Suspension of fiscal enforcement order in rural investment fraud: sufficiency of apparent illegality and imminent harm

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost modificată în şedinţa de judecată din data de 17.06.2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 19.03.2015, emis de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anularea acestui act, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1877 pronunţată în data de 25 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare, formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., şi, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, a dispus suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.03.2015, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale care, invocând prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate şi pe fond respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.

În motivarea cererii, recurenta a reiterat situaţia de fapt şi circumstanţele emiterii Procesului-verbal a cărui suspendare s-a dispus şi a argumentat că instanţa de fond, prin considerentele expuse, analizează fondul cauzei, încălcând astfel dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Aspectele reţinute de instanţa de fond în susţinerea cazului bine justificat nu se pot încadra în categoria acelor circumstanţe de fapt sau de drept care se circumscriu acestei noţiuni. Aprecierile primei instanţe potrivit căreia activitatea de constatare a neregulilor este prescrisă, aspectele reţinute cu privire la răspunderea beneficiarului în ceea ce priveşte valabilitatea ofertelor depuse la licitaţiile organizate de acesta sau cu privire la subcontractarea lucrărilor, echivalează cu soluţionarea pe fond a cauzei.

Intimata-reclamantă, în cuprinsul cererii de suspendare, nu a prezentat argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ contestat.

Recurenta a mai argumentat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit că dreptul său de a stabili creanţa bugetară este prescris.

A susţinut că din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ. Executarea unei obligaţii bugetare, care a fost stabilită printr-un act administrativ fiscal care se bucură de prezumţia de legalitate nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă.

1.4. Apărările intimatei

Legal citată, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii atacate.

A argumentat, în esenţă, că, prin sentinţa civilă recurată, s-a dispus în mod legal admiterea cererii de suspendare, instanţa analizând în mod temeinic îndeplinirea în cauză a cerinţelor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. t) şi s) din Legea nr. 554/2004.

A susţinut că problema prescripţiei a fost numai "pipăită" de instanţa fondului, nu tranşată pe fond, că în speţă se aplică dispoziţiile O.G. nr. 79/2003 în forma în vigoare la momentul semnării contractului, contrar afirmaţiilor recurentei, şi că intimata a arătat efectele ireversibile pe care le-ar produce punerea în executare a procesului-verbal.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, astfel cum a fost refăcut, în baza încheierii de şedinţă din data de 22 noiembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017, completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., fixând termen pentru judecata pe fond a recursului.

2.2. Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentei - pârâte, constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

În speţă, intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.03.2015, emis de pârâta-recurentă în temeiul O.U.G. nr. 66/2011.

În motivarea actului administrativ a cărui suspendare a fost solicitată s-a reţinut, în esenţă, că beneficiarul S.C. A. S.R.L. ar fi încălcat contractul de finanţare, prin faptul că unele oferte de licitaţie, folosite în cadrul procedurii de licitaţie principală din cadrul proiectului, ar fi fost false; că anumite companii participante la licitaţie ar fi fost neeligibile, întrucât înregistrau debite la bugetul de stat la momentul participării sau semnării contractului; că ar fi fost descoperite nereguli în ceea ce priveşte facturarea echipamentului în cazul a 23 de facturi.

S-a concluzionat că S.C. A. S.R.L. "nu a respectat Principiul Bunei Gestiuni Financiare" şi "a avut cunoştinţă de faptul că ofertele de licitaţie erau false şi a avut cunoştinţă despre manipularea procedurilor de licitaţie şi de aceea cu bună ştiinţă şi intenţionat a participat la manipularea procedurilor de licitaţie, precum şi la folosirea de oferte de licitaţii false", ceea ce a avut drept rezultat afectarea programului SAPARD şi bugetului UE.

Prima instanţă a admis cererea reclamantei, apreciind, în esenţă, că aceasta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor speciale prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, şi aceasta este şi concluzia instanţei de control judiciar.

Fără a mai relua situaţia de fapt, Înalta Curte constată că, în speţă, argumentele privind aparenta depăşire a termenului de prescripţie, aplicarea retroactivă a textelor legale în baza cărora a fost emis procesul-verbal contestat, preluarea integrală a constatărilor OLAF (conduită deja sancţionată prin Decizia nr. 5751/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) sau indiciile privind lipsa culpei intimatei în ceea ce priveşte ofertele presupus false, aspecte convingător conturate de probele depuse la dosar, reprezintă împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actelor administrative a căror suspendare se solicită.

Concluziile primei instanţe s-au bazat pe analiza sumară a aparenţei dreptului impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, fără a se putea reţine că aceasta ar fi intrat în analiza fondului prin evocarea unor aspecte care ulterior au fost dezvoltate şi în acţiunea în anulare.

Se mai reţine şi că prin sentinţa civilă nr. 2808 din 30 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, şi, în consecinţă, a anulat Decizia nr. 17089/11.05.2015 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.03.2015, emise de pârâtă.

Hotărârea de anulare, în primă instanţă, a actelor administrative a căror suspendare se solicită în prezenta cauză, confirmă concluzia privind întrunirea condiţiei cazului bine justificat, în sensul avut în vedere de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Îndeplinirea condiţiei referitoare la necesitatea prevenirii unei pagube iminente rezultă din faptul că punerea în executare a actelor administrative contestate, în termenul de 30 de zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare, în raport de cuantumul mare al creanţei bugetare, de 1.696.673 RON, are consecinţa imediată şi directă a afectării situaţiei financiare a intimatei-reclamante, aspect relevat în mod convingător de înscrisurile depuse în probatoriu.

În consecinţă, reţinându-se că motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 1877 din 25 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.