Incompatibility of vice-mayor with public institution board membership under Law No. 161/2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 10.08.2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/18.07.2016 emis de pârâtă.

Soluţia instanţei de fond

Prin decizia nr. 539/2016 din 12 decembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea reclamantei, ca nefondată.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta A., criticând hotărârea atacată pentru motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată decizia recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, care sunt deosebit de clare şi conţin o enumerare expresă şi limitativă a situaţiilor de incompatibilitate.

De asemenea, art. 87 din Legea nr. 161/2003 reglementează o situaţie de excepţie de la regula libertăţii dreptului la muncă reglementat de dispoziţiile art. 41 din Constituţia României, drept pentru care, în speţă, sunt aplicabile prevederile adagiului latin exceptio est strictissimae interpretationis, ceea ce înseamnă că prevederile art. 87 din Legea nr. 161/2003 nu pot fi extinse la alte ipoteze care nu sunt expres reglementate în cuprinsul său.

Recurenta susţine că nu se încadrează în nici una din tezele descrise în norma incriminatorie prin prisma faptului că unităţile de învăţământ preuniversitare din consiliile de administraţie ale cărora a făcut parte, nu se regăsesc în cadrul autorităţilor, societăţilor sau instituţiilor publice, iar regimul lor este reglementat atât de Constituţia României la art. 32 alin. (5) cât şi în Legea nr. 1/2011 care stabilesc expres că aceste structuri sunt unităţi de învăţământ de stat sau particulare iar această expresie de unitate de învăţământ nu se regăseşte în textul de la art. 87 lit. d). Legea nr. 161/2003.

Şi deosebirea dintre unităţile de învăţământ şi instituţiile publice este evidentă, legiuitorul constituant trasând o linie de demarcare deosebit de clară între cele două noţiuni, atunci când a reglementat la nivel constituţional unităţile de învăţământ în Titlul II - "Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale", iar instituţiile publice au fost reglementate distinct, în Titlul III al legii fundamentale - "Autorităţile publice".

Recurenta mai arată că deţine funcţia de consilier local din data de 22.06.2012, iar din data de 29.10.2012 şi pană la data de 31.07.2015, a deţinut funcţia de viceprimar al Municipiului Tg-Jiu.

Repartizarea în consiliile de administraţie ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar din Municipiul Tg-Jiu s-a făcut în baza unor hotărâri adoptate (HCL nr. 135/29.10.2012, HCL nr. 353/27.10.2014, HCL nr. 282/27.08.2014, HCL nr. 375/31.08.2015, pentru anul 2013 nu a fost adoptată o hotărâre de repartizare, fiind menţinute repartizările realizate în baza HCL nr. 135/29.10.2012), în baza unor prevederi legale, de către forul legislativ local în perioada anilor 2012-2015.

Numirea şi activitatea sa în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ a fost realizată şi s-a desfăşurat cu respectarea legislaţiei în vigoare, fapt ce înlătură pretinsa stare de incompatibilitate.

Apare astfel evident faptul că, în condiţiile în care viceprimarul îşi păstrează calitatea de consilier local, fiind membru al Consiliului Local, poate fi numit în Consiliul de Administraţie al unei unităţi de învăţământ ca reprezentant al Consiliului Local, în baza prevederilor legale enunţate anterior, fără ca o asemenea numire să fie calificată legal drept o situaţie de incompatibilitate.

Prin urmare, rezultă din coroborarea dispoziţiilor legale enunţate anterior, că primarii şi viceprimarii pot deţine calitatea de membru în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, idee susţinută în mod expres şi neechivoc şi de modificările Legii nr. 1/2011, în sensul precizării exprese în cuprinsul art. 96 alin. (2) a faptului că, primarul sau un reprezentant al acestuia este membru al Consiliului de administraţie în cadrul unităţilor de învăţământ de stat.

3. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 2 noiembrie 2017, recursul a fost admis în principiu.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanta a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. x/18.07.2016 prin care s-a constatat că în perioada 29.10.2012-31.07.2015 s-a aflat în stare de incompatibilitate deoarece a deţinut simultan atât funcţia de viceprimar al Municipiului Tg-Jiu, jud. Dolj, cât şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului Tehnic nr. 2 Tg-Jiu, Liceului cu Program Sportiv Tg-Jiu, Liceului de Arte "B." Tg-Jiu, respectiv Colegiului Naţional "Tudir Vladimirescu" Tg-Jiu, jud. Dolj, fiind incidente dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Prin HCL a Municipiului Tg-Jiu nr. 2 din data de 22.06.2012 recurenta a fost validată, alături de alte persoane, în funcţia de consilier local. Ulterior, la data de 29.10.2012, prin HCL a Municipiului Tg-Jiu nr. 136, reclamanta a fost aleasă în funcţia de viceprimar al Municipiului Tg-Jiu.

Prin HCL a Municipiului Tg-Jiu nr. 135/29.10.2012, recurenta a fost nominalizată membră în Consiliului de Administraţie la Liceul Sportiv, respectiv la colegiul Tehnic nr. 2. Astfel cum rezultă din HCL a Municipiului Tg-Jiu nr. 353, începând cu data de 27.10.2014, a fost nominalizată în Consiliul de Administraţie al Liceului de Arte "B.", respectiv la Colegiul Naţional "Tudor Vladimirescu".

Prin HCL a Municipiului Tg-Jiu nr. 282 din data de 27.08.2014, a fost nominalizată în Consiliului de Administraţie al Liceului de Arte "B.", respectiv la Colegiul Naţional "Tudor Vladimirescu".

Prin HCL nr. 375 a Municipiului Tg-Jiu nr. 31.08.2015, a fost nominalizată în Consiliul de Administraţie al Colegiului "Tudor Vladimirescu", respectiv la Liceul de Arte "B.", a participat, în perioada supusă verificării, la mai multe şedinţe ale Consiliului de Administraţie al Colegiului Tehnic nr. 2 Tg-Jiu şi a semnat în calitate de membru procesele-verbale întocmite.

Astfel cum rezultă din adresa nr. x/2016 a Liceului cu Program Sportiv Tg-Jiu, deşi a fost nominalizată în Consiliul de Administraţie al acestuia prin HCL a Municipiului Tg-Jiu nr. 135/29.10.2012, respectiv prin Deciziile nr. 276/14.11.2012 şi nr. 30/2013, ambele emise de Directorul Liceului cu program Sportiv Tg-Jiu, nu a participat la nicio şedinţă a Consiliului de Administraţie.

Recurenta, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al Liceului de Arte "B." a participat la 2 şedinţe ale Consiliului, respectiv la data de 06.11.2014 şi nr. 14.11.2014, semnând procesele-verbale.

Inspectorul de integritate a reţinut faptul că recurenta a încălcat prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) precum şi prevederile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

"Art. 87

(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

Art. 91 alin. (3)

Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie".

Nerespectarea de către alesul local aflat în stare de incompatibilitate a obligaţiei prevăzute de dispoziţiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 este sancţionată, conform dispoziţiilor art. 91 alin. (4) din acelaşi act normativ {"în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale) cu încetarea de drept a mandatului de ales local.

Conform prevederilor din C. civ.:

"Art. 191:

Persoana juridică de drept public

(1) Persoanele juridice de drept public se înfiinţează prin lege.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.

Instituţia publică este instituţia cu personalitate juridică, a administraţiei publice centrale, locale sau europene, care utilizează resurse financiare publice.

Prin urmare, unităţile de învăţământ preuniversitar, sunt, prin statutul lor, instituţii aflate în subordinea consiliului local, care gestionează resurse financiare ale bugetului local şi care oferă servicii de utilitate publică, constituind în mod evident, instituţii publice şi în raport cu prevederile art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002.

Statul asigură finanţarea de bază pentru învătământul preuniversitar, iar consiliile locale pot contribui cu bugetele proprii la finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat (art. 101 alin. (2) şi art. 103 alin. (2) din Legea nr. 1/2011).

Astfel, rezultă că unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt instituţii publice, fiind autorizate de lege să presteze un serviciu public, asigurându-se astfel garantarea dreptului fundamental la învăţătură (parte a dreptului la educaţie) consacrat de art. 32 din Constituţie, respectiv satisfacerea nevoilor comunitare, sub dubla autoritate a Ministerului Educaţiei - prin serviciile publice deconcentrate reprezentate de inspectoratele judeţene - şi a autorităţilor publice locale, finanţarea de bază şi complementară fiind asigurată de la bugetul de stat prin bugetele locale.

Înalta Curte are în vedere faptul că prin Ordonanţa Nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, au fost modificate unele prevederi ale Legii nr. 1/2011, inclusiv prevederile art. 96 alin. (2), prevederi ce permit primarului să facă parte din Consiliul de Administraţie al unei unităţi de învăţământ şi nu şi viceprimarului.

Recurenta încearcă să-şi justifice starea de incompatibilitate susţinând faptul că, deşi a fost ales viceprimar, şi-a păstrat statutul de consilier local, acest statut rămânând neschimbat şi tocmai datorită acestui statut a fost ales să reprezinte consiliul local în cadrul mai multor unităţi de învăţământ.

Deşi viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali şi îşi păstrează statutul de consilier local, după obţinerea mandatului de viceprimar, acesta nu mai exercită funcţia de consilier local, ci este obligat să respecte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 215/2001 pentru viceprimari precum şi regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzut pentru primari şi viceprimari de Legea nr. 161/2003.

Cumulul funcţiei de consilier local şi a celei de viceprimar este interzis expres de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003:

"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: a) funcţia de consilier local;"

Viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali, cu votul majorităţii consilierilor în funcţie. Legea nr. 286/2006 de modificare şi completare a legii administraţiei publice locale îl plasează pe viceprimar în subordinea primarului.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 215/2001:

(1) Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.

(2) Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale.

(3) Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia.*)

(4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.

(5) Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salariat. Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.

(6) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.

Rezultă în mod clar că, ulterior obţinerii mandatului de viceprimar, acesta nu îşi mai exercită mandatul de consilier local, fiind vorba de două mandate total distincte, chiar daca acesta îşi păstrează statutul de consilier local.

Reprezentarea Consiliului local în Consiliile de Administraţie se poate realiza de către persoane stabilite prin hotărâre a consiliului local, însă desemnarea acestora nu trebuie să încalce regimul incompatibilităţilor. Prin urmare, există posibilitatea desemnării în calitate de reprezentant al Consiliului local a unei alte persoane, alt consilier local, şi nu a viceprimarului care se află în stare de incompatibilitate potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,

"Art. 96: (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. în exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(2) In unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."

Din interpretarea acestor dispoziţii, nu este obligatorie prezenţa în consiliul de administraţie al şcolilor, a viceprimarului, ci a unui reprezentant al primarului şi a unor reprezentanţi al consiliului local, reprezentanţi care, având în vedere tocmai coroborarea dintre prevederile Legii nr. 1/2011 şi ale Legii nr. 161/2003, pot fi oricare alţi consilieri locali.

Înalta Curte mai reţine că recurenta nu a participat în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ în calitate de reprezentant al primarului dat fiind că, astfel cum s-a mai arătat mai sus, nu a fost desemnată de acesta.

De asemenea, se constată că din conţinutul dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 nu rezultă că viceprimarul face parte din consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Oricum, în speţă, recurenta nu a participat în consiliul de administraţie în calitate de reprezentant sau înlocuitor al primarului.

Recurenta nu neagă calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al celor patru instituţii cuprinse în concluziile raportului de evaluare, ci susţine doar că nu se încadrează în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Însă, există decizii de numire care îi atestă calitatea de membru în cadrul Consiliului de Administraţie al instituţiilor de învăţământ, starea de fapt reţinută de către inspectorul de integritate în cuprinsul raportului de evaluare, circumscriindu-se prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare, legea interzicând cumulul de calităţi, necondiţionat de întocmirea altor acte juridice.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 539/2016 din 12 decembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2018.