după deplasarea la faţa locului în data de 24.07.2013 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat sub nr. x de către personalul de control al ANRP, care nu s-au deplasat la faţa locului, există inadvertenţe, prin urmare a înlăturat menţiunile din cel de al doilea proces-verbal de constatare a neregulilor, din data de 31.10.2013; având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert C., a reţinut că împrejurările identificate drept neregularităţi în sensul dispoziţiilor din contractul de finanţare, care ar putea atrage neeligibilitatea cheltuielilor, nu pot constitui un motiv de rambursare a întregii finanţări nerambursabile folosită efectiv la executarea proiectului aprobat, deoarece s-ar încălca scopul în care Programul FEADR a fost reglementat, dar şi principiul proporţionalităţii consacrat în practica C.E.J, cele reţinute de pârâtă în actele contestate nu justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil întrucât aceasta ar reprezenta o măsură disproporţionată, de natură să deturneze scopul finanţării şi să creeze consecinţe negative excesiv de împovărătoare pentru reclamantă.

23. Înalta Curte va examina motivele de recurs ce pot fi încadrate, raportat la conţinutul acestora, în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", şi nu va examina criticile din cererea de recurs care se referă la netemeinicia sentinţei, care nu constituie motive de casare, în sensul dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ.

24. Potrivit dispoziţiilor art. 264 C. proc. civ., instanţa examinează probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor, iar în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.

25. Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond a rezultat din probele administrate, înscrisuri şi expertiza tehnică silvicultură efectuată de către expert C..

26. Cu privire la susţinerile din cererea de recurs privind faptul că în mod eronat Curtea de Apel Craiova a reţinut că au fost întocmite cu ocazia a două controale diferite două procese-verbale de constatare, Înalta Curte constată că instanţa de fond nu a reţinut efectuarea a două controale; a reţinut existenţa unui proces-verbal încheiat ca urmare a deplasării la faţa locului în data de 24.07.2013 şi a unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat sub nr. x şi faptul că între acestea există inadvertenţe, motiv pentru care a înlăturat menţiunile din procesul-verbal din data de 31.10.2013; în acest sens, a reţinut că inspectorii care s-au deplasat la faţa locului au constatat că la momentul controlului stadiul fizic de realizare este de 100%, că măsurătorile privind mărimea suprafeţelor cultivate conduc la concluzia că suprafeţele corespund cu cele prevăzute în planul de afaceri şi contractele de arendă, că bunurile achiziţionate prin proiect au fost verificate, constatându-se existenţa lor la sediul beneficiarului, în stare de funcţionare corespunzătore, iar din punct de vedere contabil reclamanta a înregistrat producţie în anul 2012 pe care a valorificat-o conform facturilor fiscale prezentate echipei de control.

27. De asemenea, în ceea ce priveşte susţinerea din cererea de recurs privind faptul că în mod eronat a reţinut instanţa de fond că pârâta a considerat că investiţia era nerealizată, se observă că instanţa de fond nu a reţinut acest fapt, a arătat că echipa de control a considerat că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri ataşat cererii de finanţare, că investiţia realizată de beneficiar a devenit neeligibilă, iar referitor la faptul că instanţa a reţinut eronat că pârâta a considerat că puieţii de brazi reprezentau o cultură improprie pentru zona montană, din considerentele sentinţei rezultă că instanţa de fond nu a reţinut acest fapt, ci împrejurarea că sunt improprii condiţiile pentru dezvoltarea puieţilor de brad, întrucât cultura de brad este instalată în condiţii improprii acestei specii. Faptul invocat de recurentă, că instanţa a reţinut că amplasarea culturii nu a fost criteriu de eligibilitate, zona montană fiind favorabilă acestei specii, este corect, însă instanţa a menţionat, cu privire la acest aspect, că echipa de control ce s-a deplasat la faţa locului la data de 24.07.2013 nu a semnalat nereguli în acest sens; pe de altă parte, este de observat că prin procesul-verbal s-a menţionat, totuşi, faptul că "cultivarea bradului ca specie ornamentală nu poate produce venituri în primii 5 ani de la instalare, fiind o eroare alegerea acestei specii".

28. Potrivit situaţiei de fapt rezultată din probele administrate, din procesul-verbal întocmit la data de 24.07.2013 pentru verificarea în teren a stadiului şi a modului de implementare al proiectului, cultura de brad era amplasată pe o suprafaţă de teren de 0,22 ha împrejmuită, puieţii fiind plantaţi în primăvara anului 2009, pe rânduri la o distanţă de 40 cm pe rând şi 1 m între rânduri; cultura de trandafiri a fost înfiinţată în primăvara anului 2010 pe o suprafaţa de 0,08 ha teren preluat în arendă, fiind în stare de vegetaţie corespunzătoare, florile de trandafir putând fi valorificate; s-a constatat existenţa în stare corespunzătoare de funcţionare a bunurilor achiziţionate prin proiect, respectiv un atomizor D. SR 430, un motocultor cu anexe, o motosapă şi instalaţia de irigat prin picurare; stadiul fizic de realizare până la momentul controlului era de 100%, iar din punct de vedere contabil beneficiarul a înregistrat producţie în anul 2012 pe care a valorificat-o.

29. Prin Procesul-verbal de constatare de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. x, s-a reţinut, însă, că starea de vegetaţie, densitatea şi talia puieţilor de brad (25-40 cm) conduc la concluzia că aceştia nu vor putea fi valorificaţi în cantităţile şi la dimensiunile prevăzute în planul de afaceri, în zonă nu există o sursă de apă, terenul este puternic îmburuienat, nu s-au executat lucrări de întreţinere a plantaţiei; s-a apreciat că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri ataşat cererii de finanţare şi pct. 8 şi 9 din partea F- Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului din Cererea de finanţare, condiţiile fiind improprii pentru dezvoltarea puieţilor de brad, nu a respectat obiectivul specific din Fişa măsurii 112, referitor la creşterea veniturilor exploataţilor conduse de tinerii fermieri, cultura de brad instalată în condiţii improprii acestei specii nu asigură producerea cantităţilor de puieţi de brad prevăzute în Planul de afaceri şi implicit a veniturilor estimate, cultivarea bradului ca specie ornamentală nu poate produce venituri în primii 5 ani de la instalare, fiind o eroare alegerea acestei specii.

30. S-au indicat, ca temei de drept, prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi Prevederile Ghidului solicitantului şi Fişa măsurii 112

31. Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezulta dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.".

32. De asemenea, Fişa măsurii 112 prevede că "Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluării acestuia, cu excepţia situaţiei când neconformitatea a fost determinată de cauze independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţă majoră: inundaţii, secetă prelungită, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în condiţiile pe care le va defini ulterior.".

33. Raportat la aceste dispoziţii, având în vedere situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză, în mod corect s-a dispus anularea procesului-verbal. Deşi pârâta susţine că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri ataşat cererii de finanţare, modul în care acesta a realizat cultura de brad fiind impropriu pentru dezvoltarea puieţilor de brad astfel încât să fie valorificaţi şi să fie obţinut profitul indicat de beneficiar în planul de afaceri, instanţa de fond a reţinut în mod corect, având în vedere situaţia constatată la faţa locului şi concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic specialitatea silvicultură C., că împrejurările identificate drept neregularităţi, reţinute ca fiind de natură să atragă neeligibilitatea cheltuielilor, nu pot constitui un motiv de rambursare a întregii finanţări nerambursabile folosită efectiv la executarea proiectului aprobat, în condiţiile în care o cultură de brad se poate valorifica la orice vârstă prin vânzarea de puieţi ornamentali, în ghiveci sau fără pământ la rădăcină, rezultaţi în urma efectuării unor lucrări de rărire a culturilor în vederea asigurării unei desimi optime, o valorificare a puieţilor de brad cu un profit mai mare realizându-se când puieţii ating înălţimi de peste 0,80 m, iar valoarea creşte pe măsură ce puieţii au înălţimi mai mari.

34. De asemenea, s-a arătat în raportul de expertiză că, la data efectuării acesteia, cultura de brad era întreţinută, iar prezenţa la data respectivă a puieţilor cu creştere înceată şi cu mai multe vârfuri denotă că au existat şi factori limitativi care au determinat dezvoltarea dificilă şi uscarea în procent destul de mare a puieţilor de brad, cultura de brad necesitând lucrări de completări cu puieţi de brad în golurile generate de uscarea puieţilor.

35. Chiar dacă de la data controlului pe teren efectuat de reprezentanţii instituţiei până la momentul efectuării expertizei s-a derulat o perioadă de timp, astfel cum a invocat recurenta, este de observat că expertul a arătat că bradul este o specie încet crescătoare, puieţii de brad putând atinge înălţinea de 0.8 m la vârsta de 4-5 ani, ce se poate prelungi cu 3-4 ani în cazul în care asupra puieţilor au acţionat factori perturbatori, fiind enumeraţi şi factorii de mediu care ar fi putut influenţa dezvoltarea normală, şi a precizat şi faptul că a fost respectată tehnologia culturii de brad pe suprafaţa de teren în cauză.

36. Contrar susţinerilor recurentei, intimata reclamantă nu a încălcat prevederile legale şi contractuale, astfel că nu se impunea recuperarea integrală a finanţării nerambursabile ca urmare a constatării unei nereguli şi a faptului că proiectul nu şi-a atins finalitatea. Potrivit Planului de afaceri, capitolul X - Sinteza veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare la nivel de exploatare, veniturile şi rezultatele financiare ale exploatării pentru care s-a acordat sprijinul financiar nerambursabil sunt estimate, neconstituind condiţii obligatorii în implementarea proiectului şi criterii de eligibilitate. Potrivit înscrisurilor întocmite chiar de către pârâtă, s-a verificat şi s-a constatat înfiinţarea şi amplasarea culturilor de brad şi trandafiri pe suprafaţa de teren de 0,22 ha împrejmuită, extinsă ulterior la 0,3 ha, existenţa bunurilor achiziţionate conform proiectului, reprezentând mai mult de 30% din valoarea sprijinului financiar acordat (un atomizor D. SR 430, un motocultor cu anexe, o motosapă şi instalaţia de irigat prin picurare), stadiul fizic de realizare până la momentul controlului din iulie 2012 era de 100%, iar din punct de vedere contabil beneficiarul a înregistrat producţie în anul 2012 pe care a valorificat-o.

37. Într-adevăr, prin raportul de expertiză s-a constatat că este viabilă obţinerii de venituri cultura de brad, dar nu la nivelul valorilor prevăzute în planul de afaceri din proiect, însă, în acest sens, având în vedere şi caracterul estimat al veniturilor şi situaţia de fapt concretă în cauză la momentul emiterii procesului-verbal de constatare, în mod corect a apreciat instanţa de fond asupra principiului proporţionalităţii şi a faptului că nu se justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil, întrucât aceasta ar reprezenta o măsură disproporţionată, de natură să deturneze scopul finanţării, cu indicarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

38. Autoritatea de control este ţinută, în activitatea sa, de principiul proporţionalităţii, potrivit dispoziţiilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, care prevăd că "orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia" art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte principiul proporţionalităţii, care impune ca orice măsură administrativă adoptată să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

39. Principiul proporţionalităţii, statuat în legislaţia comunitară şi reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, înseamnă că orice măsură sancţionatorie luată de o autoritate publică trebuie să fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop şi în acelaşi timp cea mai rezonabilă, să nu depăşească ceea ce este necesar pentru a nu deveni improprie scopului urmărit.

40. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, raportat la contractul de finanţare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

VII Soluţia instanţei de recurs

41. Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare invocat de recurenta pârâtă, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 324 din 6 iulie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 ianuarie 2018.