EU funding corrections upheld after municipality's late challenge rejected as time-barred.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene:

(i) anularea Deciziei nr. 16/23.05.2013 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi pe cale de consecinţă admiterea contestaţiei formulată împotriva Procesului Verbal de Constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. X din data de 20.02.2013;

(ii) anularea Procesului Verbal de Constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. X din data de 20.02.2013, comunicat prin adresa nr. x din data de 11.03.2013, înregistrat de UAT Mun. Constanţa sub nr. x/2013.

(iii) în subsidiar, dacă se va reţine inadmisibilitatea celui de-al doilea capăt de cerere, obligarea pârâtului la soluţionarea pe fond a contestaţiei sale administrative.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1929 din 18 iunie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa, solicitând casarea acesteia şi, pe cale de consecinţă, admiterea acţiunii sale, aşa cum a fost formulată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a evocat dispoziţiile art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 şi art. 3 din Ordinul nr. 450/2013 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din O.G. nr. 92/2003 şi a arătat că a probat depunerea contestaţiei, prin poştă simplă, în ultima zi a termenului, respectiv 22.04.2013.

Din conţinutul scrisorii Poştei Române nu se poate concluziona că în data de 22.04.2014 recurenta nu ar fi depus prin mandatar avocat A. o scrisoare simplă având ca despinatar MDRAP - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene.

Instanţa de fond nu a coroborat în mod obiectiv şi legal probele existente la dosar, cu referire la adresa nr. x/2014 privind procedura de înregistrare a corespondenţei şi Registrul electronic al corespondenţei deţinut de pârâtul MDRAP din care nu rezultă faptul că respectiva contestaţie ar fi fost depusă personal în data de 25.04.2013.

În situaţia în care, din dosarul contestaţiei nu se poate verifica respectarea termenului de depunere a acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile pct. 3.9 al Ordinului ANAF nr. 450 din 19.04.2013, conform cărora "contestaţia va fi considerată depusă în termenul legal", pe care instanţa de fond le-a ignorat total.

Pe fondul cauzei, a argumentat că în mod greşit situaţiile descrise în Procesul-verbal de constatare atacat au fost încadrate ca nereguli în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, că prejudiciul nu este efectiv, real şi nu este cauzat bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naţionale.

1.4. Apărările intimatului

Legal citat, intimatul MDRAP a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei nr. 1929 din 18 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti ca legală şi temeinică.

A invocat excepţia nulităţii recursului formulat de UAT Constanţa, argumentând că motivele invocate de recurenta-reclamantă nu pot fi încadrate în vreunul din cazurile limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

A susţinut, în continuare, că Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/20.02.2013 i-a fost comunicat recurentei la data de 22.03.2013, astfel încât ultima zi legală pentru depunerea contestaţiei a fost 22.04.2013. În speţă, contestaţia a fost depusă, în original, la sediul intimatului, la data de 24.04.2014, fiind în mod corect respinsă ca tardiv formulată.

În mod corect a reţinut prima instanţă situaţia de fapt şi a apreciat că recurenta nu a făcut în mod convingător dovada transmiterii în termen a contestaţiei, precum şi faptul că intimatul nu avea nici o obligaţie să probeze înregistrarea directă a contestaţiei administrative, în acest sens operând o prezumţie simplă.

În fine, a mai argumentat că Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/20.02.2013 a fost legal şi temeinic emis.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 29 septembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 iunie 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul MDRAP, a admis în principiu recursul formulat de reclamanta UAT Constanţa, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., şi a fixat termen pentru judecata pe fond a acestuia.

2.2. Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentei-reclamante, constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

Prin Decizia nr. 16/23.05.2013, MDRAP - Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene a respins, ca tardiv formulată, contestaţia UAT Municipiul Constanţa împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/11.03.2013, înregistrată la sediul acesteia sub nr. x/2013, conform ştampilei cu număr de înregistrare aparţinând Primăriei Municipiului Constanţa.

În motivare, instituţia pârâtă a reţinut că această contestaţie a fost depusă în original, direct la sediul MDRAP, în data de 25.04.2013, respectiv la trei zile după împlinirea termenului de contestare, deci cu depăşirea termenului de decădere prevăzut de art. 47 alin. (1) şi (4) din O.U.G. nr. 66/2011, calculat conform art. 207 din Codul de procedură fiscală, care s-a împlinit la data de 22.04.2013.

Organul de soluţionare a contestaţiei a mai reţinut că, deşi contestaţia a fost semnată de avocat şi depusă la data de 25.04.2013, împuternicirea avocaţială este datată 16.05.2013, astfel că, în raport cu prevederile pct. 12.1 din Instrucţiunile pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 450/2013, la data redactării, semnării şi depunerii contestaţiei, împuternicitul avocat nu justifică calitatea procesuală de a redacta şi a depune acte în numele şi pentru contestator.

Reclamanta-recurentă a contestat decizia sus-menţionată, cu argumentul, dezvoltat atât la fond, cât şi în recurs, în susţinerea căruia a administrat proba cu înscrisuri şi proba cu martori, că a depus contestaţia prin poştă simplă, în data de 22.04.2013.

Înalta Curte apreciază însă, în acord cu judecătorul fondului, că recurenta nu a reuşit să probeze depunerea în termen a contestaţiei.

Martorul audiat are un interes profesional direct în concordanţă cu interesul urmărit de reclamantă prin demersul judiciar iniţiat, fiind unul dintre avocaţii împuterniciţi de reclamantă, astfel că se prezumă existenţa unui interes profesional firesc în demonstrarea faptului că, în speţă, contestaţia administrativă a fost depusă cu respectarea termenului legal.

Mai mult, declaraţia martorului, care nu poate fi calificată ca imparţială şi obiectivă, nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în dosar.

Argumentele recurentei privind semnificaţia adresei nr. x/2014 emisă de Compania Naţională Poşta Română S.A., lipsa plicului de corespondenţă sau criticile aduse sistemului intimatului MDRAP de înregistrare a corespondenţei au caracter pur speculativ şi nu reuşesc să înlăture prezumţia de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat sub aspectul reţinerii faptului că, în cauză, contestaţia a fost depusă în original, direct la sediul MDRAP, unde a fost înregistrată sub nr. x din 25.04.2013.

Astfel, prin actul administrativ atacat, cu just temei autoritatea publică pârâtă a reţinut tardivitatea contestaţiei depuse la data de 25.04.2013, în original, la registratura instituţiei, cu nerespectarea termenului de decădere prevăzut de art. 47 alin. (1) şi (4) din O.U.G. nr. 66/2011 şi calculat conform pct. 3.10 lit. a) şi b) din Instrucţiunile pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 450/2013, şi art. 181 alin. (2) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, constatând că sunt neîntemeiate criticile formulate de recurenta-reclamantă subsumate motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. din 2010, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ. din 2010 coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 1929 din 18 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.