Recovery of rural development funding for artificial eligibility conditions and unreasonable costs under FEADR Measure 123

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 25.10.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţie de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.06.2014 privind Proiectul "Construire unitate de procesare şi ambalare morcovi P", cod contract x din 21.02.2011.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa nr. 84 din 15 mai 2015, Curtea de Apel Bacău a respins acţiunea reclamantei ca nefondată.

3. Curtea a reţinut că proba practicilor abuzive ale beneficiarului ajutorului impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care să rezulte că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia.

4. Referitor la existenţa unei coordonări intenţionate între membrii B., în vederea creării în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea de finanţare în cadrul măsurii 123, a constatat că cele două întreprinderi, S.C. C. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L., erau subordonate deciziilor persoanei fizice D.; a constatat ca fiind elemente comune între cele două societăţi beneficiare: structura acţionariatului, acţionari şi administratori care fac parte din cadrul aceleiaşi familii; titlul de administrator comun cu puteri depline în ambele societăţi; adrese apropiate ale amplasamentului celor două proiecte; acelaşi furnizor al utilajelor, echipamentelor achiziţionate prin Programul FEADR; cereri de finanţare depuse concomitent; valoarea aproximativ egală a ajutoarelor nerambursabile solicitate prin cele două cereri; aceste elemente conturează ideea că membrii B. au acţionat în vederea creării de condiţii artificiale de eligibilitate pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, denotă şi pun în evidenţă o coordonare continuă între membrii B., cele două societăţi prin asociaţii acestora acţionând în interes comun. A apreciat că elementele de fapt expuse au fost de natură să creeze în mod artificial condiţiile necesare pentru ca reclamanta să beneficieze de plată în temeiul schemei de ajutor, iar reclamant,a prin reprezentanţii săi, a urmărit în mod exclusiv să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate.

5. Cât priveşte achiziţia de panouri solare, instanţa de fond a constatat că informaţiile obţinute din proiectele altor doi beneficiari ai Măsurii 123 au confirmat informaţiile comunicate de furnizorii contactaţi de auditorii Curţii de Conturi, şi anume un preţ mediu de 2000 euro/kw în 2011 doar pentru panourile solare şi un preţ de aproximativ 500.000 euro pentru un sistem complet de 80kw; cum în urma finalizării procedurii de achiziţii, beneficiarul a declarat 985.947 euro pentru sistemul de panouri solare, acest preţ dublat a fost în mod corect apreciat ca fiind un preţ nerezonabil, iar costurile asociate investiţiei în panouri solare şi în instalarea lor corect au fost declarate neeligibile.

III Recursul formulat de reclamantă

6. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

7. În motivarea recursului, în ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta a arătat că a solicitat instanţei aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 358 C. proc. civ., şi anume ca instanţa să socotească refuzul de a răspunde intrebărilor pe care le-a formulat şi pe care instanţa le-a încuviinţat ca o mărturisire deplină, însă instanţa a ignorat solicitarea sa, fiind de observat faptul că pârâta a încercat fie să evite un răspuns direct, fie, cu de la sine putere, a apreciat că "nu are relevanţă în cauză", acest lucru nefiind de fapt altceva decât un refuz de a răspunde la intrebările formulate; la intrebările 1, 2, 3 şi 4 în realitate nu se răspunde la ce a fost întrebată, pârâta ocolind răspunsul, iar la intrebările 8,9,10,13 şi 14 nu răspunde deloc, apreciind (fapt nepermis de normele procedurale) că nu au legătură cu cauza intrebărilor; totodată, încearcă să inducă şi instanţa în eroare prin răspunsul la intrebarea nr. 11, arătând în mod eronat că locul investiţiei pentru ambele proiecte este str. x nr. 47, Băicoi, Jud.

Prahova, deşi, în realitate, cum de altfel rezultă din cuprinsul ambelor procese-verbale de constatare a neregulilor, adresele sunt unele distincte, pentru C. S.R.L. adresa este str. x nr. 47 B, iar pentru A. S.R.L. este str. x 47A. Această manieră de a răspunde la interogatoriu, prin prisma aplicării sancţiunilor prevăzute de art. 358 C. proc. civ., se coroboreză pe deplin cu adresa înregistrată la APDRP sub nr. X/16.01.2014, adresă prin care se răspundea scrisorii adresate de Curtea Europeană de Conturi prin care i se solicita un punct de vedere referitor la constatările făcute cu privire la A.

S.R.L. şi C. S.R.L. şi cu susţinerile sale, astfel că nu se poate reţine nici o culpă a sa, cu atât mai puţin o intenţie de fraudare, aşa fiind, nu se poate discuta de crearea condiţiilor de eligibilitate artificial, în condiţiile în care pârâta a cunoscut încă de la începutul semnării contractului de finanţare situaţia sa şi a C. S.R.L. şi a apreciat că nu există nici o problemă; prin raportare la dispoziţiile art. 174 C. proc. civ. apreciază că se află în prezenta unei nulităţi relative a actului prin care s-a încălcat această normă procedurală, adică hotărârea pronunţată raportat la art. 175 alin. (1) C. proc. civ., vătămare evidentă câtă vreme prin aplicarea acestui text legal pârâta ar fi trebuit sancţionată, considerându-se dacă nu o mărturisire deplină a faptului că ştia de situaţia celor 2 societăţi (a celor 2 beneficiari), măcar ca un început de dovadă scrisă; acest început de dovadă scrisă trebuia să se completeze şi să se coroboreze în sensul faptului că AFIR ştia de situaţia celor 2 beneficiari şi a fost pe toată durata de derulare a acestor proiecte în deplină cunoştinţă de cauză, cu adresa nr. x, adresă prin care se răspundea Scrisorii adresate de Curtea Europeană de Conturi, în această situaţie devenind aplicabile prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE 65/2011, fapt ce îi exonerează de răspunderea patrimonială.

8. În al doilea rând, au fost încălcate dispoziţiile art. 249 C. proc. civ. deşi a contestat cea de-a doua neregulă reţinută în cuprinsul procesului-verbal, referitoare la caracterul nerezonabil al costurilor, arătând că acestea sunt simple alegaţii, nedovedite de nici o probă în cadrul procesului, a înţeles să preia ca atare aceste susţineri, fără a ţine cont de principiul actor incumbit probatio, stipulat şi de art. 249 C. proc. civ. pârâta AFIR este cea care ar fi trebuit să dovedească realitatea susţinerilor sale, în sensul nerezonabilităţii costurilor, în condiţiile în care a probat cu documente justificative achiziţiile făcute şi respectarea întocmai a procedurilor legale de achiziţie, create tocmai pentru a înlătura posibilitatea achiziţionării unor produse mai scumpe decât media de pe piaţă. Este vorba de o nulitate relativă, ce a creat o vătămare, în sensul reţinerii de către instanţă în considerente a unei situaţii ce justifică soluţia de respingere a plângerii, fără însă a fi dovedite aceste afirmaţii în nici un fel de către pârâtă.

9. Cu privire la motivul de casare prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta a arătat că, în ceea ce priveşte cea de-a doua neregulă, referitoare la nerezonabilitatea preţurilor, instanţa nu face altceva decât să preia susţinerile din procesul-verbal de constatare a neregulilor, deşi la dosar nu există absolut nici o probă din care să rezulte aceste aspecte, firesc ar fi fost ca, în urma sesizării aspectelor cu privire la nerezonabilitatea preţurilor de către Curtea Europeană de Conturi, AFIR să procedeze la analizarea acestui aspect şi să obţină efectiv probe în acest sens. Se vorbeşte în hotărâre, ca şi în procesul-verbal de nereguli, de anumite oferte cu care ar fi fost comparate aceste preţuri "nerezonabile", fără însă a fi depuse la dosar documente din care rezultă aspectele semnalate, astfel că întreaga motivaţie a instanţei pe acest aspect este una străină de natura pricinii, câtă vreme nu se bazează pe probele administrate; deşi se susţine de instanţă faptul că au existat verificări suplimentare, ulterioare, făcute de AFIR, şi cu această ocazie s-ar fi descoperit aceste nereguli de care, până atunci, intimata ar fi fost străină, alegaţiile nu au nici un suport probator în dosar, fiind străine de natura pricinii, documentele la care face referire instanţa, aferente cererii de finanţare, au fost depuse la nivelul anului 2011, iar punctul de vedere a fost formulat către Curtea Europeană de Conturi la data de 16.01.2014; la momentul formulării punctului de vedere, AFIR efectuase deja verificări la nivel intern privind acest aspect, al creării condiţiilor artificiale, cu atât mai mult cu cât exista declaraţia privind societăţile "legate" încă de la momentul depunerii cererii de finanţare, ocazie cu care a luat la cunoştinţă de relaţiile dintre societăţi; după trimiterea răspunsului Curţii Europene de Conturi, optica s-a schimbat fără a exista nici un element de noutate care să reiasă în urma unui control, situaţia iniţială fiind cunoscută şi însuşită de AFIR la momentul formulării punctului de vedere; motivarea instanţei este străină de natura pricinii, câtă vreme reţine că după efectuarea controlului şi ulterior formulării punctului de vedere către Curtea Europeană de Conturi au fost descoperite aceste nereguli, ca un element de noutate absolută faţă de ceea ce se constatase până atunci.

10. Recurenta a mai arătat că, deşi reţine că este o tipologie diferită de Cauza Slanceva Sila, instanţa sfârşeşte prin a compara aceleaşi elemente cu cele descrise în această speţă, însă situaţia este fundamental diferită de cea prezentată de CJUE, întrucât în cauza Slanceva. Sila proiectele erau identice, iar prin desfăşurarea lor prin două entităţi juridice diferite s-a obţinut dublul ajutorului financiar, aspecte ce nu se regăsesc în cauză. Deşi iniţial instanţa apreciază că situaţia este diferită, şi reţine că beneficiar este societatea, entitatea juridică, nu persoanele fizice deţinătoare ale capitalului social, pe parcursul considerentelor işi schimbă această poziţie cu una contradictorie, reţinând că s-a depăşit plafonul maxim de finanţare, proiectele fiind deci identice, şi au creat condiţii artificiale persoanele fizice, "beneficiari" ai finanţării. La fila 14 alin. (1) reţine foarte clar că beneficiarul nu poate desfăşura 2 proiecte în acelaşi timp, apoi arată că desfăşurarea simultană a celor 2 proiecte nu s-ar fi putut realiza de acelaşi solicitant pe aceeaşi măsură, în timp ce fracţionarea investiţiilor a permis fracţionarea artificială a investiţiilor B..

11. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a invocat, în primul rând, constatarea ca aplicabilă în cauză a O.U.G. nr. 66/2011, instanţa nesocotind cu bună ştiinţă decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 66 din O.U.G.. nr. 66/2011, prin care s-a statuat că O.U.G. nr. 66/2011 nu poate retroactiva, astfel că instanţa era obligată să ţină cont de această decizie şi, constatând că raportului juridic îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 79/2003, iar procesul-verbal este întemeiat în drept pe dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, inaplicabilă, să desfiinţeze ca nelegal actul atacat, respectiv procesul-verbal de nereguli.

12. O a doua eroare, a arătat recurenta, vizează reţinerea cauzei CJUE Slanceva Sila ca incidentă în cauză, deşi instanţa nu putea face aplicarea cauzei CJUE retroactiv, întrucât această hotărâre este obligatorie pentru statele membre de la publicare, în al doilea rând instanţa a aplicat eronat această cauză, reţinând eronat incidenţa ei, deşi condiţiile sunt cu totul diferite, în realitate, există deosebiri, chiar unele de esenţă; pentru justificarea soluţiei, se încearcă minimalizarea proiectelor, acestea fiind reduse de instanţă la elementele anterior menţionate, însă, în realitate, diferenţele sunt semnificative; astfel, localul fabricii este unul diferit, fiecare fabrică are propriul teren, total independent din punct de vedere funcţional; linia de procesare este şi ea complet diferită, ca şi procesul tehnologic în sine; cele două obiective diferă, atât ca şi construcţie cât şi ca linie tehnologică.

Totodată, deşi instanţa tinde să uniformizeze scopul final al celor două obiective "procesare de legume rădăcinoase proaspete", în realitate, produsele finite obţinute în cele două obiective sunt total diferite; celalalt proiect crează ca şi produs finit produse alimentare prelucrate, noi (cartof pai şi crochete de cartof) prin prelucrarea unei legume (cartoful), prin procedee şi tehnologii noi, conform art. 20 alin. (1) lit.

b) pct. IV din Regulamentul CE nr. 1698/2005, recurenta creşte valoarea adăugată a produsului agricol (morcovi), fără însă a transforma această legumă conform art. 20, alin. (1) lit.

b) pct. III din Regulamentul CE nr. 1698/2005; pentru depozitarea şi păstrarea cartofilor pe perioade lungi de timp, se foloseşte un gaz inhibator care, odată introdus în camerele de depozitare frigorifice, previne încolţirea cartofilor; acest lucru interzice introducerea oricărui altui tip de legume în depozit, pentru o perioadă de 7 ani; astfel, se demonstrează imposibilitatea depozitării morcovilor, ce fac subiectul proiectului implementat de recurentă în unitatea C. S.R.L. de prelucrare şi depozitare frigorifică a cartofilor; de asemenea, pentru depozitarea şi păstrarea cartofilor procesaţi, în proiectul de investiţii aferent societăţii C.

S.R.L. este un depozit frigorific, caracteristică ce nu se regăseşte şi în proiectul de investiţii implementat de recurentă; depozitul frigorific aferent societăţii C. S.R.L. a fost realizat cu materiale speciale pentru a suporta şi menţine temperaturi de până la -20°C, aceste materiale fiind total diferite de cele folosite la edificarea construcţiei aferente proiectului societăţii recurente, care este o simplă hală ce conţine o linie tehnologică de prelucrare morcovi şi o zonă de livrare; prin proiectul implementat de recurentă s-a achiziţionat ca şi utilaj linia tehnologică pentru morcovi, iar prin proiectul implementat de S.C.

C. S.R.L., pe lângă linia tehnologică de prelucrare cartofi, se va mai achiziţiona şi un sistem frigorific datorită căruia va fi posibilă depozitarea produselor în camerele frigorifice la temperaturi scăzute de pana la -20°C.Deci, aplicarea Cauzei Slanceva Sila este făcută eronat, condiţiile nefiind identice, nici măcar asemănătoare; în plus, marea majoritate a argumentelor vizează legătura dintre asociaţii şi administratorii celor 2 societăţi, însă nu trebuie pierdut din vedere faptul că acest lucru a fost în permanentă adus la cunoştinţă AFIR. care ştia de acest fapt, inclusiv prin declaraţia privind întreprinderile legate aflată la dosarul de finanţare.

13. Recurenta a invocat şi interpretarea şi aplicarea greşită a art. 4 alin. (8) din Regulamentul U.E. nr. 65/2011 al Comisiei, precum şi a dispoziţiilor legale care definesc "beneficiarul", întrucât art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.

14. Chiar daca D. este asociat şi într-o societate şi în alta, nu a fost eludat nici un plafon maxim impus de UE şi el nu este beneficiarul ajutorului acordat, sunt 2 fabrici ce respectă pe deplin scopul pentru care s-a acordat finanţarea, câtă vreme produsele finite nu sunt identice, iar din acest motiv ele nu se adresează aceleiaşi pieţe relevante, astfel că nu sunt două întreprinderi legate în accepţiunea art. 4 indice (4) din Legea nr. 346/2004; în plus, cele două obiective tind a realiza întru totul scopul prevăzut de Axa 1 - Măsura 123, fiind două entităţi diferite, cu activităţi diferite ce nu se pot confunda, prin faptul că activităţile pentru care s-a solicitat finanţarea astfel cum sunt ele clasificate conform codului CAEN sunt total diferite. Pentru C. S.R.L. a fost obţinută pentru codul CAEN 1031 - activitate exclusivă pentru "prelucrarea şi conservarea cartofilor", iar pentru S.C. A. S.R.L. codul CAEN 1039; entităţile juridice beneficiare nu au fost create subsumat acestui scop, ele au fost infiinţate în anul 2004, respectiv 2005, cu mult înainte de intrarea României în UE, astfel că este puţin probabil să poată fi apreciat că aceste entităţi juridice au fost create în scopul eludării dispoziţiilor naţionale şi al fracţionării investiţiilor pentru obţinerea unui plafon de finanţare mai mare.

15."Beneficiar", în accepţiunea Regulamentului CE nr. 65/2011, este firma, compania, persoana juridică, şi nicidecum persoana fizică ce deţine compania, patrimoniile acestora fiind distincte. Art. 4 alin. (8) din Regulamentul U.E. nr. 65/2011 al Comisiei, prevede că "fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nici o plată către beneficiar în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plaţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor Schemei de ajutor", deci beneficiarul trebuie să creeze condiţiile artificiale, cu intenţie.

16. Însă, contrar celor reţinute de instanţa de fond, conform legii, beneficiarul este persoana juridică, iar nu persoana fizică deţinătoare a capitalului social. Regulamentul CE 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în Titlul I, Capitolul I Art. 2 defineşte, la lit. h) beneficiarul, astfel că beneficiarul este în accepţiunea normelor europene incidente în cauză persoană juridică, iar nu persoana fizică. Persoana fizică deţinătoare a companiei nu contează, câtă vreme pe parcursul desfăşurării proiectului este permisă transmiterea părţilor sociale. Ceea ce este vizat de condiţiile de eligibilitate şi singura persoană obligată să le respecte este beneficiarul persoana juridică, acesta având interdicţii de înstrăinare a investiţiei, obligaţii de continuare a activităţii finanţate etc. Chiar şi AFIR analizează elemental obiectiv şi arată, în punctul său de vedere trimis către Curtea Europeană de Conturi în acest sens.

17. A mai invocat recurenta că instanţa nu analizează latura subiectivă, deşi practica CJUE în acest sens este obligatorie, iar pentru îndeplinirea condiţiilor artificiale trebuie analizate ambele laturi, atât cea obiectivă cât şi cea subiectivă.

18. De asemenea, instanţa a interpretat eronat Cap. 3 din Ghidul solicitantului, referitor la faptul ca "proiectele ai căror acţionari majoritari au în derulare alte proiecte finanţate prin FEADR în cadrul măsurii nu pot să mai desfăşoare alte proiecte". Legea este de strictă interpretare, neputându-se adăuga la conţinutul explicit al acesteia. Astfel, în primul rând, D. nu era asociat majoritar în cadrul C. S.R.L., ci avea un procent de 50%, la egalitate cu celălalt asociat, pentru a fi majoritar ar fi trebuit să deţină majoritatea, adică mai mult de 50%, ceea ce nu a fost cazul, iar în al doilea rând, instanţa adaugă la lege, apreciind cu de la sine putere că asociaţii cu o cotă egală, de 50% sunt consideraţi amândoi majoritari.

19. Recurenta a mai invocat faptul că sunt interpretate eronat şi aplicate greşit (mai precis neaplicate) în cauză prevederile art. 5 pct. 3 din Regulamentul CE 65/2011, întrucât pârâta a fost în permanenţă în cunoştinţă de cauză, iar pe baza analizei pe care a făcut-o nu a reliefat că ar avea vreo problemă, aprobându-le plata. Argumentele în dovedirea bunei sale credinţe şi a lipsei oricărei intenţii de fraudare sau creare a condiţiilor artificiale sunt următoarele: ambele cereri de finanţare au fost depuse la acelaşi Centru Regional, în acelaşi timp, cererile de finanţare primind numere consecutive (854 şi 855); documentaţia a fost verificată şi aprobată de aceleaşi persoane; au fost făcute verificări în teren, iar acestea nu au reliefat nereguli; astfel, deşi nu sunt în prezenta unei nereguli, şi în situaţia în care ar pleca de la premisa prezentată de APDRP cu privire la existenţa acestei nereguli, APDRP este răspunzătoare de aprecierea eronată a condiţiilor de eligibilitate şi de efectuarea plăţilor, astfel că nu poate solicita rambursarea sumelor plătite; de altfel, prin adresa E 37352/16.01.2014 a fost înaintat punctul de vedere al APDRP către Curtea Europeană de Conturi, şi se poate observa foarte clar că poziţia formulată de APDRP a fost diametral opusă celei susţinute prin procesul-verbal de stabilire a neregulilor; în plus, APDRP a făcut verificări la momentul la care a fost aprobată plata fiecărei tranşe, tocmai pe aspectul creării condiţiilor artificiale, nefiind sesizată nici o problemă, iar ulterior nu s-au reliefat elemente noi faţă de acel moment.

20. A mai arătat recurenta că se ignoră necesitatea existenţei unui prejudiciu cauzat bugetului UE sau celui naţional, pentru a fi în prezenţa unei nereguli. Instanţa a aplicat greşit legea care nu era în vigoare la momentul obţinerii finanţării, astfel că ea nu poate retroactiva şi deveni incidentă în cauză; este vorba de O.G. nr. 66/2011, act normativ ce a intrat în vigoare abia în iunie 2011, în timp ce contractul de finanţare a fost încheiat în februarie 2011. Părţile sunt ţinute de prevederile contractului de finanţare x/2011, care defineşte neregula, contractul fiind legea părţilor, cu atât mai mult cu cât este vorba de un contract de adeziune, la care nu a putut face nici o modificare; conform acestui contract, neregula este condiţionată de crearea unui prejudiciu ce nu a fost dovedit în cauză, cu atât mai mult cu cât se impută toată suma aferentă finanţării, în ambele proiecte, deşi ar fi trebuit, chiar pe considerentele depăşirii plafonului maxim de finanţare, solicitat cel mult ajutorul acordat pentru un proiect, nu din amândouă. Aşa fiind, în cauză sunt incidente dispoziţiile O.G. nr. 79/2003, nu numai că nu este dovedit prejudiciul, dar acesta nici măcar nu este cuantificat in cuprinsul procesului-verbal de nereguli, astfel că, sub acest aspect, instanţa fondului a încălcat legea părţilor, contractul şi se impune casarea sentinţei.

21. Recurenta a concluzionat în sensul că nu s-a aplicat principiul proporţionalităţii reglementat de art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, în măsura în care Înalta Curte apreciază incidente în cuza dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011. Se invocă faptul că nu ar fi putut beneficia de finanţare decât pentru unul dintre proiecte, şi ar fi obţinut finanţare pentru amândouă, condiţii în care firesc ar fi să li se refuze finanţarea doar a unuia dintre proiecte, şi nu pentru amândouă, depunând documente la dosar de unde rezultă fără echivoc faptul că proiectul A. S.R.L. este finalizat, în timp ce pentru C. S.R.L. s-a plătit numai o parte din finanţare. Pentru realizarea scopului acordării finanţării europene, firesc ar fi ca investiţia deja finalizată să fie păstrată, în măsura în care s-ar impune restituirea sumelor de bani firesc ar fi ca aceste sume să fie deduse din tranşele următoare ale proiectului nefinalizat, C. S.R.L.

IV Apărările intimatei

22. Prin întâmpinare, intimata pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece instanţa de fond a dat o corectă dezlegare pricinii deduse judecăţii, analizând în concret motivele de anulare invocate de reclamant, prin raportare la probele administrate în cauză şi la legislaţia aplicabilă cauzei.

23. A arătat că interogatoriul este un mijloc de probă care priveşte fapte personale ale părţii căreia îi este administrat, la care partea răspunde aşa cum consideră de cuviinţă, iar referitor la susţinerile recurentei privind nedovedirea caracterului nerezonabil al preţurilor, ceea ce a reţinut instanţa de fond este corect, instanţa de fond a avut în vedere circumstanţele de fapt şi de drept menţionate în procesul-verbal de constatare, în nici un caz nu a identificat nereguli noi şi nu s-a substituit organelor de control.

24. Existenţa legăturilor dintre S.C. C. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. a fost menţionată în cuprinsul actelor administrative atacate, legăturile dintre acţionariatul acestor societăţi fiind menţionată în cuprinsul procesului-verbal de constatare.

25. Referitor la susţinerile recurentei-reclamante cu privire la aplicabilitatea în cauză a Deciziei nr. 66/2015 a Curţii Constituţionale, a arătat că, astfel cum este stabilit şi în acesta, definiţia neregulii cuprinsă în art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 este o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, o atare definiţie se regăseşte şi in art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999.

26. În consecinţă, apreciază că procesul-verbal de constatare nr. x/16.06.2014 este legal emis cu respectarea normelor legale în vigoare la momentul emiterii acestuia, neregulile constatate îndeplinind rigorile definiţiei acesteia prevăzută atât în legislaţia internă cât şi în reglementările europene, iar in ceea ce priveşte modul de aplicare a corecţiei financiare, se impune retragerea întregului sprijin financiar acordat, dat fiind faptul că neregulile identificate afectează în integralitate contractul de finanţare.

27. Cu privire la asemănările sau deosebirile dintre cazul de faţă şi cel prezentat Curţii Europene de Justiţie (cazul din Bulgaria, cauza Slancheva Sila), precizează că sunt două tipologii diferite de eludare a reglementărilor din domeniu (plafoane impuse, restricţii cu privire la numărul maxim de proiecte avute în implementare în acelaşi moment etc), în cazul din Bulgaria speţa priveşte încercarea unei persoane sau a unui grup de persoane, care acţionează de comun acord, să dezvolte un tip de afacere şi să obţină finanţare peste plafoanul impus de regula de minimis, valabilă în cadrul Măsurii 312, în cazul S.C. C. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L. este un cumul de eludări ale reglementărilor legale în vigoare, astfel: plafonul de 2.000.000,00 EURO nerambursabil per proiect; punctajul acordat pentru proiectele care nu au mai beneficiat de sprijin nerambursabil din fonduri U.E.; restricţia referitoare la derularea a mai mult de un proiect, în acelaşi timp, în cadrul aceleiaşi măsuri. Astfel, cu toate că activitatea celor două societăţi comerciale nu este identică întru totul, ea aparţine aceleiaşi pieţe relevante, respectiv procesarea legumelor rădăcinoase proaspete. Mai mult, luând în considerare structura acţionariatelor celor două societăţi, se poate concluziona că cele două societăţi, prin asociaţii acestora, acţionează în interes comun.

28. Cu privire la aspectul conform căruia beneficiarul nu ar fi obligat să restituie finanţarea primită, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011, a arătat că decizia de a declara proiectele societăţilor S.C. A. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. ca fiind eligibile, respectiv efectuarea plăţilor către acestea, a fost luată sub influenţa unor condiţii de eligibilitate create în mod artificial de către beneficiari, astfel că nu se poate vorbi despre culpa autorităţii; condiţia cumulativă stipulată în articolul amintit anterior, respectiv cea cu privire la posibilitatea beneficiarului de a depista eroarea într-un mod rezonabil nu este îndeplinită în speţă, întrucât, aşa cum se arată în procesul-verbal de constatare nr. x/16.06.2014, dar şi de către Curtea Europeană de Conturi, beneficiarii au acţionat într-un mod coordonat în vederea obţinerii unei finanţări mai mari decât plafoanele impuse de reglementările în vigoare şi, astfel, nu pot invoca necunoaşterea acestor aspecte în propria apărare.

29. Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar şi furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu stricteţe a condiţiilor de realizare a obiectivului subvenţionat, fapt ce justifică aplicarea unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor. Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

30. În consecinţă, AFIR a acţionat conform prevederilor contractuale, cu respectarea obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile legale în ceea ce priveşte administrarea fondurilor europene, iar pe de altă parte, emiterea procesului-verbal de constatare menţionat nu este consecinţa voinţei unilaterale a AFIR, ci rezultatul conduitei defectuoase a reclamantei în derularea contractului de finanţare, care nu a respectat obligaţiile pe care şi le-a asumat prin semnarea acestui contract.

V Procedura de filtrare a recursului

31. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 2 octombrie 2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol. Părţile nu au depus punct de vedere asupra raportului.

32. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 11 decembrie 2017, completul de filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

33. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

34. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", vizează neregularităţi de ordin procedural care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ.. Recurenta a invocat încălcarea dispoziţiilor art. art. 358 C. proc. civ., prin faptul că a solicitat ca instanţa să socotească refuzul pârâtei la interogatoriu ca o mărturisire deplină, însă instanţa a ignorat solicitarea sa, şi a dispoziţiilor art. 249 C. proc. civ., întrucât a contestat cea de-a doua neregulă reţinută în cuprinsul procesului-verbal, referitoare la caracterul nerezonabil al costurilor, iar instanţa a preluat ca atare susţinerile pârâtei, nedovedite în nici un fel de către aceasta.

35. Înalta Curte constată, pe de o parte, că pârâta nu a refuzat să răspundă la interogatoriul formulat de reclamantă, probă administrată în condiţiile art. 355 C. proc. civ., care prevede luarea interogatoriului persoanelor juridice, iar pe de altă parte, dispoziţiile art. 358 C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul" nu impune instanţei să tragă vreo concluzie din refuzul părţii de a răspunde la un interogatoriu, ci doar îi oferă această posibilitate; în situaţia in care este posibilă administrarea altor probe, refuzul de a răspunde este socotit ca un început de dovadă, ce urmează a fi completat cu alte probe.

36. Dispoziţiile art. 264 C. proc. civ. prevăd că "(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor., puterea doveditoare a probelor fiind lăsată, aşadar, la libera apreciere a instanţei, motive pentru care în cauză instanţa nu a încălcat dispoziţiile art. 358 C. proc. civ.

37. Referitor la dispoziţiile art. 249 C. proc. civ., susţinerile recurentei care vizează nemulţumirea acesteia sub aspectul aprecierii necorespunzătoare a probelor administrate în cauză şi, astfel, netemeinicia hotărârii atacate, nu privesc nelegalitatea hotărârii recurate şi nu constituie motiv de casare. Reclamanta a solicitat anularea unui act administrativ care beneficiază de prezumţia de legalitate, în sensul că a fost emis cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege, asociată cu prezumţia de veridicitate, potrivit căreia actul administrativ este prezumat a corespunde adevărului, şi care are caracter relativ, putând fi răsturnată, prin probele administrate, în cazul atacării la instanţa de contencios administrative şi a constatării nelegalităţii.

38. Cât priveşte achiziţia de panouri solare, auditorii Curţii şi ulterior pârâta, raportat la estimări de preţ de la şase furnizori de instalaţiile panouri solare identice, aferente anului 2011, din care rezulta că preturile variau între aproximativ 300000 euro şi un maximum de aproximativ 500000 de euro, preţul mediu pentru panourile solare fiind de aproximativ 2000 de euro/kw, precum şi la estimări de preţ de Ia patru furnizori pentru o linie de procesare a morcovilor proaspeţi identică, pentru anul 2011, potrivit cărora preturile variau intre aproximativ 800000 de euro şi un maximum de aproximativ 1100000 euro, faţă de împrejurarea că, în urma procedurilor de achiziţii din cursul etapei de implementare a proiectului, beneficiarul a declarat 965947 de euro pentru sistemul de panouri solare, un preţ aproape dublu faţă de estimările indicate, şi un preţ de 2161690 de euro pentru linia de procesare, un preţ dublu faţă de estimările indicate, au considerat că preţurile declarate de beneficiar nu sunt rezonabile, iar costurile asociate investiţiei în linia de procesare şi în instalarea acesteia sunt neeligibile, şi anume 85,12% din plata creditată.

39. În ceea ce priveşte susţinerile care se referă la aplicarea greşită a normelor de drept material, se constată că pârâta, la sesizarea Curţii de Conturi Europene, nu a negat existenţa documentelor şi a procedurilor de achiziţii, invocate de recurentă, ci rezonabilitatea costurilor prezentate.

40. Achiziţionarea bunurilor în vederea implementării proiectului se realizează cu respectarea principiului rezonabilităţii preţurilor, având în vedere dispoziţiile art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, potrivit cărora "Controalele administrative asupra cererilor de ajutor vizează în special următoarele elemente: e)eligibilitatea operaţiunii pentru care se solicită ajutorul; (d) caracterul rezonabil al costurilor prezentate, care se evaluează printr-un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referinţă, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare".

41. În ceea ce priveşte critica din recurs referitoare la faptul că maniera de a răspunde la interogatoriu se coroborează pe deplin cu adresa înregistrată la APDRP sub nr. X/16.01.2014, prin care APDRP răspundea Scrisorii adresate de Curtea Europeană de Conturi prin care i se solicita un punct de vedere referitor la constatările făcute cu privire la A. S.R.L. şi C. S.R.L., astfel că nu se poate reţine nici o culpă a sa, fiind eventual o eroare din partea autorităţii contractante, devenind aplicabile prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE 65/2011, Înalta Curte va examina această susţinere în cadrul motivului de nelegalitate care se referă la interpretarea eronată şi aplicarea greşită (neaplicarea) prevederile art. 5 pct. 3 din Regulamentul CE 65/2011.

42. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", raportat la dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea va arăta motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, din examinarea sentinţei recurate rezultă că motivul de casare este nefondat, întrucât hotărârea cuprinde motivele de fapt şi de drept pentru care instanţa le-a avut în vedere pentru respingerea cererii, nu cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

43. Obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, reglementată de dispoziţiile art. 425 C. proc. civ. are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii, în mod clar şi precis, a situaţiei de fapt, pe baza probelor administrate, a dispoziţiilor legale, prezentarea motivelor pentru care a instanţa a admis sau a respins cererile părţilor, analiza argumentelor relevante invocate de părţi şi expunerea concretă a motivelor de fapt şi de drept pentru care instanţa a pronunţat hotărârea.

44. Cu privire la preluarea susţinerilor din procesul-verbal de constatare a neregulilor, Înalta Curte constată că motivele invocate nu se circumscriu unor motive străine de natura cauzei, şi are în vedere cele reţinute anterior, cu privire la aprecierea aprecierea necorespunzătoare a probelor şi astfel netemeinicia hotărârii atacate, şi la aplicarea normelor de drept material.

45. Motivele contradictorii pot rezulta din existenţa unei contradicţii între considerente şi dispozitiv, în sensul că motivarea hotărârii duce la o altă soluţie, dar şi din considerente contradictorii, însă, în cauză, nu există asemenea motive, iar în ceea ce priveşte Cauza Slanceva Sila, curtea de apel a arătat în mod echivoc că, deşi există câteva similitudini între aceasta şi cauza de faţă, este vorba de două tipologii diferite în care se pune problema eludării reglementărilor în domeniu, însă, ca şi în Cauza Slancheva Sila, soluţia litigiului de faţă depinde de interpretarea noţiunii "condiţii create în mod artificial" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

46. Având în vedere împrejurările la care se referă motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., lipsa motivării, existenţa unor motive contradictorii sau numai a unor motive străine de natură cauzei, astfel cum anterior s-a reţinut, susţinerile invocate nu atrag incidenţa motivului de casare. Faptul că, în considerentele hotărârii, argumentele de fapt şi de drept nu sunt prezentate în modalitatea dorită de către reclamant nu reprezintă un motiv de nelegalitate şi nu înseamnă că hotărârea nu a fost motivată, pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

47. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. pct. 8 C. proc. civ., când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, curtea constată că instanţa de fond a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente.

48. Comisia Europeană a adoptat, pe baza Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În cadrul acestui program este prevăzută acordarea asistenţei financiare nerambursabile şi pentru Axa1, Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere".

49. În acest context a fost încheiat Între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescui Bucureşti (actual A.F.I.R. Bucureşti) şi S.C. A. S.R.L., la data de 21.02.2011, Contractul de finanţare nr. x, obiectul contractului fiind acordarea unei finanţări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului "Construire unitate procesare şi ambalare morcovi P".

50. Prin Cererea de Finanţare depusă la data de 28 iunie 2010, beneficiarul proiectului şi-a propus construirea unei unităţi de procesare şi ambalare morcovi prin dotarea cu următoarele echipamente şi utilaje, conform studiului de fezabilitate: linie tehnologică pentru selectarea, sortarea, spălarea, curăţarea şi ambalarea morcovilor, precum şi achiziţionarea unor echipamente pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile ce poate asigura aproape întreg necesarul de energie al unităţii.

51. Obiectivul general al proiectului de investiţii consta în creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare prin îmbunătăţirea performanţei generale a societăţii şi atingerea unor obiective specifice: introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole competitive, îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole.

52. Având în vedere raportul Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi Europene din data de 15.04.2014, A.P.D.R.P. a procedat la verificarea cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sub nr. x/2014, privind aspectele semnalate, referitoare la faptul că s-au creat condiţii artificiale în vederea eludării criteriilor de eligibilitate şi de selecţie pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, respectiv: a) aspectul referitor la existenţa unei coordonări intenţionate între membrii B. în vederea creării în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea de finanţare în cadrul măsurii 123 (în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei); b) aspectul referitor la caracterul rezonabil al costurilor, respectiv la faptul ca 85.12% din plata auditată este afectată de eroare, nefiind eligibilă.

53. Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.06.2014, A.P.D.R.P. - CRPDRP 3 Sud Muntenia a constatat existenţa unor condiţii de eligibilitate create în mod artificial, cu scopul de a obţine un avantaj necuvenit şi obţinerea sprijinului financiar nerambursabil. S-a constatat că investiţia realizată de beneficiarul S.C. A. S.R.L, respectiv "Construire unitate de procesare şi ambalare morcovi P", a devenit neeligibilă şi s-a propus rezilierea contractului de finanţare x/21.02.2011 şi recuperarea in totalitate a sprijinului financiar nerambursabil acordat de către APDRP beneficiarului S.C. A. S.R.L. în vederea realizării investiţiei " Construire unitate de procesare şi ambalare morcovi P", constituirea ca debit a sumei de 8.539.072,79 RON, cu recuperarea de la beneficiar, la care se adaugă majorări de întârziere potrivit legislaţiei aplicate în domeniu.

54. Împotriva procesului-verbal de constatare nereguli reclamanta a formulat contestaţie administrativă, respinsă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale -A.F.I.R. Bucureşti prin decizia nr. 27924 din 12.08.2014.

55. A.P.D.R.P. a încheiat şi procesul-verbal nr. x de constatare nereguli, prin care s-a stabilit în sarcina S.C.C. S.R.L., beneficiară a contractului de finanţare x/21.02.2011, un debit în valoare de 2.211.354,82 RON, reţinându-se aceleaşi nereguli ca în cazul S.C. A. S.R.L.

56. Referitor la motivul de recurs privind constatarea ca aplicabilă în cauză a O.U.G. nr. 66/2011 cu nesocotirea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 7 aprilie 2015, prin care s-a statuat că O.U.G. nr. 66/2011 nu poate retroactiva, astfel că instanţa era obligată să ţină cont de această decizie şi, constatând că raportului juridic îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 79/2003, iar procesul-verbal este întemeiat în drept pe dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, inaplicabilă, să desfiinţeze ca nelegal actul atacat, respectiv procesul-verbal de nereguli:

57. Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.06.2014 a reţinut, ca bază legală a verificării, prevederile O.U.G.. 66/2011, precum şi termenul de "neregulă" prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) al O.U.G. nr. 66/2011.

58. Contractul de finanţare s-a încheiat la data de 21.02.2011, dată la care era în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, astfel că, din punct de vedere al condiţiilor de legalitate, contractul de finanţare este supus legislaţiei în vigoare de la data încheierii acestuia, respectiv O.G. nr. 79/2003.

59. La data încheierii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.06.2014 era în vigoare O.U.G. nr. 66/2011, publicată în Monitorul Oficial la data de 30.06.2011, şi care a abrogat O.G. nr. 79/2003. Potrivit art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, "activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare".

60. Prevederile art. 66 au fost declarate neconstituţionale ulterior, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 7 aprilie 2015. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, "Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei".

61. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul a optat pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 numai pentru activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 şi se permite interpretarea per a contrario potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 se aplică pentru activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care nu sunt în desfăşurare la data intrării acesteia în vigoare, chiar dacă acestea au fost săvârşite sub imperiul Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003. Curtea Constituţională a constatat că se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârşirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, aşadar fără a se putea combina dispoziţiile de drept substanţial din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, calificarea neregulii şi stabilirea creanţelor bugetare, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului. Rezultă că în mod corect procedura în baza căreia s-a efectuat controlul a fost reţinută ca fiind cea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011.

62. În ceea ce priveşte neregula, din definiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 2 din O.G. nr. 79/2003 şi art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă că prevederile O.U.G. nr. 66/2011 reglementează şi potenţialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. Este necesar, însă a fi avute în vedere şi prevederile art. 17 din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanţare, obligatoriu între părţile contractante, potrivit cărora prin "neregulă" se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementarilor in vigoare privind asistenta financiara nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional.

63. De asemenea, trebuie avut în vedere că, în ceea ce priveşte definiţia neregulii, dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 sunt o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit cărora "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate", precum şi a prevederilor art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, potrivit cărora «neregularitate» înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

64. Având în vedere aceste dispoziţii, din regulamente în vigoare la data încheierii contractului de finanţare (din care a fost preluată definiţia neregulii în O.U.G. nr. 66/2011), precum şi dispoziţiile art. 288 paragraf 2 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, care prevăd că "Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru", rezultând că sunt obligatorii şi aplicabile direct şi imediat, autorităţile naţionale sunt obligate să asigure aplicarea acestora,.

65. Cu privire la susţinerile recurentei referitoare la cauza CJUE Slanceva Sila, faptul că instanţa nu putea face aplicarea acesteia retroactiv, întrucât este obligatorie pentru statele membre de la publicare, şi a aplicat eronat această cauză, reţinând eronat incidenţa ei, deşi condiţiile sunt diferite:

66. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat la data de 12 septembrie 2013 în cauza C-434/12, Slancheva Sila, asupra unei cereri de decizie preliminară cu privire la interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO L 25, p. 8, rectificare în JO 2011, L 201, p. 20) şi a stabilit că "1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.".

68. Referitor la aplicabilitatea acestei decizii, susţinerile recurentei sunt nefondate, având în vedere că hotărârile prin care Curtea de Jutiţie a Uniunii Europene se pronunţă cu privire la interpretarea dreptului Uniunii Europene au un efect retroactiv care operează de la data intrării în vigoare a normei interpretate, precedentul judiciar fiind consacrat prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie; astfel cum s-a reţinut în Hotărârea din 13 ianuarie 2004, Kühne & Heitz NV, C-453/00, punctul 2, interpretarea pe care Curtea Europeană de Justiţie o dă unei norme de drept a Uniunii Europene, "clarifică şi precizează, dacă este necesar, semnificaţia şi sfera de aplicare a acestei norme, astfel cum trebuie sau ar fi trebuit să fie înţeleasă şi aplicată încă din momentul intrării sale în vigoare (a se vedea, între altele, Hotărârea din 27 martie 1980, Denkavit italiana, 61/79, Rec., p. 1205, punctul 16, şi Hotărârea din 10 februarie 2000, Deutsche Telekom, C-50/96, Rec., p. I-743, punctul 43).".

69. Instanţa de fond a reţinut, în ceea ce priveşte cauza de faţă şi Cauza Slancheva Sila, că este vorba de două tipologii diferite în care se pune problema eludării reglementărilor în domeniu, astfel cum şi pârâta a arătat, însă a apreciat, în mod întemeiat, că, la fel ca şi în Cauza Slancheva Sila, se pune problema interpretării noţiunii "condiţii create în mod artificial" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, aceste dispoziţii fiind cele reţinute şi în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare contestat.

70. În acest sens a reţinut instanţa de fond cele stabilite în Cauza Slancheva Sila, cu privire la interpretarea astfel noţiunii "condiţii create în mod artificial" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, aplicabile şi în prezenta cauză, astfel că, deşi între această cauză şi prezenta există deosebiri, susţinerile recurentei privind diferenţele majore între proiectele tehnice ale celor doua societăţi, C. S.R.L. şi A. S.R.L, existenţa a 2 imobile complet diferite şi independente unul de celalalt, faptul că linia de procesare este complet diferită, atât ca şi construcţie, cât şi ca linie tehnologică, faptul că produsele finite obţinute în cele două obiective sunt total diferite, nu sunt de natură să conducă la concluzia aplicării în mod eronat a celor stabilite prin această hotărâre de interpretare art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011

71. Sunt greşite susţinerile recurentei privind faptul că pentru justificarea soluţiei se încearcă minimalizarea proiectelor; prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.06.2014 s-a realizat o amplă analiză a situaţiei de fapt, referitoare la cererea de finanţare depusă de recurentă, a informaţiilor furnizate prin documentele depuse la cererea de fiunanţare, a informaţiilor referitoare la celălalt beneficiar, S.C. C. S.R.L., a informaţiilor privind proiectele FEADR/SAPARD ale recurentei şi ale celorlalţi beneficiari, S.C. C. S.R.L. (beneficiar al Programului FEADR, contract de finanţare semnat la data de 21.02.2014 - măsura 123), S.C. E. S.R.L. (beneficiar al Programului SAPARD, contract de finanţare semnat la data de 05.02.2007 - măsura 1.1), pe baza cărora s-au constatat elemente comune între societăţile beneficiare ale finanţării FEADR, faptul că membrii B. au acţionat în vederea creării de condiţii artificale de eligibilitate pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, ceea ce contravine obiectivelor măsurii 123 din cadrul Programului FEADR şi constituie neregulă.

72. Faptul că AFIR avea cunoştinţă de legătura dintre asociaţii şi administratorii celor 2 societăţi nu exonerează beneficiarul de răspundere pentru neregula existentă la data acordarii finanţării, constatată ulterior; neidentificarea neregulii la momentul acordării finanţării nu împiedică efectuarea verificărilor ulterioare, cu atât mai mult faţă de împrejurarea că s-a constatat faptul că recurenta a creat aparenţa elligibilităţii sale.

73. Potrivit contractului de finanţare nr. x/21.02.2011, acceptat şi asumat de beneficiar, acestuia s-a acordat finanţare nerambursabilă în termenii şi condiţiilor stabilite în contract, care este constituit din Contractul-cadru şi anexele acestuia, pe care beneficiarul a declarat că le cunoaşte şi le acceptă (art. 1 alin. (1) pct. 2).

74. Beneficiarul a acceptat finanţarea nerambursabilă şi s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, iar pe perioada de valabilitate şi de monitorizare a contractului trebuie să-şi respecte toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil.

75. În anexa 1 la Contract - Prevederi generale, beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare (art. 3), s-a precizat că, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea contractului, iar beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă (art. 11 alin. (3) şi faptul că, dacă autoritatea contractantă stabileşte că actele/faptele beneficiarului au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, va proceda în consecinţă, după caz, fie la neacordarea avantajului respectiv, fie la retragerea acestuia (art. 17 alin. 3.

76. Potrivit art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei, statele membre sunt obligate să instituie un sistem de control care să garanteze efectuarea tuturor controalelor necesare pentru verificarea eficace a respectării condiţiilor de acordare a ajutorului, să se asigure că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia Uniunii sau de legislaţiile naţionale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili.

77. În acest context, dacă se constată, cu ocazia unor verificări ulterioare, în cadrul mecanismului controlului ulterior asupra proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, că au fost încălcate prevederi ale legislaţiei naţionale sau comunitare, AFIR are obligaţia luării măsurilor de îndreptare a erorilor, respectiv recuperarea sumelor plătite eronat/necuvenit şi încetarea valabilităţii contractelor de finanţare.

78. Cu privire la motivul de recurs referitor la interpretarea şi aplicarea greşită a art. 4 alin. (8) din Regulamentul U.E. nr. 65/2011 al Comisiei, precum şi a dispoziţiilor legale care definesc "beneficiarul", întrucât art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare, susţinerile sunt, de asemenea, nefondate.

79. Comisia Europeană a adoptat, pe baza Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În cadrul acestui program este prevăzută acordarea asistenţei financiare nerambursabile şi pentru Axa1, Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere".

80. Art. 20 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 prevede faptul că "Ajutorul în favoarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier se referă la: ... (b) măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic, precum şi să promoveze inovaţia, prin: ...(iii) creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere".

81. Programul Naţional de Dezvoltare Rurala al României prevede următoarele: "3.2.1 Prioritizarea obiectivelor şi masurilor aferente Axei 1 Masurile sprijinite prin Axa 1 vizează creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentar şi forestier din România, recunoscandu-se astfel importanţa următoarelor aspecte: -Abordarea problemei numărului mare de întreprinderi mici din sectorul de procesare alimentar şi forestier - cu slabe economii de scara, utilizare redusă a capacităţilor şi nivelul scăzut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activităţilor de modernizare şi restructurare a acestora. A doua mare prioritate este abordată în obietivul strategic nr. 3 din PNS, care vizează nevoia de restructurare şi modernizare a sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroaliomentar şi forestier. Măsurile elaborate pentru atingerea acestui obiectiv cuprind înfiinţarea grupurilor de producători şi investiţii axate pe crearea de valoare adăugată pentru produsele agricole şi forestiere şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii . . . . . . . . . .Investiţiile din sectoarele de procesare alimentară şi forestieră vor viza problemele cu care se confruntă acestea, caracterizate prin numărul mare de întreprinderi insuficient dotate, concomitent cu înregistrarea unei creşteri a investiţiilor străine directe".

82. Având în vedere raportul Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi Europene, s-a procedat la verificarea documentară privind cele două aspecte semnalate privind faptul că s-au creat condiţii artificiale in vederea eludării criteriilor de eligibilitate şi de selecţie pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, aspectul referitor la existenţa unei coordonări intenţionate intre membrii B. în vederea creării în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea de finanţare în cadrul măsurii 123 (în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei) şi aspectul referitor la caracterul rezonabil al costurilor, respectiv la faptul că 85.12% din plata auditată este afectată de eroare, nefiind eligibilă.

83. Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei, "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.".

84. Astfel cum în mod corect s-a reţinut, pentru a stabili caracterul artificial al condiţiilor necesare pentru plata unui ajutor, este necesar a se face dovada unei coordonări intenţionate între persoanele juridice şi/sau un terţ în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor, şi a se observa legătura juridică şi identitatea persoanelor interesate, precum şi identitatea proiectelor şi a sediului social al societăţilor vizate.

85. În Hotărârea în Cauza Slancheva Sila, ale cărei concluzii au fost reţinute anterior, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că "proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia", în acest sens fiind şi Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03.

86. Curtea de Justiţie a precizat că "revine instanţei naţionale sarcina de a stabili existenţa acestor două elemente, care trebuie să fie dovedite în conformitate cu normele din dreptul naţional, în măsura în care nu se aduce atingere eficacităţii dreptului Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 decembrie 2000, Emsland-Stärke, C-110/99, Rec., p. I-11569, punctul 54 şi jurisprudenţa citată)", în acest context fiind necesar a fi interpretate noţiunile "crearea artificială" a condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată şi "avantaj care contravine" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

87. În ceea ce priveşte elementul obiectiv, circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, situaţia de fapt reflectă faptul că obiectivele Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al României, care se referă la creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentar şi forestier din România, nu a fost îndeplinit, întrucât, acţionând în mod concertat, beneficiarii de cereri de finanţare au restricţionat accesul pe piaţa agroalimentară a altor întreprinderi.

88. S-a constatat faptul că, la data de 28 iunie 2010, atât recurenta S.C. A. S.R.L., cât şi un alt beneficiar, S.C. C. S.R.L., au depus câte o cerere de finanţare pentru un proiect în cadrul măsurii 123, recurenta pentru un proiect care viza crearea unei unităţi de procesare amorcovilor proaspeţi, iar S.C. C. S.R.L. pentru un proiect care viza crearea unei unităţi de procesare a cartofilor proaspeţi.

89. S.C. A. S.R.L. avea ca unic asociat şi administrator pe numitul D., iar S.C. C. S.R.L. avea ca asociaţi, fiecare deţinând 50% din părţile sociale, pe D. şi sora acestuia, F. (la data de 17.02.2012 această din urmă şi-a vândut părţile sociale tatălui G.), administrator fiind D..

90. Cele două proiecte au fost planificate pe 2 terenuri alăturate, achiziţionat de S.C. A. S.R.L de la S.C. E. S.A. prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x, şi de S.C. C. S.R.L de la S.C. H. S.R.L., prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x, S.C. H. S.R.L. dobândind acest teren, la rândul său, de la S.C. E. S.R.L., prin contractul nr. x/27.04.2005. Acest teren a fost achiziţionat de S.C. E. S.R.L. la 24 februarie 2004, în urma câştigării unei licitaţii organizate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, terenul a fost împărţit în trei loturi, din care cele două loturi menţionate anterior, iar cel de-al treilea lot a rămas în proprietatea S.C E. S.R.L., aceasta construind o unitate de procesare şi depozitare a cartofilor proaspeţi în cadrul programului de preaderare SAPARD; S.C. E. S.R.L. avea ca asociaţi pe D. - 34,4%, administrator i asociat unic al reclamantei, administrator şi asociat cu o cotă de 50% al S.C. C. S.R.L., şi pe G. - 66,6%, ambii deţinând şi calitatea de administratori. S.C. E. S.R.L. a construit, aşadar, o unitate de procesare şi depozitare a cartofilor proaspeţi în cadrul programului de preaderare SAPARD, iar ulterior, S.C. C. S.R.L. S.C. A. S.R.L au depus simultan cereri de finanţare pentru două proiecte in cadrul măsurii 123 în acelaşi domeniu de activitate (procesare legume proaspete).

91. Proiectele au fost elaborate de către aceeaşi firmă de consultanţă şi depuse în aceeaşi zi, ofertele pentru achiziţionarea de bunuri au fost obţinute de la aceiaşi furnizori pentru ambele proiecte, atât în etapa depunerii cererilor de finanţare cât şi în cea de implementare a proiectelor, principalele componente ale investiţiei erau identice pentru ambele societăţi, respectiv realizarea localului fabricii, achiziţionarea liniei de procesare şi a unui sistem de panouri solare; din analiza extraselor de cont depuse la dosarele cererilor de plată de către societăţi, echipa de control a constatat faptul că domnul D. (asociat unic al S.C. A. SRL) a creditat S.C. C. S.R.L. cu suma de 30000 RON, în sensul că a alimentat cu sume de bani contul bancar al S.C. C. S.R.L. la momentul achitării facturilor către furnizorii declaraţi câştigători pentru realizarea proiectelor.

92. Referitor la incidenţa dispoziţiilor art. 44din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit art. 44alin. (1) şi (4) "(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective. (4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente. (5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.".93.

În acest sens sunt şi dispoziţiile articolului 3 alin. (3) din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 06.05.2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în ceea ce priveşte al patrulea paragraf, "Întreprinderile între care există una din aceste relaţii prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, în măsura în care aceste întreprinderi îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitatea lor pe aceeaşi piaţă sau pe pieţe adiacente.

Se consideră piaţă adiacentă piaţa unui produs sau a unui serviciu care se situează direct în amonte sau în aval de piaţa în cauză.", este de menţionat şi Hotărârea pronunţată 20 decembrie 2012 de Curtea de Justiţie în cauza C-110/13, HaTeFo GmbH, prin care s-a stabilit că "Articolul 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relaţiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă.

Se consideră că acţionează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări.".94.

În cauză, se constată că, deşi, initial, la data de 25.06.2010, asociatul unic şi administratorul S.C. A. S.R.L. a depus declaraţia privind încadrarea intreprinderii în categoria IMM prin care a indicat S.C. A. S.R.L. ca intreprindere autonomă, la data de 20.10.2010 a redepus declaraţia privind încadrarea intreprinderii în categoria IMM prin care a indicat S.C. A. S.R.L. ca intreprindere parteneră şi întreprindere legată.

95. În ceea ce priveşte completarea, la depunerea cererii de finanţare, a declaraţiei privind încadrarea în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, este de menţionat faptul că aceasta se realizează pentru a se verifica încadrarea solicitantului în categoria beneficiarilor eligibili, atât la data depunerii cererii de finanţării, cât şi la data acordării finanţării, clasificarea întreprinderii realizându-se prin raportare la situaţia întreprinderii la data întocmirii Declaraţiei privind încadrarea în categoria IMM, şi nu la situaţia ulterioară, respectiv activitatea ce va fi desfăşurată prin încheierea contractului de finanţare.

96. În mod corect s-a constatat că membrii B. au acţionat în vederea creării de condiţii artificiale de eligibilitate in vederea obţinerii unui avantaj nejustificat şi pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, ceea ce contravine măsurii 123 - Program FEADR şi constituie neregulă în accepţiunea contractului de finanţare.

97. Fişa măsurii 123 prevede, cu privire la criterii de selecţie, "să nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate" şi faptul că, pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii "Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investiţiei, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 Euro/proiect", iar Ghidul solicitantului pentru măsura 123 prevede la Capitolul 3 faptul că "Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul Măsurii 123 cofinanţat din FEADR, cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat (...).Proiectele solicitanţilor ai căror acţionari majoritari au în derulare alte proiecte finanţate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, nu sunt eligibile, (...)".

98. Este, aşadar, prevăzut criteriul de a nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate, un plafon maxim al sprijinului nerambursabil de 2.000.000 euro/proiect, faptul că un beneficiar nu poate desfăşura în acelaşi timp două proiecte în cadrul măsurii 123, un al doilea proiect fiind condiţionat de finalizarea primului proiect, şi faptul că nu este eligibil proiectul unui solicitant al cărui acţionar majoritar are în derulare alte proiecte finanţate în cadrul măsurii 123. Este vizată, astfel, îndeplinirea obiectivelor măsurii 123, care urmăreşte sprijinirea unui număr cat mai mare de intreprinderi posibil.

99. În cauză, entităţile juridice create de membrii B. au permis eludarea restricţiile stabilite, iar depunerea simultană a cererilor de finanţare pentru 2 proiecte în cadrul măsurii 123 FEADR a condus la două finanţări pentru proiecte în domeniul prelucrării şi conservării legumelor, fiecare în valoare de aproximativ 2.000.000 euro, în condiţiile în care un beneficiar nu poate desfăşura două proiecte în acelaşi timp, un al doilea proiect ar putea fi depus sub condiţia finalizării primului proiect, un al doilea proiect nu ar beneficia de criteriul de selecţie acordat celui care care nu a mai beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate.

100. În ceea ce priveşte noţiunea de "beneficiar", pe care art. 2 lit. h) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) o defineşte ca fiind "un comerciant, organism sau întreprindere, publică sau privată, responsabilă cu punerea în aplicare a operaţiunilor sau destinatară a ajutorului", susţinerea recurentei este nefondată, fiind necesar a fi avută în vedere legăturile de natură economică, juridică şi personală dintre entităţile juridice care, deşi distincte, având ca asociaţi/administrator aceeaşi persoană sau membrii aceleiaşi familii, constituie un beneficiar final al finanţării, cu eludarea restricţiilor impuse de legislaţie comunitară şi naţională.

101. A permite unor grupuri de persoane să acţioneze în comun pentru a obţine finanţare pentru mai multe proiecte desfăşurate în acelaşi timp împiedică în mod evident obiectivul măsurii 123, care vizează sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi posibil. Astfel cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalţi solicitanţi/beneficiar, creează beneficiarului/grupului de persoane care acţionează de comun acord un avantaj nejustificat în faţa competiţiei, aspect care conduce la neîndeplinirea obiectivelor măsurii din prisma principiului concurenţei pe piaţă.

102. În ceea ce priveşte latura subiectivă, aceasta este analizată de o serie de considerente arătate de instanţa de fond, deşi recurenta susţine contrariul, din care rezultă existenţa unei coordonări intenţionate între membrii B., în vederea creării în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea de finanţare în cadrul măsurii 123.

103. Elementul subiectiv constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia (în acest sens Hotărârea în cauza C-515/03, Eichsfelder Schlachtbetrieb, Hotărârea în cauza C-434/12, Slancheva Sila). Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cauza C-434/12, Slancheva Sila, a reţinut că "39 În al doilea rând, în ceea ce priveşte elementul subiectiv, revine instanţei naţionale sarcina să stabilească conţinutul şi semnificaţia reale ale cererii de finanţare în litigiu (Hotărârea din 21 ianuarie 2006, Halifax şi alţii, C-255/02, Rec., p. I-1609, punctul 81). 40 Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea Emsland-Stärke, citată anterior, punctul 58). 41 Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte (a se vedea prin analogie Hotărârea Vonk Dairy Products, citată anterior, punctul 33)."

104. Instanţa de fond a reţinut în mod corect structura acţionariatului S.C. A. S.R.L. (D. asociat unic şi administrator) şi S.C. C. S.R.L. (D. şi sora acestuia, F., asociaţi, fiecare deţinând 50% din părţile sociale, administrator D.), amplasamente alăturate ale proiectelor, desfăşurate pe terenuri ce au aparţinut iniţial S.C. E. (asociaţi şi administratori D., cu 34,4%, şi G., tatăl acestuia, cu 66,6%), dezmembrarea terenului în trei loturi distincte, cel de-al treilea lot aparţinând în continuare S.C. E. S.R.L., care desfăşoară activitate de procesare a cartofilor prin finanţare SAPARD, furnizorul comun de utilaje, echipamente achiziţionate, depunerea simultană a cererilor de finanţare, faptul că D. (asociat unic şi administrator al S.C. A. S.R.L.) a creditat S.C. C. S.R.L. cu suma de 30.000 RON la momentul achitării facturilor către furnizorii declaraţi câştigători pentru realizarea proiectelor, toate aceste elemente conturând ideea că membrii B. au acţionat în interes comun în vederea creării de condiţii artificiale de eligibilitate pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil şi obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor Măsurii 123.

105. Cu privire la interpretarea eronată a Cap. 3 din Ghidul solicitantului, referitor la faptul ca "proiectele ai căror acţionari majoritari au în derulare alte proiecte finanţate prin FEADR în cadrul măsurii nu pot să mai desfăşoare alte proiecte", susţinerile recurentei sunt nefondate, în condiţiile în care D. este chiar asociat unic al S.C. A. S.R.L., iar S.C. C. S.R.L., societate la care deţine 50% din părţile sociale, desfăşoară simultan un proiect finanţat prin FEADR în cadrul măsurii 123.

106. Cu privire la interpretarea eronată şi aplicarea greşită (neaplicarea) în cauză a prevederilor art. 5 pct. 3 din Regulamentul CE 65/2011, Înalta Curte constată că punctul de vedere exprimat anterior de APDRP la solicitarea Curţii Europene de Conturi nu constituie un motiv care să împiedice efectuarea controlului, constatarea, pe baza verificărilor efectuate, a unor nereguli, şi, pe cale de consecinţă nu exonerează de răspundere; în cauză, controlul a fost efectuat ca urmare a raportului Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi Europene din data de 15.04.2014, Agenţia fiind obligată să efectueze controale la solicitarea instituţiilor din cadrul Comisiei Europene, iar existenţa neregulilor în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de eligibilitate poate fi constatată şi cu ocazia unor verificări ulterioare, din procesul-verbal de constatare a neregiulilor încheiat rezultând neregulile constatate prin verificările ulterioare.

107. Potrivit art. 5 pct. 1 din Regulamentul de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, "Statele membre instituie un sistem de control care să garanteze efectuarea tuturor controalelor necesare pentru verificarea eficace a respectării condiţiilor de acordare a ajutorului".

108. Scopul Agenţiei îl constituie implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, după aderarea României la Uniunea Europeană, iar potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, una din principalele atribuţii constă în "f) efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanţate prin SAPARD şi FEADR, după efectuarea plăţii, pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.".

109. Dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Regulament CE nr. 65/2011, care prevăd că "obligaţia de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil" nu sunt incidente; acestea implică două condiţii cumulative, eroarea autorităţii contractante sau a unei alte autoriăţi şi împosibilitatea în mod rezonabil de depistare a acestei erori de către beneficiar; nu se poate vorbi de existenţa unei erori a autorităţii contractate pe care beneficiarul să nu o poată depista, întrucât eligibilitatea proiectului a fost stabilită iniţial sub influenţa unor condiţii de eligibilitate create în mod artificial de către beneficiar, în vederea obţinerii unei finanţări mai mari decât plafoanele impuse de reglementările în vigoare, a căror necunoaştere acesta nu o poate invoca, aspect descoperit ulterior depunerii cererii de finanţare.

110. În ceea ce priveşte faptul că se ignoră necesitatea existenţei unui prejudiciu cauzat bugetului UE sau celui naţional, pentru a fi în prezenţa unei nereguli, Înalta Curte, astfel cum a arătat şi anterior, reţine că la data încheierii contractului de finanţare, 21.02.2011, era în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, astfel că, din punct de vedere al condiţiilor de legalitate, contractul de finanţare este supus legislaţiei în vigoare de la data încheierii acestuia, respectiv O.G. nr. 79/2003, abrogată prin O.U.G. nr. 66/2011, publicată în Monitorul Oficial la data de 30.06.2011.

111. O.U.G. nr. 66/2011, în vigoare la data încheierii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.06.2014, prevedea la art. 66 că "activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare", însă prevederile art. 66 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 7 aprilie 2015, prin care s-a constatat că se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârşirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, aşadar fără a se putea combina dispoziţiile de drept substanţial din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, calificarea neregulii şi stabilirea creanţelor bugetare, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului.

112. În ceea ce priveşte neregula, art. 2 din O.G. nr. 79/2003 prevedea că aceasta " înseamnă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, memorandumurilor de înţelegere, acordurilor de finanţare - privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană -, precum şi a prevederilor contractelor încheiate în baza acestor memorandumuri/acorduri, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii Europene şi/sau a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) Ut. a)-f) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) Ut. a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.", iar art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 prevede că aceasta este "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezulta dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.".

113. Sub aspectul definirii neregulii, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 sunt mai severe, în sensul că reglementează şi cu privire la potenţialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

114. Se impune a se avea în vedere, însă, faptul că, prin chiar contractul de finanţare, obligatoriu pentru părţile contractante, prin art. 17 din Anexa I - Prevederi generale s-a prevăzut faptul că "(1) Prin "neregulă" în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementarilor in vigoare privind asistenta financiara nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional".

115. De asemenea, este necesar a se ţine seama de faptul că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în ceea ce priveşte definiţia neregulii, sunt o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit cărora "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate", precum şi a prevederilor art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, potrivit cărora «neregularitate» înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

116. Regulamentele sunt obligatorii şi se aplică direct şi imediat, potrivit dispoziţiilor art. 288 paragraf 2 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, menţionate şi anterior, care prevăd că "Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru", astfel că autorităţile naţionale sunt obligate să asigure aplicarea acestora.

117. Mai mult, Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a stabilit în jurisprudenţa sa, în mod constant, că producerea unor nereguli, abateri sau fraude, produce un prejudiciu bugetului UE, iar statele membre au obligaţia de a solicita de la beneficiar restituirea fondurilor utilizate necorespunzător, regula fiind ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obţinut nejustificat (Hotărârea din 15 septembrie 2005, Irlanda împotriva Comisiei Comunităţilor Europene C-199/03), orice exercitare de către statul membru în cauză a unei competenţe de apreciere privind oportunitatea solicitării sau nesolicitării restituirii fondurilor comunitare acordate în mod necorespunzător sau ilegal fiind incompatibilă cu obligaţia impusă de articolul 23 alin. (1) primul paragraf din Regulamentul nr. 4253/88 autorităţilor administrative, de recuperare a fondurilor plătite în mod necorespunzător sau ilegal, acesta stabilind o obligaţie pentru statele membre, fără a fi necesară o abilitare prevăzută de dreptul naţional, de recuperare a fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijenţe (Hotărârea din 13 martie 2008, Vereniging Naţionaal Overlegorgaan Sociale Werkvoorziening şi altii, C 383/06-C 385/06, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, C 465/10).

118. Obligaţia de recuperare a fondurilor plătite în mod necorespunzător sau ilegal există în toate cazurile de constatare a unor nereguli, iar împrejurarea că proiectul a fost finalizat nu exonerează de răspundere. Referitor la faptul că s-a imputat toată suma aferentă finanţării, în ambele proiecte, deşi ar fi trebuit solicitat cel mult ajutorul acordat pentru un proiect, şi neaplicarea principiului proporţionalitătii reglementat de art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, prin păstrarea investiţiei deja finalizată a S.C. A. S.R.L. şi deducerea din tranşele următoare ale proiectului nefinalizat al C. S.R.L., Înalta Curte reţine că, prin procesul-verbal contestat s-a constatat o neregulă constând în crearea de condiţii artificiale de eligibilitate pentru obţinerea finanţării nerambursabile, care contravine obiectivelor măsurii 123, situaţie în care beneficiarul restituie integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea A.P.D.R.P. în baza contractului de finanţare cu privire la care s-a constatat neregula.

119. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Anexa I - Prevederi generale din contractul de finanţare, "în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, (...), precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizete depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevarate/false/incomplete/expirate/inexate/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără inten/enţia instanţei judecătoreşti. în aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale in vigoare..." art. 17 (1), menţionat anterior, din contractul de finanţare, prevede, de asemenea, că, în cazul unei nereguli, cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului national, iar conform art. 17 alin. (3) "Dacă Autoritatea Contractantă stabileşte că actele/faptele Beneficiarului au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, va proceda în consecinţă, după caz, fie la neacordarea avantajului respectiv, fie la retragerea acestuia", art. 17 (4) "In cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (5), valoarea finanţării necuvenite primite din partea Autorităţii Contractante" nu există dispoziţii în sensul celor solicitate de recurentă, în baza cărora să se dispună numai retragerea uneia din finanţări, în condiţiile în care sunt constatate nereguli în două contracte de finanţare, iar neregula constatată printr-un alt act administrativ, în sarcina C. S.R.L., nu poate fi examinată în prezenta cauză.

120. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, nefiind întemeiate motivele de nelegalitate a actului administrativ emis de pârâtă, raportat la dispoziţiile legale naţionale şi comunitare incidente contractului de finanţare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

VII Soluţia instanţei de recurs

121. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurenta reclamantă, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 84 din 15 mai 2015 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2018.