Public Procurement Financial Correction: Brand-Specific Technical Specifications Without "Or Equivalent" Clause and Irrelevance of Proving Actual Budgetary Prejudice

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Olt a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând anularea Deciziei nr. 4 din 05.01.2015 privind soluţionarea contestaţiei formulate de U.A.T. Judeţul Olt împotriva Informării privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 6 - Finală înregistrată sub nr. x şi a Informării privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 6 - Finală, înregistrată la nivelul instituţiei pârâte sub nr. x/2014 şi la nivelul reclamantei sub nr. x/2014, precum şi a Notei de neconformitate care a stat la baza emiterii acesteia, prin care reclamanta a fost informată că suma de 18.837,96 RON a fost declarată neeligibilă, cu consecinţa constatării eligibilităţii acestor sume şi obligării autorităţii pârâte la autorizarea în integralitate a Cererii de rambursare nr. 6 aferentă Contractului de finanţare nr. x, cod SMIS 3765 cu titlul "Bursa de cereale în oraşul Corabia, judeţul Olt."

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 290/2015 din 23 iunie 2015 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Olt, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 290/2015 din 23 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Olt a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind dată şi cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Astfel, o primă critică adusă sentinţei recurate priveşte modul în care instanţa de fond a apreciat că abaterea reţinută se regăseşte printre cele reglementate în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Recurenta consideră că pentru a fi incidente prevederile pct. 2, subpunctul 2.3 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este necesar ca abaterea de la legislaţia în domeniul achiziţiilor publice să privească aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali care împiedică anumiţi potenţiali ofertanţi să participe la procedura de atribuire din cauza restricţiilor stabilite în documentaţia de atribuire, iar nu a unor cerinţe tehnice care privesc caietul de sarcini.

În opinia recurentei, cerinţa considerată de către echipa de control nelegală nu a reprezentat una de calificare şi selecţie a potenţialilor ofertanţi, ci a constituit un reper necesar îndeplinirii specificaţiilor tehnice inserate în Caietul de sarcini, motiv pentru care în cauza dedusă judecăţii în mod eronat prima instanţă a considerat incidente prevederile pct. 2, subpunctul 2.3. care fac referire, în mod exclusiv, la aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali.

Făcând parte din cuprinsul Caietului de sarcini, respectiva cerinţă nu a constituit un criteriu funcţie de care comisia de evaluare a declarat acceptabil ofertantul declarat câştigător ci a fost avută în vedere la analiza propunerii tehnice a acestuia, iar toate aceste aspecte nu au fost avute în vedere de instanţa de fond.

O a doua critică adusă sentinţei recurate priveşte modul în care instanţa de fond a apreciat că, în cauza dedusă judecăţii, ne aflăm în prezenţa unei nereguli, astfel cum este aceasta definită la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

Atât intimata, cât şi instanţa de judecată, nu au evidenţiat în cuprinsul actelor administrative atacate, respectiv al sentinţei recurate, caracterul cert al posibilităţii producerii unui prejudiciu, întrucât nu au făcut dovada că, în cadrul procedurii de atribuire, au existat operatori economici care nu au mai depus oferta tocmai datorită cerinţei considerate restrictive, şi nici că au existat operatori economici a căror ofertă să fie respinsă ca inacceptabilă motivat de faptul că nu au făcut dovada experienţei similare astfel cum a fost solicitată prin fişa de date a achiziţiei.

Cum în cauză nu s-a făcut dovada impactului financiar produs de abaterea constatată, în mod eronat instanţa de fond a reţinut că poate fi aplicată reducerea procentuală de natura celei stabilite prin actul administrativ contestat.

Referitor la condiţia existenţei unei abateri de la prevederile legislaţiei achiziţiilor publice, recurenta precizează că instanţa de fond nu a analizat cerinţa din caietul de sarcini din perspectiva echipamentului ce a fost achiziţionat, ci a reţinut restrictivitatea acesteia, în mod exclusiv, prin raportare la faptul că "aprecierea cerinţelor din documentaţia de atribuire ca fiind restrictive nefiind condiţionată de eventualele contestaţii ale operatorilor participanţi sau nu la procedură, această calificare fiind dată de textele de lege încălcate."

Recurenta mai arată că prin documentaţia de atribuire, nu a intenţionat să achiziţioneze un "PC Pentium integrat cu touch screen color, mouse, tastatură, porturi pentru monitor şi imprimantă", ci un spectrofotometru IR necesar pentru o analiză precisă şi rapidă a bobului întreg de cereale şi seminţe oleaginoase dotat cu un astfel de PC, spectrofotometru care putea fi furnizat de mai mulţi operatori economici, aspect pentru care nu se poate pune în discuţie o eventuală restrictivitate a cerinţei din caietul de sarcini.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 26 iunie 2017, recursul a fost admis în principiu.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: (când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material)

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi recurentă a fost încheiat, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, Domeniul major de intervenţie 4.1. - Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală, Contractul de finanţare nr. x, cod SMIS cu titlul "Bursa de cereale în oraşul Corabia, judeţul Olt", având o perioadă de implementare iniţială de 24 de luni, la o valoare totală eligibilă de 6.317.312,99 RON, pe parcursul implementării contractului de finanţare nr. x fiind încheiate 7 acte adiţionale.

Obiectul contractului îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile de către AM POR, pentru implementarea Proiectului nr. SV/13/4/4.1/1/23.09.2008, SMIS 3765 intitulat "Bursa de cereale în oraşul Corabia, judeţul Olt".

Prin Informarea privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 6, înregistrată la intimat sub nr. x/2014 şi la recurentă sub nr. x/2014, aceasta a fost informată cu privire la faptul că "în procesul de verificare a prezentei cereri de rambursare AM/OI a identificat abateri de la aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice aferente contractului de furnizare echipamente nr. 4/24.02.2014 încheiat cu S.C. A. S.R.L. şi conform O.U.G. nr. 66/2011 art. 6 şi 9 a fost aplicată o reducere procentuală de 10%, respectiv 15.191,90 RON şi 3.616,06 RON TVA, conform tabelului de mai jos."

De asemenea intimatul a transmis şi Nota de neconformitate înregistrată sub nr. x din 27.06.2014, din cuprinsul căreia au rezultat următoarele motive care au stat la baza aplicării reducerii procentuale:

"Autoritatea contractantă a definit în caietul de sarcini specificaţiile tehnice pentru un echipament prin indicarea unei mărci încălcând astfel prevederile art. 38, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

În caietul de sarcini pentru echipamentul spectrofometru IR se precizează că trebuie să includă şi PC Pentium integrat cu touch screen color, mouse, tastatură, porturi pentru monitor şi imprimantă, fără a se folosi expresia sau echivalent. De asemenea, autoritatea contractant nu menţionează situaţia excepţională care a determinat folosirea acestei denumiri de marcă."

Recurenta a formulat contestaţie împotriva informării susmenţionate, iar prin Decizia nr. 4 din 05.01.2015 a fost respinsă contestaţia, ca neîntemeiată.

Înalta Curte constată că definirea cerinţei tehnice nu a fost realizată în scopul de a permite descrierea obiectivă a produsului ce urmează a se achiziţiona, conform necesităţii autorităţii contractante şi fără restricţionarea participării în procedura de atribuire.

Astfel, se constată că au fost încălcate prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 34/2006 prin aceea că recurenta a folosit o cerinţă care indică o anumită marcă şi origine fără a menţiona situaţia de excepţie care a generat acest fapt şi fără ca aceasta să fie însoţită de menţiunea "sau echivalent".

Includerea în caietul de sarcini a unor cerinţe restrictive de natură a restricţiona participarea operatorilor la procedură, este de natură a crea un prejudiciu, în raport de criteriul de atribuire aplicat în speţă, respectiv preţul cel mai scăzut, precum şi de faptul că la procedură a participat un singur ofertant.

Conform dispoziţiilor art. 35 din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la momentul procedurii), legiuitorul a stabilit următoarele:

"(1) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice.

(2) Specificaţiile tehnice reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.

(3) Specificaţiile tehnice definesc, după caz şi fără a se limita la cele ce urmează, caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător, siguranţa în exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului, tehnologii şi metode de producţie, precum şi sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea. În cazul contractelor pentru lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire, de asemenea, şi la prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor, la verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor sau a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de execuţie, ca şi la orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, în funcţie şi de diverse acte normative şi reglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate şi cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări.

(4) Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să corespundă, atunci când este posibil necesităţilor/exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi.

(5) Specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa între operatorii economici.

(6) Fără a aduce atingere reglementărilor tehnice naţionale obligatorii, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea contractantă are obligaţia de a defini specificaţiile tehnice:…"

Potrivit art. 38 din O.U.G. nr. 34/2006 "(1) Se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), se admite o astfel de indicaţie, dar numai în mod excepţional, în situaţia în care o descriere suficient de precisă şi inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă prin aplicarea prevederilor art. 35 şi 36 şi numai însoţită de menţiunea sau echivalent."

Art. 6 şi 9 din O.U.G. nr. 66/2011, stabilesc următoarele:

"Art. 6 - (1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obliga de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declar de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.

(2) Excluderea integrală sau parţială de la plată, în situaţia prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător şi în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.

(3)în aplicarea prevederilor alin. (1), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie, fie în raport cu reglementările naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, fie cu procedurile specifice de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia cazurilor în care:

a) sancţiunile prevăzute în legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice impun aplicarea unor corecţii mai mari decât cele prevăzute în anexă;

b) autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care asigură finanţarea proiectelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 aplică măsurile cuprinse în reglementările proprii acestui program.

(4) în aplicarea prevederilor alin. (1) şi având în vedere principiul proporţionalităţii, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, pentru care beneficiarii şi-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel.

(5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene."

"Art. 9 - Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică:

a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."

Deci, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, precum şi cea a aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie.

Conform art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 2988/1995 privind protecţia intereselor financiare ale UE:

"Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

Art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, defineşte "neregularitatea" ca " orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care avea sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al UE prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

În dreptul naţional au fost preluate aceste prevederi în art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, "neregula" fiind definită ca "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul UE/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

În conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 2988/95 şi jurisprudenţa CJUE în cauzele conexate C-260/14 şi C-261/14, Înalta Curte reţine că aplicarea acestei corecţii nu constituie o sancţiune, ci o măsură administrativă dispusă ca o consecinţă a constatării că nu au fost respectate condiţiile necesare pentru obţinerea avantajului care rezultă din reglementarea Uniunii, ceea ce face ca avantajul primit să fie nedatorat.

Aşa cum s-a arătat anterior, atât legislaţia comunitară (art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999cât, art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 2988/1995 privind protecţia intereselor financiare ale UE) şi cea naţională (art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011) precizează că neregula există ori de câte ori s-a creat sau s-ar putea crea un prejudiciu bugetului U.E.

Toate acestea dovedesc faptul că, în cazul săvârşirii unei abateri, se impune aplicarea unei sancţiuni nu numai în cazul în care s-a creat un prejudiciu ci şi în cazul în care un prejudiciu s-ar putea produce, adică obligaţia de recuperare a fondurilor europene există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenţei vreunui prejudiciu.

Chiar instanţa comunitară CJUE a statuat în jurisprudenţa sa că "inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10, pct. 47; C-199/03 pct. 31), "regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut în mod fraudulos" (C-199/03, pct. 15).

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Plenul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în şedinţa din 24 noiembrie 2014 când s-a stabilit că "În reglementarea O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecţiei financiare pentru recuperarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora nu este condiţionată de existenţa unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naţionale, cu excepţia situaţiilor expres şi limitativ prevăzute în anexa la ordonanţa de urgenţă în care aplicarea corecţiei financiare este condiţionată de existenţa prejudiciului."

În raport de toate acestea, se poate considera că ar fi lipsită de esenţă obligaţia statului de a recupera fondurile acordate care nu sunt eligibile în cadrul unor proceduri de atribuire desfăşurate cu nerespectarea dispoziţiilor în materia achiziţiilor publice, fiind încălcate principiile liberei concurenţei şi al egalităţii de tratament între posibilii ofertanţi la aceste proceduri dar şi impunerea autorităţilor de management a unor sarcini imposibile în aceste cazuri, respectiv de a proba ipotetic certitudinea unui astfel de prejudiciu, deşi voinţa părţilor contractante şi dispoziţiile legale şi comunitare/europene nu impun o asemenea cerinţă suplimentară.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Olt împotriva sentinţei civile nr. 290/2015 din 23 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2018.