Jurisdiction over annulment of sports federation assembly decisions: private-law autonomy vs. administrative public-interest status

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti reclamanta Asociaţia A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Federaţia B., anularea tuturor deciziilor Adunării Generale Ordinare a Federaţiei B., din data de 11.02.2017.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 7072 din 15 iunie 2017, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti

a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanta Asociaţia A. în contradictoriu cu pârâta Federaţia B. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a apreciat că deciziile adunării generale ale pârâtei îndeplinesc condiţiile unor acte emise în regim de putere publică, însă cu diferenţele specifice faptului că autoritatea emitentă nu este publică, ci doar una de interes public. Puterea publică reprezintă prerogativa pe care o au anumite structuri de a-şi impune cu forţă obligatorie actele unor alte subiecte de drept, fără a avea nevoie de acordul acestora din urmă, precum în cazul actelor juridice de drept privat.

Astfel, actul emis de pârâta Federaţia B., care este similată unei autorităţi publice, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, se circumscrie unui act administrativ, astfel cum este definit la lit. c) a aceluiaşi articol.

2.2. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3632 din 11 octombrie 2017, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a apreciat că hotărârile (deciziile) Adunării Generale Extraordinare a Federaţiei B. nu reprezintă acte administrative, în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, deoarece nu au fost emise în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, ci în regim de drept privat, producând efecte doar în privinţa federaţiei şi a cluburilor sportive prin a căror asociere federaţia s-a constituit.

Mai mult, art. 23 din O.G. nr. 26/2000 (act normativ la care Legea nr. 69/2000 face în mod expres trimitere) instituie în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia federaţia îşi are sediul o competenţă materială specială în privinţa cererii de anulare a hotărârilor adoptate de adunările generale ale federaţiei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecăţii vizează anularea tuturor deciziilor Adunării Generale Ordinare a Federaţiei B., din data de 11.02.2017.

În cauză, se pune problema naturii juridice a hotărârilor contestate.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Conform art. 2 din Statutul Federaţiei B., aceasta este o structură sportivă de interes naţional, persoană juridică de interes privat, de utilitate publică, autonomă şi este constituită în baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, a H.G. nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor

Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 .

Potrivit art. 3 din O.G. nr. 26/2000, actele juridice de constituire a asociaţiilor, inclusiv ale federaţiilor, sunt guvernate de legea civilă.

Înalta Curte apreciază astfel că hotărârile atacate nu au fost luate în vederea organizării legii sau a executării în concret a legii, ci au fost luate în baza statutului federaţiei şi în aplicarea dispoziţiilor acestuia. Statutul federaţiei nu poate fi asimilat legii, pentru că nu este emis în interes public, ci este emis în interesul federaţiei şi al membrilor acesteia.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Asociaţia A. în contradictoriu cu pârâta Federaţia B. în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2018.