Concurrent life terms merged into single 4-year sentence after prosecutor's appeal rejected

Deliberând, asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 141/F din 10 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în baza art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a admis cererea de contopire pedepse formulată de condamnatul A.

S-a constatat că infracţiunea pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare prin s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (faptă din 12.12.2004) este concurentă cu infracţiunile pentru care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare prin s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. x/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (fapte din perioada 2011- martie 2013).

S-a descontopit pedeapsa rezultantă principală de 4 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 112/16.12.2016 şi pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, pronunţate în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. din 1969 art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. d)1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

În baza art. 33 lit. a) C. pen. din 1969, art. 34 lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, s-a contopit pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu pedepsele astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, aplicate prin prin s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (3 ani închisoare, 4 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 4 ani închisoare şi 3 ani închisoare), urmând ca petentul A. să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

S-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 09.02.2007 la 26.10.2007, de la 24.01.2014 la 13.10.2015 şi de la 30.05.2018 la zi.

S-a constatat că pentru perioada de la 04.02.2014 până la 13.10.2015 petentul a executat în condiţii necorespunzătoare un număr de 616 zile, pentru care ar fi considerate executate suplimentar, ca măsură compensatorie, conform Legii nr. 169/2017, un număr de 120 zile.

S-a anulat M.E.P.I. nr. 2126/24.01.2014 emis de Tribunalul Bucureşti şi M.E.P.I. nr. 339/30.05.2018 emis de Curtea de Apel Bucureşti şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele:

Petentul condamnat A. a formulat cerere de contopire pedepse. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală la data de 08.06.2018, sub nr. x/2018.

În motivarea cererii petentul a arătat că în fapt, a fost condamnat definitiv, după cum urmează:

1. Prin sentinţa penală nr. 890 F 721.12.2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I-a Penala in dosarul nr. x, modificată de decizia penală nr. 95A/26.03.2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala, rămasă definitivă prin decizia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală nr. 244 din 24.01.2014 a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 321 C. pen. 1969 fapta din 12.12.2004).

În cauză s-a emis M.E.P.I. nr. 2126/2014. Din această pedeapsă petentul a arătat că a executat perioadele de la 09.02.2007 la 26.10.2007 (în arest preventiv) şi ulterior de la 24.01.2014 la 13.10.2015, fiind eliberat condiţionat la acea dată prin sentinţa penală nr. 2347/06.10.2015 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, cu un rest de pedeapsă de 24 de zile.

2. Prin sentinţa penală nr. 112/F din 16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală în dosarul nr. x, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x, a fost condamnat la mai multe pedepse privative de libertate după cum urmează:

- în temeiul art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare a influenţei,

- în temeiul art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare a influenţei.

- în temeiul art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de cumpărare a influenţei.

- în temeiul art. 194 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. d)1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, comisă în legătură cu infracţiunea de cumpărare a influenţei.

- în temeiul art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare a influenţei.

- în temeiul art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare a influenţei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele stabilite, urmând ca petentul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani închisoare (fără aplicarea vreunui spor) şi pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior. În baza art. 71 C. pen. anterior, i s-au interzis pe toată durata executării pedepsei rezultante drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

În cauză s-a emis M.E.P.I. nr. 339/30.05.2018 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a Penală ca instanţa de executare şi a fost pus în executare în aceeaşi zi.

Cum toate infracţiunile pentru care a fost condamnat sunt săvârşite sub imperiul legii penale vechi, care a şi fost constatată ca lege mai favorabilă de instanţa ce a judecat cauza, şi se circumscriu perioadei vara 2011 - martie 2013, petentul a solicitat să se constate că ele sunt concurente cu pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare (pentru fapta de ultraj la bunele moravuri săvârşită la 12.12.2004), intrată în puterea lucrului judecat la 24.01.2014, să se descontopească pedepsele aplicate repunându-le în individualitatea lor şi să se dispună contopirea lor, să i se dea spre executare pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, după cum a apreciat şi instanţa supremă în momentul contopirii, pedeapsa de 4 ani fiind suficientă.

Totodată, a solicitat să se constate că a fost privat de libertate în următoarele perioade de timp:09.02.2007 - 26.10.2007, 24.01.2014 - 13.05.2015 şi 30.05.2018 -zi şi să se deducă aceste perioade din durata pedepsei închisorii dispusă ca urmare a contopirii.

S-a mai solicitat să se adauge perioadei executate şi durata executării efective ca efect al condiţiilor de detenţie în condiţii necorespunzătoare conform dispoziţiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 introdus prin art. 1, pct. 3 din Legea nr. 169/2017.

S-a dispus de către Curtea de Apel Bucureşti ataşarea sentinţei penale nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împreună cu referatul întocmit de biroul executări penale, a cazierului judiciar al inculpatului şi a MEPI nr. 2126/24.01.2014 emis de Tribunalul Bucureşti.

La termenul din 22.06.2018, Curtea de Apel Bucureşti a dispus efectuarea unei adrese către A.N.P. şi către Penitenciarul Bucureşti-Jilava prin care a solicitat să se comunice numărul de zile considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie, potrivit Legii nr. 169/2017. Ca urmare a acestei adrese, Penitenciarul Bucureşti-Jilava a răspuns că deţinutul a executat un număr de 616 zile în condiţii necorespunzătoare, pentru care sunt considerate executate suplimentar un număr de 120 zile.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarea situaţie de fapt:

I. Prin sentinţa penală nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 321 alin. (2) C. pen. din 1969, săvârşită la data de 12.12.2004.

În vederea executării acestei pedepse s-a emis M.E.P.I. nr. 2126/24.01.2014 de Tribunalul Bucureşti. Din durata pedepsei aplicate s-a dedus prevenţia de la 09.02.2007 la 26.10.2007 şi perioada efectiv executată de la 24.01.2014 la 13.10.2015. Petentul a fost liberat condiţionat la data de 13.10.2015, rămânându-i de executat 24 de zile.

Conform adresei penitenciarului Bucureşti-Jilava, pentru perioada de la 04.02.2014 până la 13.10.2015 petentul a executat în condiţii necorespunzătoare un număr de 616 zile, pentru care ar fi considerate executate suplimentar, ca măsură compensatorie, conform Legii nr. 169/2017, un număr de 120 zile.

II. Prin sentinţa penală nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie petentul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare pentru infracţiuni săvârşite în perioada 2011- martie 2013, astfel:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. din 1969 art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. d)1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen. şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

În vederea executării acestei pedepse s-a emis M.E.P.I. nr. 339/30.05.2018 de Curtea de Apel Bucureşti, iar executarea pedepsei a început la data de 30.05.2018 la zi.

Având în vedere datele săvârşirii faptelor şi anume 12.12.2004 şi perioada 2011 - martie 2013, înainte de a rămâne definitive cele două sentinţe penale prin care a fost condamnat (s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi respectiv s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Curtea de Apel Bucureşti a constatat faptul că infracţiunea pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare prin s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este concurentă cu infracţiunile pentru care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare prin s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, având în vedere faptul că toate infracţiunile au fost săvârşite înainte de 1 februarie 2014, se pune problema legii penale mai favorabile, apreciată de Curtea de Apel Bucureşti ca fiind C. pen. din 1969, faţă de regimul sancţionator al concursului de infracţiuni, care nu presupune aplicarea unui spor obligatoriu de pedeapsă.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. din 1969, art. 34 lit. b) C. pen. din 1969 şi art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, va contopi pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu pedepsele astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, aplicate prin prin s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (3 ani închisoare, 4 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 4 ani închisoare şi 3 ani închisoare), urmând ca petentul să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că nu este necesară aplicarea unui spor de pedeapsă, având în vedere că din cele şapte pedepse contopite, şase au fost aplicate şi contopite prin s.p. nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, def. prin d.p. nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceste instanţe neaprecind a fi necesar aplicarea unui spor, iar una este aplicată prin s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi poate fi considerată ca fiind executată, dat fiind că din executarea acesteia a fost liberat condiţionat cu un rest de 24 de zile şi că se constată că pentru perioada de la 04.02.2014 până la 13.10.2015 petentul a executat în condiţii necorespunzătoare un număr de 616 zile, pentru care ar fi considerate executate suplimentar, ca măsură ca măsură compensatorie, conform Legii nr. 169/2017, un număr de 120 zile.

Nici faţă de ansamblul condamnărilor Curtea de Apel Bucureşti nu a apreciat că ar fi necesar a se aplica un spor de pedeapsă, având în vedere faptul că starea de sănătate a condamnatului, care face dializă de trei ori pe săptămână cu o durată de 4 ore fiecare şi este imobilizat din punct de vedere locomotor, având un însoţitor permanent, determină aprecierea că periculozitatea condamnatului şi probabilitatea ca acesta să mai săvârşească alte fapte penale nu mai există.

În ceea ce priveşte solicitarea petentului de a i se deduce din pedeapsa aplicată şi un număr de 120 zile, considerate executate suplimentar, ca măsură compensatorie, conform Legii nr. 169/2017, Curtea de Apel Bucureşti nu i-a dat curs, la acest moment, având în vedere că aceste zile sunt corespunzătoare perioadei de la 04.02.2014 până la 13.10.2015 din executarea pedepsei de 2 ani şi 6 luni aplicată prin s.p. nr. 890/21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, def. prin d.p. nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, or, la momentul pronunţării prezentei sentinţe penale, petentul se afla şi în executarea pedepsei de 4 ani închisoare, pentru care, de asemenea poate solicita ca măsură compensatorie deducerea unui număr de zile de închisoare în momentul în care se analizează dacă petentul poate fi liberat condiţionat.

Astfel, în acest moment, solicitarea de deducere din pedeapsa aplicată şi a unui număr de 120 zile, considerate executate suplimentar, ca măsură compensatorie, este prematur a fi formulată, cât timp această perioadă de timp nu este una definitivă, putând suferi modificări în funcţie de condiţiile de detenţie din penitenciarul unde petentul execută pedeapsa actuală de 4 ani închisoare.

În concluzie, Curtea de Apel Bucureşti s-a limitat doar a constata faptul că pentru perioada de la 04.02.2014 până la 13.10.2015 petentul a executat în condiţii necorespunzătoare un număr de 616 zile, pentru care ar fi considerate executate suplimentar, ca măsură compensatorie, conform Legii nr. 169/2017, un număr de 120 zile, fără a proceda la deducerea acestei perioade, de acest lucru urmând a se ţine cont la momentul analizării îndeplinirii de către petent a condiţiilor pentru a fi liberat condiţionat.

Împotriva sentinţei penale nr. 141/F din 10 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în termen legal, a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, solicitând desfiinţarea hotărârii instanţei de fond, iar în urma rejudecării, să se dispună sporirea cu încă 1 an închisoare a pedepsei rezultante de 4 ani închisoare aplicată condamnatului A., ca urmare a contopirii pedepselor.

Examinând contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la data de 07.06.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, petentul condamnat A. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. a) şi urm. C. proc. pen., cu referire la art. 33 C. pen., contopirea pedepsei, de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 890 din 21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - două pedepse de câte 4 ani închisoare şi patru pedepse de câte 3 ani închisoare.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat în mod corect că, în cauză, nu se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, în baza dispoziţiilor art. 33-34 alin. (1) lit. b) din C. pen. din 1969.

Astfel, se constată că, din cele şapte pedepse contopite, şase pedepse au fost aplicate şi contopite prin sentinţa penală nr. 112/16.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia nr. 135/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar aceste instanţe au apreciat că nu este necesar să se aplice un spor de pedeapsă.

De asemenea, una din pedepse este aplicată prin sentinţa penală nr. 890 din 21.12.2011 pronunţată în dosarul nr. x de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 244/24.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi poate fi considerată ca fiind executată, având în vedere că, din executarea acesteia condamnatul a fost liberat condiţionat cu un rest de 24 de zile, iar pentru perioada de la 04.02.2014 până la 13.10.2015, s-a constatat că acesta a executat în condiţii necorespunzătoare un număr de 616 zile de pedeapsă, astfel că, potrivit Legii nr. 169/2017, se pot considera ca executate suplimentar, un număr de 120 zile, ca măsură ca măsură compensatorie.

Cât priveşte natura infracţiunilor pentru care aceste pedepse au fost aplicate condamnatului A., în acord cu prima instanţă, se constată că nu poate reprezenta un temei pentru aplicarea unui spor de pedeapsă, având în vedere că, în raport de problemele medicale ale condamnatului, probabilitatea ca acesta să mai săvârşească alte fapte penale nu mai există.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva, privind pe condamnatul A.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 35 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 141/F din 10 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, privind pe condamnatul A.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 35 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2018.