Suspension of Execution of Administrative Financial Corrections: Insufficient Reasoning Creating Serious Doubt and Imminent Damage

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare încheiată la 06.04.2015, până la pronunţarea instanţei de fond asupra contestaţiei formulată împotriva actului administrativ.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2046 din 14 iulie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, şi s-a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare încheiată la 06.04.2015, până la pronunţarea instanţei de fond asupra contestaţiei formulată împotriva actului administrativ.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând casarea acesteia şi, în rejudecare, respingerea acţiunii ca nefondată, pentru motive încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susţinut că în motivarea hotărârii instanţa şi-a însuşit în exclusivitate criticile formulate de către reclamantă, care vizează preponderent fondul cauzei.

S-a arătat că deşi prin întâmpinare recurentul a arătat motivele pentru care pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - AMPOSDRU nu poate avea calitate procesuală, instanţa a reţinut sumar că "această instituţie are calitate procesuală pasivă pentru argumentele expuse de reclamantă prin cererea de introducere a acestuia în cauză şi respectiv prin răspunsul la întâmpinare."

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut că în speţă argumentele reclamantei nu au fost de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ. Mai mult, motivarea cererii de suspendare priveşte cu preponderenţă aspecte de fond, de nelegalitate a actului administrativ contestat, aspecte reţinute în mod nelegal de către instanţa de judecată, echivalând în acest caz cu o veritabilă prejudecare a fondului.

A mai arătat că reclamanta nu a făcut dovada existenţei unei pagube iminente, simplele sale afirmaţii nefiind însoţite de dovezi în acest sens.

Aspectele prezentate de reclamantă cu privire la posibila situaţie în care s-ar putea afla se datorează exclusiv atitudinii culpabile a acesteia, care nu a înţeles să respecte prevederile legale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor comunitare.

1.4. Apărările intimatei

Legal citată, intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii atacate.

A evocat circumstanţele emiterii actului şi a argumentat, în esenţă, că, prin sentinţa civilă recurată, s-a dispus în mod legal admiterea cererii de suspendare, instanţa analizând în mod temeinic îndeplinirea în cauză a cerinţelor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. t) şi s) din Legea nr. 554/2004.

S-a mai argumentat că instanţa de fond a realizat o motivare corespunzătoare a soluţiei pronunţate, analizând chestiunile supuse aprecierii acesteia şi probele care au fost administrate, şi în mod just a concluzionat că în speţă sunt îndeplinite condiţiile avute în vedere de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, fără a intra în judecarea fondului cauzei.

Calitatea de pârât în prezentul litigiu revine Ministerului Fondurilor Europene - AMPOSCC, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul atribuţiilor conferite acestuia de art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 6 decembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 17 octombrie 2017, completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice prin Ministerul Finanţelor Publice, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., fixând termen pentru judecata pe fond a recursului.

2.2. Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente şi faţă de criticile recurentului - pârât, constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

2.2.1. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat.

Acest motiv se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În speţa de faţă, instanţa de control judiciar apreciază că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei şi limitele stabilite de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.

Judecătorul fondului s-a limitat la verificarea acelor împrejurări vădite care au avut capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ, din perspectiva uneia dintre criticile dezvoltate de reclamantă, cu privire la care pârâta nu a înţeles să formuleze apărări prin întâmpinarea depusă în cauză. Nu se poate reţine că ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. pentru simplul fapt că prima instanţă nu a procedat la analizarea, în integralitate, a tuturor susţinerilor părţilor, câtă vreme obligaţia impusă, sub sancţiunea nulităţii, de prevederile legale menţionate, se referă la aspectele de fapt şi de drept relevante pentru soluţionarea cauzei.

2.2.1. Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recursul este de asemenea, nefondat.

În speţă, intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu cererea de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului Convergenţă nr. 8997/08.04.2015, privind proiectul "Implementarea soluţiei de management al relaţiilor cu clienţii în cadrul A.", emis de pârâtul-recurent.

Prin actul administrativ a cărui suspendare s-a solicitat, s-au aplicat intimatei corecţii financiare în cuantum de 5%, respectiv 10% din valoarea unor contracte de achiziţie, reţinându-se că în documentaţia de atribuire aferentă au fost incluse cerinţe de natură a restricţiona concurenţa.

Prima instanţă a admis cererea reclamantei, apreciind, în esenţă, că aceasta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor speciale prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, după efectuarea unei analize sumare care a revelat indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate a actului administrativ şi a concluzionat ca verosimilă iminenţa producerii unei pagube, şi aceasta este şi concluzia instanţei de control judiciar.

Jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi a fost în sensul că îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să rezulte cu uşurinţă în urma unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, pentru că în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

În speţă, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că actul administrativ a cărui suspendare s-a dispus enunţă succint neregulile constatate şi sancţiunile aplicate, fără a expune şi argumentele care au stat la baza concluziilor adoptate de autoritatea emitentă sau raţiunile pentru care au fost respinse observaţiile formulate de reclamantă la proiectul de Notă comunicat acesteia.

Motivarea corespunzătoare a actului administrativ reprezintă o obligaţie generală a autorităţii publice, aplicabilă oricărui act administrativ, îndeplinind un dublu rol: acela de transparenţă în profitul beneficiarului actului care va putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, precum şi acela de a conferi instanţei un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având astfel posibilitatea de a verifica elementele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ.

Lipsa motivării adecvate, clare şi univoce reprezintă, în speţă, o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ şi să justifice măsura suspendării executării acestuia.

Se mai reţine şi că prin sentinţa nr. 825 din 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice prin Ministerul Finanţelor Publice, şi, în consecinţă, a anulat Nota de constatare din 06.04.2015.

Hotărârea de anulare în primă instanţă a actelor administrative a căror suspendare se solicită în prezenta cauză, confirmă concluzia privind realizarea condiţiei cazului bine justificat, în sensul avut în vedere de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Îndeplinirea condiţiei referitoare la necesitatea prevenirii unei pagube iminente rezultă din faptul că punerea în executare a actelor administrative contestate, în raport de cuantumul mare al creanţei bugetare, are consecinţa imediată şi directă a afectării situaţiei financiare a intimatei-reclamante.

În consecinţă, reţinându-se că motivele de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 2046/2015 din 14 iulie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.