Decizia nr. 56/A/2018 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 90/F din 05 mai 2017, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., din infracţiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968 şi de art. 248 C. pen. din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor F., G., H., I., J. şi K., din infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968 şi de art. 248 C. pen. din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea inculpaţilor F., H. şi I., sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu referire la procesul-verbal nr. x).

În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 181 C. pen. din 1968 şi art. 5 C. pen., a dispus achitarea inculpaţilor G., J. şi K. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu referire la procesul-verbal nr. x).

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. din 1968 şi art. 91 lit. c) C. pen. din 1968, a dispus aplicarea fiecăruia dintre inculpaţii G., J. şi K. amendă administrativă în cuantum de câte 1000 RON.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus desfiinţarea procesului-verbal nr. x întocmit de Comisia pentru ocuparea postului vacant din cadrul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior). S-a reţinut că fapta inc. A., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de secretar general, cu gradul de chestor de poliţie, care a aprobat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 şi care, totodată, a aprobat nota-raport cu nr. x/01.04.2010, prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior);

- B. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior). S-a reţinut că fapta inc. B., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, cu gradul de chestor de poliţie, care a avizat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010, prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a avizat nota-raport cu nr. x/01.04.2010, prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior);

- C. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior). S-a reţinut că fapta inc. C., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Financiare, cu gradul de comisar şef, care a avizat nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă, iar prin această acţiune a determinat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar) precum şi prin încălcarea dispoziţiilor Ordinului nr. 522/2003 al Ministerului Finanţelor Publice, în sensul că nu a efectuat, în vreun fel, controale de legalitate, regularitate şi bugetar, acordul său fiind concretizat printr-o simplă semnătură, fără a întocmi vreun act (notă) care să fundamenteze controlul financiar preventiv, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior);

- D. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior). S-a reţinut că fapta inc. general locotenent (rez.) D., fost inspector general al Jandarmeriei Române, care a semnat raportul cu nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a semnat şi nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior);

- E. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior). S-a reţinut că fapta inc. colonel(rez). E., fost angajat al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române în funcţia de şef al Direcţiei Resurse Umane, care a prezentat, spre semnare, inspectorului general al Jandarmeriei Române, general locotenent D., nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă, iar prin această acţiune a determinat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior);

- F. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) şi a art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). S-a reţinut că inc. mr. F., angajat în Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - ofiţer specialist la Direcţia Resurse Umane - Serviciul recrutare, încadrare şi promovare personal, a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de secretar al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr. G. (preşedintele comisiei), precum şi de mr. H. şi mr. I. (membri ai comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens. S-a reţinut că, din actele existente la dosarul cauzei, mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer).

Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie. Examenul din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei s-a desfăşurat cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea prevederilor art. 22, alin. (22) din O.U.G. nr. 34/2009, privind ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, precum şi cu încălcarea prevederilor Ordinelor ministrului administraţiei şi internelor nr. II/3685 din 11.04.2009 şi nr. II/3184 din 25.06.2010, prin care s-a dispus suspendarea organizării concursurilor sau examenelor, cu recrutare din sursă externă, pentru ocuparea posturilor vacante din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. S-a reţinut că faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit.

a) din C. pen. anterior);

- G. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). S-a reţinut că inc. mr.(rez.) G., din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de preşedinte al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr. F. (secretar), precum şi de mr. H. şi mr. I. (membri ai comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Din actele existente la dosarul cauzei, s-a reţinut că mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat a fost atribuit acestui document, în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Totodată, inc. mr.(rez.) G., a semnat, alături de lt. col. K. şi col. M., procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. S-a reţinut că faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit.

a) din C. pen. anterior);

- H. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). S-a reţinut că inc.col. H. din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Baza Logostică a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de membru al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr.(rez.) G. (preşedinte), mr. F. (secretar), precum şi de mr. I. (membru al comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Din actele existente la dosarul cauzei, s-a reţinut că mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. S-a reţinut că faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit.

a) din C. pen. anterior);

- I. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). S-a reţinut că inc. mr. I., din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române- Baza Logistică a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de membru al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr.(rez.) G. (preşedinte), mr. F. (secretar), precum şi de col. H. (membru al comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Din actele existente la dosarul cauzei a mai rezultat faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. S-a reţinut că faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit.

a) din C. pen. anterior);

- J. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. anterior). S-a reţinut că inc.col. J., din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, a semnat, la data de 29.09.2010, alături de lt. col. K. şi mr.(rez.) G., procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat. În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. S-a reţinut că faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit. a) din C. pen. anterior);

- K. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) şi art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. anterior). S-a reţinut că inc.lt.col. K., din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române-ofiţer psiholog, a semnat, la data de 29.09.2010, alături de col. J. şi mr.(rez.) G., procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat. În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. S-a reţinut că faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit. a) din C. pen. anterior).

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu nr. x data de 20.11.2011 al Corpului de Control al Ministrului de Interne - volumul 1; declaraţii suspecţi/inculpaţi - volumul 4; declaraţii martori - volumul 4; O.U.G. nr. 34/2009 privind rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, modif. prin O.U.G. nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a unor posturi din sectorul bugetar - volumul 4; ordinele ministrului de interne nr. 665/2008, nr. 69/2009, nr. 300/2004, 600/2005, O.M.F.P. nr. 522/2003, decizia penală nr. 123/13.05.2013 a Î.C.C.J.- Completul de 5 judecători - volumul 5; dosarul candidatului - volumul 1, volumul 2, volumul 3; Raportul nr. x din data de 29.09.2010, înregistrat la Jandarmeria Română volumul 3; - Adresa M.A.I.- Direcţia Generală Juridică, privind constituirea ca parte civilă volumul 3.

La data de 01.03.2016 a fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală cu rechizitoriul cu nr. 35/P/2014.

Prin încheierea din data de 17.03.2016, în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpatul B.. Au fost respinse ca tardive cererile şi excepţiile formulate de către inculpatul C.. În baza art. 346 C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpaţii B., A., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K..

La primul termen de judecată, 20.10.2016, reprezentantul părţii vătămate, Ministerul Afacerilor Interne, a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză, nefiindu-i creat nici un prejudiciu. La termenul de judecată din data de 17.11.2016, s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (1) C. proc. pen.. Au fost ataşate la dosar fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor.

Instanţa de fond a procedat la audierea inculpaţilor, după cum urmează: A. - audiat la data de 17.11.2016, B. - audiat la data de 17.11.2016, C. - audiat la data de 17.11.2016, D. - audiat la data de 15.12.2016, E. - audiat la data de 17.11.2016, 15.12.2016, F. - audiat la data de 15.12.2016, G. - audiat la data de 15.12.2016, H. - audiat la data de 15.12.2016, I. - audiat la data de 12.01.2017, J. - audiat 12.01.2017, K. - audiată la data de 12.01.2017 . În cauză au fost audiaţi următorii martori: L. - audiat la data de 12.01.2017, N. - audiat la data de 12.01.2017, . O. - audiat la data de 09.03.2017, Q. - audiat la data de 09.03.2017 şi R. - audiat la data de 06.04.2017 . Inculpatul E. a solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate. Inculpaţii A., B., C., D., F., G., H., I., J., K., personal, având cuvântul pe rând au arătat că doresc ca judecarea cauzei să se desfăşoare potrivit procedurii de drept comun şi că nu înţeleg să se prevaleze de procedura simplificată. Instanţa de fond, în baza art. 375 alin. (3) C. proc. pen., a respins ca nefondată cererea formulată de inculpatul E. prin care a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, faţă de conţinutul declaraţiei date de către acesta, în cadrul a arătat în mod clar că se apreciază că este nevinovat şi nu îşi însuşeşte materialul probator din cursul urmăririi penale, nefiind îndeplinite condiţiile privind aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen., cauza fiind judecată şi în privinţa acestui inculpat potrivit procedurii comune.

De asemenea, s-a reţinut de instanţa de fond că reprezentantul Ministerului Public a solicitat emiterea unei adrese pentru depunerea fişelor de post ale inculpaţilor pentru a se stabili care au fost obligaţiile acestora. Totodată, în privinţa inculpaţilor J., E., a solicitat depunerea la dosarul cauzei fişa postului de la momentul săvârşirii pretinselor fapte. Inculpatul B. a solicitat emiterea unei adrese către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române în vederea înaintării Ordinului nr. 17/2008, privind organizarea concursurilor din surse externe, Curtea încuviinţând această probă ca fiind pertinentă, înscris ce a fost înaintat instanţei şi ataşat la dosar.

Apărătorul inculpatului C. a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisuri ce privesc semnătura inculpatului C. dată pe nota raport, precum şi emiterea unei adrese către Jandarmeria Română, pentru a comunica instanţei ordinul de încadrare a numitului L., care să ateste avizele de specialitate, respectiv viza de control financiar preventiv care s-a emis după încadrarea acestuia la Jandarmeria Română. Apărătorul inculpatului E. a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv ordonanţa dispusă de către parchet cu privire la o plângere penală formulată de inculpatul E. împotriva numitului S., în completarea declaraţiei date de martorul Q. pentru a se vedea relaţiile dintre acesta şi inculpaţii din prezenta cauză. Apărătorul inculpatului B., având în vedere declaraţiile date de martorii L., O. şi N., a solicitat confruntarea acestora în temeiul art. 131 C. proc. pen., apreciind că sunt contradictorii. A solicitat şi emiterea unor adrese către M.A.I. cu privire la materialele de presă despre care se face vorbire în dosar, în sensul precizării numărului acestora şi eventual să fie depuse la dosarul cauzei, precum şi în vederea comunicării instanţei Ordinului IGJR nr. 17/2008, privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor cu recrutare din sursa externă. A mai solicitat şi emiterea unei adrese către M.A.I. pentru a se comunica instanţei instrucţiunile MAI nr. 1111/2005 privind asistenţa juridică în M.A.I., pentru a arăta că avizul inculpatului B. nu constituia în sine o viză de legalitate. Apărătorul inculpatului A., faţă de împrejurarea că este reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de abuz în serviciu, a solicitat emiterea unei adrese către Parchetul General prin care să se comunice punctul de vedere al Guvernului României cu privire la actele normative amintite mai sus şi cum este justificată fraza cuprinsă într-un act procesual întocmit în cursul urmăririi penale.

Curtea, după deliberare, a încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul C., prin apărător, apreciind-o ca fiind utilă soluţionării cauzei şi o constată administrată prin depunerea acestora la dosarul cauzei şi a dispus emiterea unei adrese către I.G.J.R. în sensul solicitării apărării, respectiv înaintarea la dosar a copiei ordinului de încadrare a numitului L.. A încuviinţat pentru inculpatul E. proba cu înscrisuri, constând în copia ordonanţei dispuse de către parchet, privind plângerea penală formulată împotriva numitului S..

A respins ca nefiind utilă soluţionării cauzei solicitarea formulată de către inculpatul B., prin apărător, privind confruntarea martorilor L., O. şi N., având în vedere că aceştia au fost audiaţi în condiţii de publicitate şi contradictorialitate de instanţa de judecată în prezenţa inculpaţilor şi a apărătorilor acestora, adresându-li-se întrebări de către apărare, orice contradicţii urmând a fi supuse dezbaterilor şi analizei instanţei ulterior. A fost respinsă solicitarea formulată de către inculpatul B. de emitere a unei adrese către M.A.I., în sensul comunicării instanţei articolele de presă audio vizuale şi online referitoare la angajarea numitului L., în condiţiile în care nu M.A.I. a formulat acuzaţiile în prezenta cauză, ci parchetul, precizând că nu există indicii din care să rezulte că M.A.I. se află în posesia acestor articole de presă.

A încuviinţat solicitarea formulată de către inculpatul B. privind emiterea unei adrese către M.A.I. pentru a comunica instanţei copie de pe Ordinul IGJR nr. 17/2008, respectiv Ordinul de ministru nr. 1111/2005 privind asistenţa juridică în M.A.I., apreciind că este întemeiată solicitarea. A respins ca nefiind fondată solicitarea formulată de apărătorul inculpatului A., vizând emiterea unei adrese către Guvernul României, în vederea precizării care este cadrul în care s-a avut în vedere emiterea O.U.G. nr. 32/2010 şi 10/2010, şi dacă aceste ordonanţe au legătură cu angajarea personalului în sectorul bugetar, întrucât nu poate conduce la soluţionarea prezentei cauze, precizând că solicitarea formulată de apărătorul inculpatului A., în sensul solicitării unui punct de vedere Guvernului României cu privire la actele normative invocate, nu constituie o chestiune prealabilă conform art. 52 C. proc. pen., ci constituie o solicitare de probe.

A încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de reprezentantul Ministerului Public, constând în emiterea unei adrese către M.A.I. pentru a înainta instanţei în copie fişele postului pentru inculpaţii C., J. şi E., de la data comiterii pretinselor fapte, apreciind ca fiind necesară şi utilă soluţionării prezentei cauze. A încuviinţat solicitarea formulată de reprezentantul Ministerului Public în sensul emiterii unei adrese către M.A.I. pentru a comunica data la care postul de subofiţer tehnic nr. 30 din cadrul Jandarmeriei Române a fost efectiv vacantată.

A respins solicitarea privind emiterea unei adrese către M.A.I. pentru a comunica instanţei copia condicii din data de 01.10.2010, având în vedere că nu este relevantă soluţionării prezentei cauze, întrucât împrejurarea că examenul s-a desfăşurat la sediul M.A.I. nu este contestată şi nu se reţine altfel nici prin actul de trimitere în judecată. A respins solicitarea formulată de reprezentantul Ministerului Public, respectiv emiterea unei adrese în vedere depunerii la dosarul cauzei a fişelor de cazier actualizate pentru toţi inculpaţii, apreciind că nu este necesară la acest moment procesual depunerea din nou a fişelor de cazier ale inculpaţilor, acestea existând la dosarul cauzei de la o dată recentă.

La termenul de judecată din data de 06.04.2017, apărătorul inculpatului C., faţă de împrejurarea că răspunsul din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a fost comunicat instanţei cu caracter secret, a solicitat instanţei să dispună desecretizarea acestui răspuns pentru a putea fi pus la dispoziţia apărării în vederea studierii. Curtea, după deliberare, a respins ca nefiind fondată solicitarea formulată de inculpatul C. privind desecretizarea ordinului de încadrare a numitului L., având în vedere că la dosarul cauzei există un proces-verbal prin care se arată că instanţa a procedat la analizarea tuturor înscrisurilor ce sunt calificate ca fiind "secret de serviciu", apreciind că înscrisul la care apărarea face referire nu este relevant pentru soluţionarea cauzei, şi totodată, precizează că acuzaţia formulată de parchet nu se întemeiază pe acest înscris. La acelaşi termen de judecată din data de 06.04.2017, inculpatul B., prin apărător, a invocat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 248 C. pen. în ceea ce priveşte sintagma "îndeplineşte în mod defectuos", astfel cum s-a reţinut prin Decizia nr. 405/2016 pronunţată de Curtea Constituţională. S-a menţionat că Decizia nr. 405/2016 pronunţată de Curtea Constituţională se referă la art. 246 C. pen. de la 1969 şi art. 297 C. pen. actual, astfel încât, nu există o decizie prin care să se constate neconstituţionalitatea acelei sintagme cu referire strict la art. 248 C. pen. de la 1969. În acest sens, a susţinut că această sintagmă nu îndeplineşte gradul de predictibilitate, de claritate a unei norme incriminatoare cu caracter penal şi este necesar pentru a se asigura accesul efectiv la justiţie şi la un proces echitabil, raportat la dispoziţiile prev. de art. 6 CEDO şi pentru a se răspunde inclusiv prezumţiei de nevinovăţie, consacrată de Constituţia României.

Prin încheierea din data de 07.04.2017, Curtea, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul B. de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 248 C. pen. din 1969.

La data de 06.04.2017, cercetarea judecătorească a fost finalizată, având loc dezbaterile pe fondul cauzei. La dosar au fost depuse concluzii scrise de către inculpatul B. (vol. 2), inculpatul D., inculpaţii G., H., I. şi J., F., K. (vol 2).

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele:

Prin actul de sesizare a instanţei, Parchetul a arătat că la data de 03.02.2011 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică a fost sesizat de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Corpul de Control al Ministrului cu privire la modalitatea în care s-a realizat recrutarea din sursă externă, acordarea derogărilor, precum şi organizarea/desfăşurarea examenului din data de 01.10.2010, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, de către candidatul L..

Prin ordonanţa cu nr. 106/P/2011 din data de 02.12.2013 a secţiei de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6), art. 230 rap. la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. anterior şi art. 91 C. pen. anterior, neînceperea urmăririi penale faţă de chestor de poliţie A. - fost secretar general, chestor de poliţie B. - fost director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, comisar şef C. - fost director general al Direcţiei Generale Financiare, subcomisar de poliţie R. - ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane, general locotenent (rez.) D. - fost adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române şi colonel (rez.) E. - fost director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 248 din fostul C. pen. şi aplicarea sancţiunii administrative a amenzii în cuantum de 1000 RON pentru fiecare din aceste persoane.

Prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 14.07.2014 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus, din oficiu, în temeiul art. 304 alin. (2), art. 332 alin. (1) lit. c), art. 335 alin. (1) şi (4) C. proc. pen. şi art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, infirmarea ordonanţei din data de 02.12.2013 şi reluarea cercetărilor. Totodată a fost sesizată Camera preliminară a Curţii de Apel Bucureşti în vederea confirmării redeschiderii şi reluării urmăririi penale.

Prin încheierea penală din data de 22.07.2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală - Judecătorul de Cameră Preliminară (dosar nr. x), a dispus, în temeiul art. 335 alin. (1), (4) C. proc. pen., confirmarea ordonanţei cu nr. 107/P/2011 din data de 14.07.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Ulterior, prin ordonanţa cu numărul 106/P/2011 din data de 12.08.2014 a secţiei de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, având în vedere faptul că, în cauză, existau indicii privind săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, de către o persoană care a deţinut, gradul de general-locotenent, la momentul săvârşirii acesteia, respectiv D.. La această unitate, dosarul a fost înregistrat cu numărul 149/P/2014.

Prin ordonanţa cu nr. 67/C3/2014, din data de 20.10.2014, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus, în temeiul art. 325 C. proc. pen., preluarea, în vederea soluţionării cauzei de către secţia Parchetelor Militare, a dosarului aflat la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Date privind contextul general al cauzei:Potrivit art. 40 lit. a)-g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,cu modificările şi completările ulterioare, "subofiţerii în activitate" provin din " absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor, militari angajaţi pe bază de contract, subofiţeri în rezervă, militari angajaţi pe bază de contract care au absolvit cursul de formare subofiţeri, militari angajaţi pe bază de contract, absolvenţi ai şcolilor postliceale de specialitate corespunzătoare specialităţilor militare pentru care sunt organizate cursuri de formare pe filieră directă şi indirectă, persoane care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior, iar pentru bărbaţi trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit" .

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne - M.A.I. (denumit Ministerul Administraţiei şi Internelor, în cursul anului 2010), sediul materiei privind încadrarea posturilor prin recrutare din sursă externă este reprezentat, în principal, de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor (O.M.A.I.) nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I şi de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor (O.M.A.I.) nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din M.A.I.

În cuprinsul acestor acte normative sunt prevăzute condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească candidatul ce intenţionează să participe la un concurs/examen pentru ocuparea unui post vacant, precum şi procedurile ce urmează a fi parcurse în acest caz pentru organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului.

La stabilirea procedurilor aplicabile, legiuitorul a urmărit respectarea principiilor competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale de participare.

Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 665/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial cu nr. 833 din 11.12.2008, fiind modificat şi completat prin Ordinul cu nr. 45 din 07.04.2009, publicat, de asemenea, în Monitorul Oficial cu nr. 247 din 14.04.2009. Astfel, acest ordin este un act normativ, cu caracter general, publicat in Monitorul Oficial. S-a arătat că ordinul conţine prevederi referitoare, inclusiv, la recrutarea şi selecţionarea personalului, ocuparea posturilor vacante, organizarea publicităţii în vederea ocupării acestora, ocuparea funcţiilor de conducere vacante, dar şi cu privire la metodologia organizării şi desfăşurării examenelor sau concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din minister, inclusiv termenele de respectat(vol. 5).

Din cuprinsul acestor acte normative rezultă că, pentru ocuparea unor posturi vacante din sursă externă precum şi transferul între structurile subordonate M.A.I. trebuie respectate următoarele proceduri:

Etapa I: În situaţia în care există cazuri temeinic justificate, ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de ordonator principal de credite, poate aproba ocuparea unor posturi, în condiţiile încadrării numărului acestora, în procent de maximum 15%, din totalul posturilor ce au rămas vacante după data de 14.04.2009, data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 34/2009, precum şi în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget [art. 22 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2009]. Ocuparea posturilor vacante din instituţiile şi autorităţile publice din subordinea/coordonarea ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, se aprobă numai de Guvern, prin memorandum, iar urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% din totalul posturilor ce au rămas vacante după 14.04.2009, data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 34/2009, precum şi în condiţiile încadrării în procentul de maximum 15% se realizează pe totalul posturilor vacante din aceste instituţii (art. 22 alin. (2)2 din O.U.G. nr. 34/2009).

Potrivit Anexei nr. 1 la H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, Jandarmeria Română şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă fac parte din categoria instituţiilor aflate în subordinea/coordonarea M.A.I.

Etapa a - II-a: După aprobarea de către conducerea ministerului a propunerii de încadrare a unor posturi vacante, ocuparea acestora se realizează astfel (art. 6 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008): a) se realizează recrutarea şi selecţia din rândul personalului unităţii care poate fi promovat pe postul vacant; b) în situaţia în care, după realizarea etapei prevăzute la lit. a), postul nu este ocupat, se realizează recrutarea şi selecţia din rândul personalului unităţii care corespunde cerinţelor postului şi are potenţial de dezvoltare profesională, prin mutare pe postul respectiv; c) în situaţia în care, după desfăşurarea etapelor prevăzute la lit. a) şi b), la nivelul unităţii nu au fost identificaţi candidaţi care să corespundă cerinţelor postului şi să aibă prin încadrarea pe acesta potenţial de dezvoltare profesională, recrutarea şi ulterior selecţia se vor face prin promovare/mutare din rândul personalului poliţienesc şi militar de la nivelul celorlalte unităţi ale M.A.I.; d) în situaţia în care, după desfăşurarea etapelor prevăzute la lit. a) - c), postul nu a fost ocupat, se extind recrutarea şi, ulterior selecţia, prin includerea tuturor categoriilor de personal, la nivelul celorlalte unităţi ale M.A.I., caz în care se organizează concurs/examen; e) în situaţia în care, după desfăşurarea etapelor prevăzute la lit. a- d), postul nu este ocupat, se pot realiza recrutarea şi selecţia din rândul personalului structurilor din domeniul apărării şi securităţii naţionale care corespunde cerinţelor postului şi poate fi transferat pe postul respectiv; f) în situaţia în care, după desfăşurarea etapelor prevăzute la lit. a- e), postul nu este ocupat, se organizează concurs/examen, cu recrutare a candidaţilor din sursă externă; în această etapă se pot înscrie la concurs toate categoriile de persoane ce corespund cerinţelor postului, condiţiilor legale şi criteriilor specifice categoriilor de personal cu care este prevăzut postul.

Faţă de această procedură, legiuitorul a prevăzut la art. 6 alin. (2) din O.M.A.I. nr. 665/2008 o excepţie. Astfel, şeful/comandantul unităţii poate stabili, ca urmare a analizei în şedinţă de conducere, faptul că pentru ocuparea unui anume post vacant se trece direct la etapa prevăzută anterior la lit. b), c), d) sau e) ori prin detaşare sau, după caz, împuternicire pe funcţia de conducere vacantă.

Etapa a - III-a: În cazul în care pentru ocuparea unor posturi vacante au fost parcurse toate etapele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) - f) din O.M.A.I. nr. 665/2008, după aprobarea de către conducerea ministerului a unei propuneri formulată în acest sens, se poate trece la etapa prevăzută la lit. f) a aceluiaşi alineat, respectiv organizarea unui concurs/examen, cu recrutare a candidaţilor din sursă externă, în vederea organizării şi desfăşurării examenelor/concursurilor pentru ocuparea acestor posturi, prin recrutare din sursă externă. În cadrul unităţilor Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în al căror stat de organizare sunt prevăzute aceste posturi, se constituie comisii de examen şi comisii de soluţionare a contestaţiilor (art. 2, alin. (2) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenelor/concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante în M.A.I., Anexa 2 la O.M.A.I. nr. 665/2008).

Componenţa nominală a comisiilor precum şi desemnarea secretarului/secretarilor acestora, se stabilesc prin ordin de zi pe unitate, cu cel mult 30 de zile, dar nu mai puţin de 15 zile înainte de data desfăşurării examenului/concursului (art. 2 alin. (2) din Metodologie).

În vederea ocupării posturilor de conducere vacante, în comisiile de examinare sunt numite cadre militare care au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar pentru posturile de execuţie, din persoane care au funcţia sau gradul militar cel puţin egală/egal cu acelea prevăzute pentru postul scos la concurs. Totodată, cel puţin unul dintre membrii comisiei de examinare trebuie să aibă studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs (art. 3 alin. (1), (2) şi 4 din Metodologie).

În cazul în care în unitatea care organizează examen/concurs nu există specialişti în domeniul de activitate al postului vacant, pentru a asigura respectarea condiţiilor anterior menţionate, din comisie vor face parte specialişti de la eşalonul superior, respectiv Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau/şi, după caz, din M.A.I. ori din afara acestuia (art. 3 alin. (3) din Metodologie). Totodată, pentru unele posturi de specialişti, prin ordine ale ministrului administraţiei şi internelor sunt prevăzute proceduri speciale de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante.

Astfel, conform art. 12 alin. (1) din O.M.A.I. nr. S/192/2010 privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unităţile M.A.I. "examinarea profesională a candidaţilor pentru ocuparea posturilor de contabili şefi (similare) se face de către comisiile de examinare constituite la nivelul Direcţiei Generale Financiare, pentru posturile din structura ordonatorilor secundari de credite din finanţarea directă a ordonatorului principal de credite", inclusiv a celor din structura I.G.J.R. şi I.G.S.U., inspectorii generali ai celor două structuri având calitatea de ordonatori secundari de credite. Potrivit art. 14 alin. (2) din Instrucţiunile M.A.I. nr. 1.111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică în M.A.I., la nivelul I.G.J.R., unitate aflată în subordinea nemijlocită a M.A.I. " se constituie şi funcţionează comisii de examinare pentru ocuparea funcţiilor de consilier juridic din cadrul unităţilor din subordinea inspectoratului general".

Etapa a IV-a: Pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor, este obligatorie "afişarea la sediul unităţii organizatoare a unui anunţ privind postul vacant pentru care se organizează concurs şi publicarea acestuia, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a instituţiei organizatoare sau a structurii ierarhic superioare ori, dacă acestea nu există ori nu sunt operaţionale, în presa scrisă" (art. 26 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008). Anunţul trebuie să conţină următoarele elemente (art. 26 alin. (2) din acest ordin):

- denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele cerinţe ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fişa postului; - condiţiile de participare la concurs, respectiv condiţiile de recrutare;- actele solicitate candidaţilor pentru constituirea dosarului de recrutare în vederea participării la concurs/examen, data-limită până la care se pot depune acestea şi compartimentul care gestionează problematica specifică concursului, cu precizarea datelor de contact, precum şi a celorlalte date necesare desfăşurării concursului; bibliografia şi tematica concursului; locul, data şi ora desfăşurării concursului.

Etapa a V-a: În vederea participării la examenul/concursul de ocupare a postului vacant, pentru fiecare candidat se constituie un dosar de recrutare, care conţine o serie de documente transmise de candidat, precum şi unele documente ce sunt introduse în dosar de compartimentul cu sarcini de recrutare în vederea participării la examen/concurs(art. 36 din Metodologie): a) cererea de înscriere şi CV.; b) copii legalizate ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă şi, dacă este cazul, livretului militar; d) copii legalizate ale certificatului de naştere ale candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă; e) autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului; f) cazierul judiciar; g) caracterizarea de la ultimul loc de muncă, respectiv din instituţia de învăţământ în cazul absolvenţilor în primul an de la absolvire; h) 3 fotografii tip buletin de identitate; i) două fotografii color 9x12 cm; j) fişa medicală-tip de încadrare în M.A.I.; k) certificatul de examinare psihologică; 1) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare. Secretarul comisiei de examinare are obligaţia de a constitui şi gestiona dosarele de concurs, precum şi de a păstra documentele de recrutare (art. 8 lit. a) şi b) din Metodologie).

Etapa a VI - a: Comisia de examinare, în funcţie de specificul postului vacant scos la concurs/examen, are obligaţia de a stabili bibliografia şi, după caz, tematica de concurs (art. 6 lit. b) din Metodologie), care se prezintă în anunţul publicat în acest sens.

Etapa a VII-a: Comisia de examinare, înainte de desfăşurarea concursului/examenului are obligaţia de a verifica corectitudinea întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor, inclusiv din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor şi criteriilor de participare la examen/concurs (art. 6 lit. a) din Metodologie).

Etapa a VIII-a: Comisia de examinare elaborează subiectele, urmărindu-se să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia afişată, avându-se în vedere că cerinţele înscrise în fişa postului scos la examen/concurs, să poată fi rezolvate in timpul alocat probei respective şi să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea şi soluţionarea acestora (art. 10 din Metodologie). Elaborarea subiectelor se realizează cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe. Tot în această etapă, sunt stabilite baremele de corectare/apreciere şi notare, pentru fiecare subiect elaborându-se o grilă de corectare, iar imediat după încheierea probei, baremele, respectiv grilele de apreciere se afişează prin grija secretarului comisiei de concurs (art. 15 din Metodologie).

Etapa a IX-a: Desfăşurarea examenului/concursului

Examenul/concursul se desfăşoară în săli care vor fi adaptate activităţilor de examinare, urmărindu-se înlăturarea oricăror materiale care ar putea influenţa candidaţii în elaborarea lucrărilor (art. 20 alin. (1) din Metodologie). Membrii comisiei de concurs/examen efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a examenului/concursului, înaintea fiecărei probe, prezentând data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din examen/concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a examenului/concursului (art. 6 lit. e) din Metodologie).

Testul scris poate consta în redactarea unei lucrări şi/sau rezolvarea unor teste-grilă, iar interviul pe subiecte profesionale poate aborda în proporţie de maximum 20% şi alte elemente relevante privitoare la activitatea, rezultatele obţinute în muncă, comportamentul în situaţii-limită ale candidatului şi proiecte profesionale de viitor. în situaţia în care va ocupa postul pentru care candidează (art. 11 şi 12 din Metodologie). Lucrările se sigilează, înainte de comunicarea subiectelor, de către candidaţi în prezenţa preşedintelui comisiei, după care se aplică ştampila unităţii organizatoare, iar din momentul comunicării subiectelor, niciun candidat nu mai poate intra/părăsi sala, decât dacă predă lucrarea şi semnează de predarea acesteia.

Etapa a X-a: Corectarea şi notarea testelor scrise (art. 21 - 25 din Metodologie).

Testele scrise se corectează şi se notează, independent, de fiecare membru al comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare şi notare. Testul-grilă se corectează pe loc, în sala în care s-a desfăşurat examenul/concursul, în momentul depunerii fiecărei lucrări, nota finală calculându-se ca medie aritmetică între notele acordate de corectori.

Etapa a XI-a: Aprecierea şi notarea interviurilor (art. 26 - 27 din Metodologie)

În cadrul interviului, fiecare membru al comisiei de examinare adresează întrebări candidatului, iar pentru fiecare se elaborează o grilă de interpretare. Interviul se înregistrează sau, în cazul în care nu sunt disponibilităţi tehnice în acest sens, se transcrie întocmai de către secretarul comisiei. Interviul se apreciază şi se notează, independent, de fiecare membru al comisiei de examinare, nota finală calculându-se ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei.

Etapa a XII-a: Stabilirea şi comunicarea rezultatelor (art. 30-31 din Metodologie).

Secretarul comisiei de examinare întocmeşte tabelul nominal cu rezultatele obţinute care se semnează de către acesta şi de preşedintele comisiei de examinare, urmând ca tabelul cu clasificarea finală a candidaţilor în ordinea descrescătoare a notelor finale, să se întocmească după rezolvarea contestaţiilor, în dreptul fiecărui candidat înscriindu-se nota finală obţinută şi menţiunea:

"admis", "respins", "neprezentat", "eliminat din concurs", "eliminat din examen", după caz.

Etapa a XIII-a: Compartimentul de resurse umane cu sarcini de recrutare pentru respectivul post vacant întocmeşte dosarul de concurs (art. 30-31 din Metodologie), care conţine următoarele: a) documentul prin care au fost constituite comisiile şi subcomisiile - extras din dispoziţia/ordinul de zi pe unitate; b) copia anunţului postat pe pagina de internet sau, după caz, publicat în presă, precum şi a celui postat la avizier; c) graficul desfăşurării examenului/concursului; d) cererile de participare la examen/concurs ale candidaţilor; e) lucrările scrise ale candidaţilor şi înregistrarea/transcrierea interviului pe subiecte profesionale; f) procesele-verbale ale comisiilor de concurs şi, unde este cazul, ale subcomisiilor şi comisiei de soluţionare a contestaţiilor; g) procesul-verbal de consemnare a modului de desfăşurare a examenului/concursului şi a rezultatelor obţinute de candidaţi; h) borderourile de examen/concurs; i) contestaţiile, acolo unde este cazul, precum şi modalitatea de soluţionare a acestora.

S-a precizat faptul că etapele expuse anterior sunt aplicabile pentru ocuparea unor posturi vacante din sursă externă, precum şi transferul între structurile subordonate Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cadrul normativ expus anterior a fost completat prin adoptarea O.U.G. nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, cunoscând obiectivul încadrării în cheltuielile de personal şi numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat din 2010 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al FMI din 19.02.2010 (ratificată prin O.U.G. nr. 10/2010).

Potrivit actului normativ menţionat mai sus, România s-a angajat să continue politica de înlocuire doar a unui angajat din 7, care părăsesc sistemul public şi, totodată, s-a apreciat că măsura este justificată de necesitatea unei reglementări exprese prin care Guvernul României să fie abilitat să aprobe ocuparea posturilor vacante, cu încadrarea în procentul de maxim 15%, la nivelul întregului aparat guvernamental, în funcţie de priorităţile identificate în desfăşurarea activităţii acestuia, precum şi în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată.

De la cadrul normativ expus anterior nu a existat posibilitatea derogării, din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă, astfel cum dispune Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care, în art. 63, precizează că derogarea se poate face numai printr-un act normativ cel puţin egal cu cel al reglementării de bază nici De altfel, nici în cuprinsul dispoziţiilor O.U.G. nr. 32/2010 nu se prevede o astfel de posibilitate.

Cu toate acestea, eludând aproape în totalitate dispoziţiile legale menţionate mai sus, conducerea M.A.I. şi a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, au dispus întocmirea unor note-raport prin care s-a stabilit modalitatea de încadrare a unui post, cu recrutare din sursă externă, notă-raport care au avut menirea să înlocuiască pur şi simplu cadrul normativ în vigoare la data respectivă, făcându-l în acelaşi timp inoperant.

De altfel, modalitatea în care s-a procedat la întocmirea notelor-raport şi în care s-a derulat ulterior examenul la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, rezultă din următoarele: Prin decretul nr. 917/2010 al Preşedintelui României din data de 27 septembrie 2010 (publicat în M. Of. nr. 662/27.09.2010),O. a fost numit în funcţia de ministru al administraţiei şi internelor. Conform declaraţiei sale de martor din data de 07.09.2015, după îndeplinirea formalităţilor privind depunerea jurământului, în calitate de ministru, s-a prezentat la sediul M.A.I., pentru preluarea funcţiei. Anterior plecării la noua instituţie şi-a desfăşurat activitatea la Senatul României, fiind membru al acestei camere a Parlamentului României din anul 2008. Cu privire la numitul L. a precizat faptul că l-a cunoscut în momentul în care a început să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Grupului Parlamentar T.., respectivul fiind încadrat conducător auto, la Senatul României. În contextul numirii ca ministru de interne, numitul L. l-a întrebat dacă există posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, în continuare, pe funcţia de conducător auto, la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministrul de interne O. i-a răspuns că se va interesa în ce condiţii legale se poate efectua transferul şi, ulterior, îl va informa despre demersurile necesare. În acest sens a purtat o discuţie cu secretarul general al M.A.I., inculpat chestor A., care i-a spus că se va ocupa de această problemă. Ulterior, ministrul O. a observat faptul că numitul L. este angajat al M.A.I. pe funcţia de conducător auto fiind convins că este detaşat la această instituţie. Referitor la condiţiile în care s-a organizat- şi desfăşurat concursul din data de 01.10.2010, martorul O. a precizat faptul că nu cunoaşte alte date.

În legătură cu momentul la care a avut loc discuţia legată de posibilitatea transferului au fost audiat în cauză martorul N. care, la momentul respectiv, îndeplinea funcţia de consilier al ministrului de interne. Acesta a afirmat faptul că a avut loc o discuţie între ministrul de interne O. şi inculpatul chestor B., şef al Direcţiei Generale Resurse Umane din M.A.I., în legătură cu posibilitatea realizării transferului. Respectivul i-ar fi răspuns ministrului că nu are, pe moment, un răspuns dar se va ocupa de acest aspect. Ulterior acestei discuţii, N. l-a contactat telefonic pe general lt. D., inspector general al I.G.J.R. care a fost întrebat "dacă ar avea ceva împotrivă" în cazul organizării unui concurs pentru ocuparea unui post de subofiţer tehnic în cadrul acestei structuri, de către o persoană care este şoferul ministrului de interne. General lt. D. a răspuns că "nu poate avea nimic împotrivă" în condiţiile în care va fi respectată legislaţia specifică organizării acestor concursuri. Totodată, s-a stabilit ca elaborarea documentaţiei specifice să se realizeze prin colaborarea structurilor de resurse umane respectiv de către col. E. din partea I.G.J.R.- Direcţia Resurse Umane şi un reprezentant al Direcţiei Generale Management Resurse Umane (D.G.M.R.U.) din M.A.I.

În acest sens, inc. general locotenent(rez.) D. a solicitat inc.col.(rez.) E. să desemneze o persoană aflată în subordinea sa care să se ocupe de redactarea unui raport pentru a solicita ocuparea unui post de subofiţer tehnic la Baza Logistică a Jandarmeriei Române. Urmare acestei solicitări a fost desemnat inc. mr. F. care a luat legătura cu subcomisar de poliţie R. din cadrul M.A.I.- D.G.M.R.U. R. a fost audiat în prezenta cauză, în calitate de martor, acesta precizând următoarele: În cursul anului 2010 îndeplinea funcţia de ofiţer specialist principal I, în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane (D.G.M.R.U.) din M.A.I., cu atribuţiuni în sprijinirea activităţii de resurse umane la unităţile subordonate, printre acestea fiind şi cele de analiză a dosarelor de concurs pentru ocuparea posturilor de ofiţer, în vederea promovării acestora către conducerea ministerului dar nu avea ca atribuţiuni de serviciu organizarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi la unităţile subordonate.

Acesta a precizat faptul că a purtat o discuţie telefonică cu inc. mr. F., respectivul solicitându-i opinia pentru modalitatea în care se poate realiza ocuparea unui post deblocat anterior şi neocupat prin transfer de la alte structuri ale M.A.I. fără ca acesta să precizeze date concrete cu privire la post sau la persoana care ar urma să candideze. În timpul acestei discuţii cu caracter generic, scms. R. i-a transmis, verbal, inc.mr. F. faptul că, în ipoteza în care au fost parcurse toate modalităţile alternative de ocupare a posturilor vacante, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, se poate trece la ultima etapă, respectiv ocuparea din sursă externă.

Martorul şi-a mai amintit faptul că după câteva zile de la momentul la care a avut loc această discuţie a fost contactat telefonic de directorul Secretariatului General al M.A.I., comisar şef U. care i-a relatat faptul că o persoană doreşte să se informeze despre actele necesare pentru constituirea unui dosar de concurs, pentru ocuparea unui post de subofiţer. Urmare acestei solicitări scms. R. a primit acea persoană în biroul său care s-a prezentat a fi L. şi i-a înmânat mai multe formulare tipizate, respectiv un model de autobiografie, opis cu documentele aflate în dosarul de concurs etc., spunându-i şi faptul că sunt necesare copiile actelor de stare civilă, fişa medicală şi testarea psihologică.

Cu privire la desfăşurarea, în concret, a concursului a precizat faptul că nu a fost implicat deoarece I.G.J.R. avea atribuţiuni exclusive în aceste sens.

În opinia sa, la nivelul acestei structuri nu au fost respectate dispoziţiile O.M.A.I. nr. 665/2008, respectiv parcurgerea etapelor premergătoare organizării concursului,iar în cursul anului 2010 legislaţia privind încadrarea din sursă externă a personalului, se făcea cu aprobarea ordonatorului principal de credite, în limita unui încadrat la şapte persoane care părăseau sistemul. În legătură cu modul de organizare a examenului, locul în care s-a desfăşurat şi constituirea dosarului de concurs, atribuţiunile reveneau structurii de Resurse Umane a unităţii organizatoare, în situaţia concretă, Baza Logistică a Jandarmeriei Române.

Martorul L., în cuprinsul declaraţiei sale din data de 03.03.2015 a menţionat faptul că în perioada 1995 - septembrie 2010 şi-a desfăşurat activitatea la Senatul României în funcţia de conducător auto, iar din anul 2008 a fost încadrat conducător auto la grupul Parlamentar T.. din cadrul Senatului fiind repartizat pe autoturismul care-l deservea pe senatorul O.. Ulterior desfăşurării ceremoniei de investire de la V. a purtat o discuţie cu O. pe care l-a întrebat dacă este posibil să-şi desfăşoare activitatea, în calitate de conducător auto, la M.A.I., iar acesta i-a spus că acest lucru este posibil dar va fi foarte greu, în sensul că programul de lucru va fi mult mai încărcat. Aceasta ar fi fost singura discuţie pe care a purtat-o cu ministrul de interne, cu privire la eventuala sa mutare la M.A.I. La 3-4 zile de la momentul investirii în noua funcţie a ministrului O., numitul L. a susţinut examenul la sediu M.A.I., în biroul consilierului ministrului, numitul N.. Probele au fost scrise şi orale, iar apoi a efectuat examenul psihologic şi cel medical. Din câte îşi aminteşte a fost contactat de scms. R. care l-a îndrumat cu privire la completarea dosarului de personal cu actele necesare.

Un aspect extrem de relevant cu privire la modalitatea în care au fost încălcate dispoziţiile legale, precum şi pentru lipsa publicităţii în organizarea concursului s-a apreciat că este precizarea martorului în sensul că a avut reprezentarea, de la început, că va fi angajat direct la cabinetul ministrului, aflând ulterior, cu ocazia publicării unor materiale în presă, după efectuarea controlului, că a candidat pentru un post în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

În împrejurările expuse anterior a fost întocmit, la data de 29.09.2010, raportul înregistrat cu nr. X în cuprinsul căruia s-a solicitat modificarea sursei de recrutare, în sensul că încadrarea acestuia să se realizeze, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I., nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare precum O.M.A.I. nr. II/3184 din 25.06.2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă (Vol. 1).

Justificarea a fost în sensul "necesităţii imperioase a încadrării acestui post, în scopul reducerii deficitului de personal înregistrat la nivelul unităţii respective cu personal de specialitate având expertiză în domeniu" S-a precizat faptul că prin nota-raport nr. 87.895 din data de 01.04.2010 funcţia sus amintită " a fost deblocată, în vederea încadrării prin transfer, în interesul serviciului, cu personal militar recrutat din celelalte structuri cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale". (Vol. 1)

În data de 29.09.2010, invocând parcurgerea procedurii instituite de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I. comisia de ocupare a postului vacant formată din col. J., mr. G. şi lt.col. K. a întocmit procesul-verbal nr. x în care a propus ca ocuparea postului vacant de subofiţer la să se realizeze din sursă externă şi să se întreprindă demersurile necesare la Direcţia Generală Mangement Resurse Umane din cadrul M.A.I., în vederea deblocării postului prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. II/3184 din 25.06.2010. Prin acest proces-verbal s-a propus şi componenţa comisiei de concurs, respectiv: preşedinte - mr. G.; membri-mr. I. şi mr. H.; secretar mr. F.., iar ulterior a fost emis Ordinul de Zi pe Unitate nr. 191/29.09.2010 prin care a fost constituită comisia.

S-a constatat astfel faptul că ordinul de zi pe unitate prin care au fost desemnaţi ofiţerii anterior menţionaţi a fost emis în data de 29.09.2010, în condiţiile în care concursul a avut loc la data de 01.10.2010, ceea ce indică în mod evident faptul că nu au fost respectate dispoziţiile privitoare la publicitatea acestuia şi, totodată, caracterul lipsit de transparenţă al selecţiei pentru alţi potenţiali candidaţi care ar fi dorit să ocupe acest post de ofiţer.

Din cuprinsul declaraţiilor inculpaţilor care au făcut parte din comisia de concurs rezultă faptul că acesta s-a desfăşurat la sediul M.A.I., la etajul 1, identificat ca biroul în care îşi desfăşura activitatea martorul N., consilier al ministrului de interne.

Conform dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Anexa nr. 2 la O.M.A.I. nr. 665/2009, obligativitatea asigurării spaţiilor şi condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea concursului revenea, în exclusivitate, în sarcina comisiei de concurs, aspect prevăzut, de altfel şi în Graficul desfăşurării concursului care menţionează ca loc de desfăşurare, sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Ca urmare a desfăşurării concursului a fost întocmit procesul-verbal nr. x, număr de înregistrare atribuit fictiv acestui document, deoarece în registrul de evidenţă a documentelor clasificate, vol. XIII/2010, la poziţia respectivă figurează "fişa personală a lt.col. W."(vol. 3,).

La data de 01.10.2010, prin ordinul nr. S/1214 al inspectorului general a I.G.J.R., numitul L. a fost chemat în rândul cadrelor active ale Jandarmeriei Române, în corpul subofiţerilor, cu gradul de plutonier adjutant. Ulterior, la data de 04.10.2010, prin dispoziţia nr. II/729 a directorului general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din M.A.I. susnumitul a fost mutat în interesul serviciului la Conducerea ministerului fiindu-ai echivalat gradul militar cu cel profesional de agent şef de poliţie. Acesta a fost mutat ulterior, la data de 18.10.2010, prin dispoziţia nr. II/770 a directorului general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din M.A.I., la Direcţia Generală Financiară a acestui minister, iar la data de 30.12.2011, prin dispoziţia nr. II/1144 a directorului general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din M.A.I a fost delegat la Cabinetul ministrului.

În final prin dispoziţia nr. II/677 din data de 10.08.2012 a directorului general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din M.A.I. a fost mutat la Direcţia Generală Logistică din minister unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.

Din studiul documentelor aflate în dosarul de concurs s-a constatat faptul că documentele aflate în dosarul de concurs prezintă alterări realizate cu pastă corectoare albă, respectiv în procesul-verbal înregistrat cu numărul X din data de 01.10.2010, în cuprinsul căruia membrii comisiei de concurs, au atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, pe colţul din dreapta sus, la rubrica "Exemplar nr . . . . . . . . . .Bucureşti _" este înscrisă data de 01.10.2010, iar cifra "10" care indică luna este aplicată peste o porţiune acoperită cu pastă corectoare de culoare albă. Aceeaşi alterare prin suprascriere a cifrei care indică luna există şi pe alte înscrisuri aflate în dosarul de concurs, toate având numărul de înregistrare 117.329, după cum urmează: graficul desfăşurării concursului, regulamentul de desfăşurare a concursului, ghid de interviu pentru testul scris, ghid de interviu, grilă de răspuns, subiecte interviu, tabel nominal cu rezultatele obţinute la testul scris, borderou, borderou centralizator, tabel nominal cu rezultatul final, motivarea pe scurt a mediei finale obţinute la interviu.

Totodată, s-a menţionat că în dosarul de candidat al numitului L. nu se regăsesc copii legalizate ale actelor de stare civilă şi ale documentelor care atestă studiile absolvite.

Inc. mr. F. a precizat în declaraţia sa, din data de 26.06.2015, faptul că aproximativ cu o zi sau două înainte de desfăşurarea acestui examen, a fost întrebat de inc.col.(rez.) E., şef al Direcţiei Resurse Umane din I.G.J.R., dacă există posturi vacante şi deblocate în schema instituţiei, iar după efectuarea de verificări a constatat faptul că există un astfel de post în schema Bazei Logistice, respectiv un post de subofiţer tehnic.

După o discuţie telefonică avută cu scms. R., ofiţer specialist principal I, în cadrul Direcţiei Generale Management Resurse Umane (D.G.M.R.U.) din M.A.I., cu atribuţiuni în sprijinirea activităţii de resurse umane la unităţile subordonate, a fost primit, pe fax, la sediul I.G.J.R., cererea de încadrare a candidatului L. cu precizarea inc. mr. F. a faptului că, la acel moment, nu cunoştea că respectivul urma să fie angajat ca şofer al ministrului. În acest moment inculpatul a procedat la întocmirea raportului înregistrat cu nr. X în cuprinsul căruia s-a solicitat modificarea sursei de recrutare, în sensul că încadrarea acestuia să se realizeze, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I., nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare precum O.M.A.I. nr. II/3184 din 25.06.2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă.

S-a precizat faptul că la momentul respectiv erau în vigoare dispoziţiile O.U.G. nr. 32/07.04.2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, astfel încât, începând cu data de 28.04.2010 ocuparea posturilor vacante prin examen sau concurs se realizează prin memorandum aprobat de Guvernul României.

La solicitarea Direcţiei Generale Anticorupţie din M.A.I, Direcţia Generală Financiară a comunicat, prin adresa nr. x din data de 18.10.2011, faptul că în evidenţele acestei direcţii nu se regăseşte un memorandum aprobat de Guvernul Românie, în legătură cu posturile vacante din Jandarmeria Română, pentru care s-a solicitat scoaterea la concurs în lunile aprilie şi octombrie 2010. În acest sens, s-a apreciat faptul că solicitarea de modificare a modalităţii de încadrare a posturilor şi reluarea procedurii de încadrare pentru posturile care erau deja finanţate şi deblocate anterior, prin rapoartele nr. X/29.09.2010 şi X/13.10.2010 a făcut inutilă elaborarea unui memorandum în conformitatea cu prev. O.U.G. nr. 32/2010 deoarece posturile se regăseau în procedura de ocupare.

Urmare solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, reprezentanţii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române au comunicat, prin adresa nr. x din data de 17.04.2015 faptul că în urma verificărilor neefectuate nu au fost identificate documente privind realizarea procedurilor premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, pentru ocuparea postului de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei Române, cu excepţia celor care se regăsesc în dosarul de concurs.

S-a precizat faptul că parcurgerea etapelor premergătoare ocupării unui post vacant se constată prin procesul-verbal întocmit de comisia de ocuparea postului vacant, la finalizarea acestei activităţi, moment în care se propune şi modalitatea de încadrare a postului respectiv. Totodată s-a comunicat faptul că nu au fost identificate documente referitoare la asigurarea publicităţii.

S-a menţionat faptul că în cuprinsul celor două Ordine ale ministrului administraţiei şi internelor, nr. 665/2008 şi 69/2009, nu este reglementată posibilitatea derogării de la prevederile acestora. Precizăm că printr-un act administrativ emis pe linia gestionării resurselor umane, nu se poate acorda o derogare de la aplicarea unui act normativ, acest lucru încălcând art. 63 din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia "derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază".

Din analiza conţinutului Ordinului nr. 665/2008, nu rezultă că pot fi acordate derogări. Pe de altă parte, pentru existenţa unei derogări de la acest ordin trebuia emis, în mod similar, un nou ordin al M.A.I, cu caracter normativ, care să fie, de asemenea, publicat în Monitorul Oficial. Aşadar este mai mult decât evident că printr-un act administrativ cu caracter intern, de tip raport, nu se poate deroga de la un act normativ, publicat în Monitorul Oficial. O derogare de la un act normativ nu este altceva decât o modificare a conţinutului acestuia, care nu poate fi făcută printr-un act administrativ cu caracter intern. Dacă s-ar admite soluţia contrară s-ar ajunge la situaţia în care prin acte administrative cu caracter intern s-ar încălca acte normative cu caracter general publicate în Monitorul Oficial al României, chiar şi în situaţia în care acestea sunt acte administrative cu caracter normativ.

De asemenea, s-a arătat că în conţinutul Raportului nr. X din 29.09.2010, întocmit la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române nu se derogă de la anumite prevederi ale O.M.A.I. nr. 665/2008, ci se prevede derogarea, în totalitate, de la dispoziţiile acestuia. Cu alte cuvinte, această aşa-zisă derogare nu este altceva decât o suspendare, într-o situaţie dată, a unui act normativ efectuată printr-un act administrativ intern cu caracter individual. Astfel, s-a aprobat organizarea unui concurs prin eludarea totală a unui act normativ publicat în Monitorul Oficial, care conţinea prevederi referitoare inclusiv la metodologia organizării concursului/examenului, la termenele de respectat sau la publicitatea organizării concursului/examenului.

În mod similar, s-a precizat că, aspectele menţionate mai sus sunt valabile şi referitor la Ordinul nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din M.A.I. În conţinutul notei-raport nr. X din 13.10.2010 se precizează că examenul va fi organizat- prin derogarea în totalitate de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 deşi acest ordin are un caracter normativ, fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 312 din 12.05.2009. Scopul eludării acestui ordin nu a fost altul decât ignorarea prevederilor din capitolul VI al acestui ordin referitor la regulile de evoluţie în carierea poliţiştilor şi cadrelor militare.

În Ordinul nr. 69 din 28.04.2009 nu este prevăzută posibilitatea derogării, prin urmare orice modificare a acestui ordin (inclusiv derogarea) trebuia făcută, în mod similar, printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial şi nu printr-o notă-raport, privind scoaterea la concurs a trei posturi, act administrativ intern, cu caracter individual. Prin Ordinul nr. 600 din 2005 (care nu a fost publicat în Monitorul Oficial dar nu este clasificat), se prevedea posibilitatea ca directorul Direcţiei Management Resurse Umane să poată acorda derogări de la prevederile Ghidului carierei personalului M.A.I, pentru personalul unităţilor aparatului central şi subordonate acestuia (art. 8 lit. v). S-a mai arătat că acest ordin este anterior Ordinului nr. 69/2009, care nu mai prevede posibilitatea derogării. În consecinţă, o dată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului nr. 69/2009, au fost abrogate implicit prevederile art. 8 din Ordinul nr. 600/2005, iar orice derogare de la Ordinul nr. 69/2009, trebuia realizată printr-un act normativ (ordin al M.A.I) publicat în Monitorul Oficial. De asemenea, chiar şi în condiţiile în care ar fi fost în vigoare Ordinul nr. 600/2005, acordarea unor derogări nu se putea referi decât la situaţii concrete, individualizate, referitoare la anumite condiţii prevăzute în ghidul carierei, această măsură având, la momentul în care a fost în vigoare, menirea de a sprijini activitatea desfăşurată pe linia management resurse umane şi nu de a facilita ocuparea unor funcţii în mod abuziv şi ilegal . Derogarea nu ar fi putut, în nici un caz, să privească un întreg ordin.

În nota-raport se precizează că examenul/concursul va fi organizat- prin derogarea de la Ordinul nr. II/3184 din 25.06.2010, prin care este suspendată organizarea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă.

Ordinul nr. II/3184 din 25.06.2010 are un singur articol care conţine prevederea că se suspendă organizarea ocupării prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă. Acest ordin nu a fost publicat în Monitorul Oficial, prin urmare trebuie considerat ca un act administrativ cu caracter intern. De asemenea, el este semnat de inculpatul A. în numele Ministrului Administraţiei şi Internelor, or, în mod paradoxal, printr-un act administrativ cu caracter individual tot el este cel care aprobă derogarea de la ordinul cu caracter general pe care el însuşi 1-a semnat.

Mai mult decât existenţa respectivului ordin, la data săvârşirii faptei era în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2009, aşa cum fusese ea modificată prin Ordonanţa nr. 32/2010 care, în art. 22 alin. (22) menţionează că ocuparea posturilor vacante din ministere precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, cu excepţia celor a căror ocupare a fost aprobată de guvern prin memorandum şi a celor prev. la alin. (21) se aprobă numai de guvern, prin memorandum, iar urmărirea încadrării în procentul de maxim 15% prevăzut în alin. (2) se realizează pe totalul posturilor vacante din aceste instituţii. Tocmai de aceea s-a prevăzut în alin. (23) ca, în vederea emiterii memorandumului, instituţiile prevăzute la alin. (22) să transmită lunar, la Ministerul Finanţelor numărul total al posturilor care s-au vacantat şi care nu au fost ocupate în condiţiile prevăzute la alin. (2). În consecinţă, de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă cu nr. 32 din 07.04.2010, publicată în Monitorul Oficial cu nr. 278 din 28.04.2010, orice post care era vacant în cadrul Inspectoratului General al Jandarmerie Române (instituţie aflată în subordinea M.A.I finanţată integral de la bugetul de stat) putea fi ocupat numai după emiterea unui memorandum al Guvernului României, chiar şi cele pentru care anterior mai fuseseră organizate concursuri. Pentru M.A.I, Guvernul României nu a emis un astfel de memorandum.

De altfel, scopul Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2009, aşa cum rezultă şi din preambulul acesteia, a fost păstrarea echilibrului bugetar menit să reducă nivelul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. Tot în preambulul ordonanţei se precizează că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.

Prin urmare, scoaterea la concurs a postului de subofiţer tehnic din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică nu putea fi făcută decât printr-un memorandum al guvernului şi nu printr-o notă-raport care are caracterul unui act administrativ intern individual.

În concluzie, candidatul a fost unic, iar concursul s-a desfăşurat în condiţiile lipsei totale de transparenţă, iar obligaţia de a realiza procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a formelor privind publicitatea acestui concurs, revenea angajaţilor I.G.J.R., respectiv inculpaţilor general locotenent (rez.) D., colonel (rez.) E., col. H., mr. F., mr.(rez.) G. şi mr. I., col. J. şi lt.col. K..

La nivelul conducerii M.A.I. răspunderea revine inc. A., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de secretar general, cu gradul de chestor de poliţie care a aprobat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 şi care, totodată, a aprobat şi nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri.

Prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar).

Totodată, s-a reţinut că răspunderea revine şi inc. B., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, cu gradul de chestor de poliţie care a avizat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a avizat nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri.

Prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar).

S-a menţionat că susţinerile celor doi inculpaţi sunt însă contrazise de existenţa prevederilor art. 22 alin. (22) din O.U.G. nr. 34/2009, privind ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, precum şi de prevederile Ordinelor ministrului administraţiei şi internelor nr. II/3685 din 11.04.2009 şi nr. II/3184 din 25.06.2010, prin care s-a dispus suspendarea organizării concursurilor sau examenelor, cu recrutare din sursă externă, pentru ocuparea posturilor vacante din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Un aspect relevant care a rezultat în cursul urmăririi penale s-a apreciat că a fost acela că unul din ofiţerii care a avut calitatea de membru al comisiei de examinare, respectiv inc. mr. I., participa prima oară la o astfel de activitate, iar pentru celălalt, respectiv inc. mr. H. era a doua participare la o astfel de activitate. Totodată, a rezultat şi faptul că ofiţerii din comisia de ocupare a postului vacant precum şi cei din comisia de concurs nu cunoşteau, în totalitate, prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 aceştia apreciind că verificarea legalităţii parcurgerii etapelor prealabile era o atribuţiune care revenea ofiţerilor din cadrul Direcţiei Resurse Umane a I.G.J.R. mai concret inc.col(rez.) E., şef al direcţiei şi inc. mr. F. - secretarul comisiei, din cadrul aceleiaşi direcţii.

S-a arătat că, în drept:

1. Fapta inculpatului A., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de secretar general, cu gradul de chestor de poliţie, care a aprobat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 şi care, totodată, a aprobat nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior).

Urmarea săvârşirii acestei infracţiuni s-a apreciat că, constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

Inculpatul A. a precizat susţinerile sale, în raport de cele reţinute în cuprinsul ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, în cuprinsul declaraţiei din data de 25.11.2015.

2) Fapta inculpatului B., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, cu gradul de chestor de poliţie care a avizat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a avizat nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior).

Urmarea săvârşirii acestei infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

3. Fapta inculpatului C., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Financiare, cu gradul de comisar şef, care a avizat nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă, iar prin această acţiune a determinat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar) precum şi prin încălcarea dispoziţiilor Ordinului nr. 522/2003 al Ministerului Finanţelor Publice, în sensul că nu a efectuat, în vreun fel, controale de legalitate, regularitate şi bugetar, acordul său fiind concretizat printr-o simplă semnătură, fără a întocmi vreun act (notă) care să fundamenteze controlul financiar preventiv, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior).

Urmarea săvârşirii acestei infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

Cu privire la activitatea desfăşurată de acest inculpat s-a constatat faptul că Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 522/2003, (ordin în prezent abrogat de O.m.f. nr. 923/11.07.2014) prevedea, în cuprinsul Anexei la Normele Metodologice Generale, referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, la art. 3.1, faptul că "Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public. Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii". Totodată, procedura de control astfel cum era prevăzută, de art. 5, se referea la "Documentele care privesc operaţiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de către compartimentele de specialitate care iniţiază operaţiunea. Documentele privind operaţiunile prin care se afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public vor fi însoţite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de fundamentare, de acte şi/sau documente justificative şi, după caz, de o "Propunere de angajare a unei cheltuieli" şi/sau de un "Angajament individual/global", întocmite conform anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 2 la normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002. În efectuarea controlului financiar preventiv de către persoanele desemnate, parcurgerea listei de verificare specifică operaţiunii, primită la viză, este obligatorie, dar nu şi limitativă".

S-a constatat aşadar faptul că inc. C. a avizat nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, în condiţiile în care nu a efectuat, în vreun fel, controale de legalitate, regularitate şi bugetar, acordul său fiind concretizat printr-o simplă semnătură, fără a întocmi vreun act (notă) care să fundamenteze controlul financiar preventiv.

4. Fapta inculpatului general locotenent (rez.) D., fost inspector general al Jandarmeriei Române, care a semnat raportul cu nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a semnat şi nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior).

Urmarea săvârşirii acestei infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

5. Fapta inculpatului colonel(rez). E., fost angajat al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române în funcţia de şef al Direcţiei Resurse Umane, care a prezentat, spre semnare, inspectorului general al Jandarmeriei Române, general locotenent D., nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă, iar prin această acţiune a determinat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) cu aplic. art. 5 din C. pen. (art. 248 alin. (1) din C. pen. anterior). Urmarea săvârşirii acestei infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

6. Fapta inculpatului mr. F., angajat în Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - ofiţer specialist la Direcţia Resurse Umane - Serviciul recrutare, încadrare şi promovare personal, a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de secretar al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr. G. (preşedintele comisiei), precum şi de mr. H. şi mr. I. (membri ai comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens. Din actele existente la dosarul cauzei mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer).

Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie. Examenul din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei s-a desfăşurat cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea prevederilor art. 22, alin. (22) din O.U.G. nr. 34/2009, privind ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, precum şi cu încălcarea prevederilor Ordinelor ministrului administraţiei şi internelor nr. II/3685 din 11.04.2009 şi nr. II/3184 din 25.06.2010, prin care s-a dispus suspendarea organizării concursurilor sau examenelor, cu recrutare din sursă externă, pentru ocuparea posturilor vacante din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297, alin. (1) şi respectiv, art. 321, alin. (1), cu aplic. art. 38, alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289, alin. (1), cu aplicarea art. 33, lit.

a) din C. pen. anterior).

S-a mai reţinut că urmarea săvârşirii acestor infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

7. Fapta inculpatului mr.(rez.) G., din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, care a semnat, la data de 29.09.2010, care, în calitate de preşedinte al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr. F. (secretar), precum şi de mr. H. şi mr. I. (membri ai comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6 lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Din actele existente la dosarul cauzei mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat a fost atribuit acestui document, în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Totodată, inc. mr.(rez.) G., a semnat, alături de lt. col. K. şi col. M., procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. Faptele descrise anterior s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297,alin. (1) şi respectiv, art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). Urmarea săvârşirii acestor infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

8. Fapta inculpatului col. H. din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Baza Logostică, care a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de membru al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr.(rez.) G. (preşedinte), mr. F. (secretar), precum şi de mr. I. (membru al comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

S-a reţinut că din actele existente la dosarul cauzei mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. Faptele descrise anterior s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). Urmarea săvârşirii acestor infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

9. Fapta inculpatului mr. I., din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române- Baza Logistică, care a semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de membru al comisiei de concurs, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, alături de mr.(rez.) G. (preşedinte), mr. F. (secretar), precum şi de col. H. (membru al comisiei), procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit.

a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

S-a reţinut că din actele existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie.

În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. Faptele descrise anterior întrunesc s-a apreciat că elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. anterior). Urmarea săvârşirii acestor infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

10. Fapta inculpatului col. J. din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică a semnat, la data de 29.09.2010, alături de lt. col. K. şi mr.(rez.) G., procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat. În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. Faptele descrise anterior s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. anterior). Urmarea săvârşirii acestor infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

11. Fapta inculpatului lt.col. K. din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române-ofiţer psiholog, care a semnat, la data de 29.09.2010, alături de col. J. şi mr.(rez.) G., procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat. În acest mod, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008. Faptele descrise anterior s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual prev. de art. 297 alin. (1) şi respectiv art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 38 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (art. 248 şi art. art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. anterior). Urmarea săvârşirii acestor infracţiuni constă în vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane, care din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect. În acest mod s-a adus şi un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 C. pen. s-a constatat că îi corespund incriminările prevăzute de art. 246, 247, 248 din C. pen. anterior, acesta fiind reunite într-un singur text de incriminare, realizându-se astfel o simplificare a incriminării.

De asemenea, s-a realizat şi o modificare de conţinut în ce priveşte urmarea imediată a acţiunii sau inacţiunii prin care se realizează elementul material. Astfel în noul text s-a renunţat la urmarea constând în "tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau instituţii de stat"determinată de dificultatea de explicitare a înţelesului noţiunii. De fapt, s-a realizat o reformulare a acestei sintagme în sensul în care urmarea constă în "vătămarea intereselor legale ale unei persoane".

În noul text de incriminare nu se mai regăseşte expresia "cu ştiinţă", care în reglementarea anterioară avea rolul de a confirma caracterul intenţionat al infracţiunii, inclusiv în modalitatea de săvârşire prin inacţiune. Însă această eliminare nu determină o schimbare în privinţa laturii subiective a abuzului în serviciu, intenţia - directă sau indirectă - continuând să rămână singura formă de vinovăţie cu care poate fi comisă infracţiunea. Aşadar, s-a apreciat că ne aflăm în prezenţa unei continuităţi a incriminării, fapta, în abstract, rămânând incriminată atât sub aspectul elementului material al laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective.

Urmarea socialmente periculoasă - vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I. Conducerea unei autorităţi publice, indiferent de nivelul de decizie pe care îl ocupă pe scara piramidală a organizării instituţiei, are responsabilitatea de a se asigura că sarcinile şi competenţele instituţionale sunt îndeplinite în mod adecvat, conform atribuţiilor fiecărui post în parte. Fiecare responsabil din cadrul unei instituţii publice trebuie el însuşi să respecte, să supravegheze şi să vegheze la îndeplinirea atribuţiilor instituţiei. Doar în acest mod o instituţie publică devine aptă să răspundă volumului şi complexităţii activităţilor rezultate din competenţele sale. Dacă prin activitatea de serviciu abuzivă sau neglijentă a unor persoane cu autoritate decizională, regulile de acces în rândul angajaţilor din cadrul acestei structuri care asigură ordinea şi siguranţa publică sunt aplicate opţional sau facultativ, standardele activităţii acelei instituţii sunt înlăturate.

Prin activităţile reţinute în sarcina inculpaţilor, în situaţia de fapt a fost cauzată o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I, a bunului mers al acestei instituţii. Astfel, prin încălcarea flagrantă de către mai mulţi ofiţeri a mai multor ordine de ministru şi a dispoziţiilor legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi, prin întocmirea în fals a unor documente care au circulat în interiorul instituţiei sau prin organizarea unor examene formale s-a perturbat în mod grav disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului şi a fost slăbită autoritatea instituţiei, în condiţiile în care M.A.I este special creat în scopul aplicării şi respectării legii, constituind prima linie de apărare a societăţii şi ordinii de drept împotriva oricăror nelegalităţi (în sens asemănător decizia nr. 1335/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie). Mai mult, în condiţiile austerităţii financiare oficial declarate, instituţia a fost pusă în situaţia de a fi obligată să suporte cheltuieli suplimentare legate de persoanele angajate din sursă externă.

Astfel cum rezultă şi din preambulul O.U.G. nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, respectiv din expunerea de motive la legea de aprobare, acest act normativ a fost adoptat cunoscând obiectivul încadrărilor în cheltuielile de personal şi numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat din 2010, semnată de autorităţile române la Bucureşti în 05.02.2010 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al F.M.I. din 19.02.2010, ratificată prin O.U.G. nr. 10/2010.

Având în vedere importanţa acestei reglementări, astfel cum apreciază Guvernul României, în contextul crizei economice şi a reducerilor salariale din anul 2010, este de la sine înţeles că încălcarea unui astfel de act normativ nu poate afecta decât în mod grav bunul mers al unei instituţii sau autorităţi publice, în speţă a M.A.I.

Actul normativ menţionat intenţiona să impună, respectiv să evite plata unor sume de bani către persoanele ce ar fi putut fi angajate în sistemul bugetar în absenţa unei astfel de reglementări, în scopul de a face economii la bugetul statului în perioada crizei economice. Deficitul de imagine înregistrat de M.A.I s-a materializat, în total, în 151 de materiale de presă, toate de ordin negativ, referitoare la situaţia încadrării numitului L.. În acest sens, în mediul on-line românesc/agenţii de presă s-au înregistrat 31 asemenea materiale, în presa scrisă centrală 84, în presa audiovizuală 36 (adresa M.A.I.- D.G.M.R.U. nr. X/06.07.2015 - volumul 3).

S-a mai arătat că, pe lângă aspectele sus-amintite, astfel de acte prin care se eludează în mod flagrant de la cel mai înalt nivel dispoziţiile legale referitoare la modalitatea de angajare în M.A.I, perturbă în mod negativ activitatea acestei unităţi, în ansamblul ei, şi prin răsfrângerea negativă pe care o pot avea asupra personalului angajat în mod corect, cu respectarea tuturor criteriilor şi procedurilor.

Potrivit doctrinei şi practicii judiciare pentru a fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu este necesar să existe legătura de cauzalitate între activitatea infracţională şi urmarea produsă.

Prin răspunsul înaintat, la data de 07.10.2015, partea civilă, respectiv M.A.I.- Direcţia Generală Juridică arată, în esenţă, faptul că sumele plătite numitului L., ca drepturi salariale nu reprezintă un prejudiciu, angajatorul fiind obligat să remunereze munca prestată de angajatul său, acordarea acestor drepturi fiind, deci, în concordanţă cu prevederile legale şi, în consecinţă, nu se poate vorbi despre existenţa unui prejudiciu. În acest sens sunt invocate dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 10, art. 57 alin. (2) şi art. 159 din Codul muncii .

Vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I a fost însemnată şi efectivă, întrucât derogarea de la toate regulile cu privire la angajări prin întocmirea raportului I.G.J.R. şi a notei raport a I.G.S.U. a avut ca rezultat angajarea efectivă a unor persoane, subsecvent derulării activităţii infracţionale, fiind totodată, urmarea imediată a semnării raportului de către inculpaţii B., C. şi A., precum şi a notei raport. Acţionând astfel, persoanele susmenţionate au aprobat ocuparea unui post de subofiţer la Baza Logistică a Jandarmeriei Române, prin derogare de la toate regulile aplicabile, în cazul organizării acestui tip de concurs.

Un alt argument în susţinerea opiniei potrivit căreia prin activitatea infracţională s-a cauzat o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I s-a reţinut că este acela că prin încălcarea flagrantă de către mai mulţi ofiţeri (unii aflaţi în înalte funcţii de conducere, cu grade de chestori şi generali) a mai multor ordine, precum şi a dispoziţiilor legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi, prin întocmirea în fals a unor documente care au circulat în interiorul instituţiei sau prin organizarea unor examene formale s-a perturbat în mod grav disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului şi a fost slăbită autoritatea instituţiei, în condiţiile în care M.A.I este special creat în scopul aplicării şi respectării legii, constituind prima linie de apărare a societăţii şi ordinii de drept împotriva oricăror nelegalităţi, criterii ce au fost analizate şi prin interpretarea celor ce se regăsesc evidenţiate în decizia cu nr. 1335/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, s-a apreciat că s-a adus un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii de competenţă sau performanţă profesională. Ca urmare a acestei activităţi infracţionale a fost slăbită şi autoritatea acestei instituţii, al cărei rost este respectarea şi aplicarea legii.

Potrivit art. 4 din O.M.A.I. nr. 637 din 22 octombrie 2008 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor de jandarmi judeţene:

"Inspectoratul de Jandarmi Judeţean... este unitate bugetară cu personalitate juridică, condusă de un inspector-şef care are calitatea de ordonator terţiar de credite."

S-a menţionat că gradul de pericol social al faptelor săvârşite este unul ridicat având în vedere folosirea unor înalte funcţii publice pentru satisfacerea unor interese personale.

Noua reglementare a C. pen. în vigoare din data de 01.02.2014 (Legea nr. 286/2009) simplifică modul de aplicare a dispoziţiilor legale în materie întrucât infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, contra intereselor publice şi prin îngrădirea unor drepturi, prevăzute în art. 246 - 248 din C. pen. anterior ca infracţiuni de sine stătătoare au fost unificate într-un singur text. Ca atare, dacă subiectul activ realizează prin activitatea sa concretă infracţională una sau mai multe dintre acţiunile sau inacţiunile descrise în art. 297 din noul C. pen. deodată sau succesiv acesta va răspunde pentru o singură infracţiune de abuz în serviciu, eventual continuată (dacă fapta concretă este comisă în condiţiile art. 35 alin. (1) din noul C. pen.), şi nu pentru un concurs de infracţiuni deoarece infractorul, în baza rezoluţiei unice, săvârşeşte o singură infracţiune, prevăzută într-un singur text incriminator, iar nu infracţiuni diferite, incriminate prin texte distincte. În noua concepţie legislativă, abuzul în serviciu, în varianta de bază reprezintă fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Obiectul juridic special al infracţiunii, în varianta sa tip, este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la interesele publice a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibile fără asigurarea bunului mers al activităţii persoanelor juridice de drept public şi apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor împotriva abuzurilor funcţionarilor publici sau al unor persoane (arătate în art. 308 din noul C. pen.) ori a patrimoniului persoanelor fizice sau juridice de drept public sau privat.

Elementul material este diferit în raport cu cele două variante de incriminare, prevăzute în art. 297 din noul C. pen.

În cazul variantei tip (simplă sau de bază) acesta constă alternativ într-o inacţiune (omisiune) sau într-o acţiune (comisiune) şi anume: fie în neîndeplinirea unui act, fie în îndeplinirea actului în mod defectuos. Termenul de "act" este folosit în conţinutul normei de incriminare în înţelesul de operaţiune care trebuie efectuată de subiectul activ potrivit solicitării făcute de o persoană şi conform atribuţiilor acestuia de serviciu ori însărcinării legale primite.

Sintagma "îl îndeplineşte în mod defectuos" semnifică realizarea făcută în alt mod decât trebuia să fie efectuată, adică în alte condiţii decât prevede legea. Defectuozitatea în îndeplinire poate privi conţinutul, forma sau întinderea îndeplinirii, momentul efectuării, condiţiile de efectuare, locul îndeplinirii etc. Urmarea imediată a acestei infracţiuni poate consta şi în pricinuirea unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Cauzarea vătămării constituie expresia materială a atingerii aduse bunului mers al activităţii serviciului respectiv.

Termenul "interes" este folosit în textul art. 297 din noul C. pen., în înţelesul lui uzual de "dorinţă de a satisface anumite nevoi", "preocupare de a obţine un avantaj", "acţiune de a acoperi unele trebuinţe", "folos", "profit". Prin expresia "interes legitim" se înţelege acel interes care este ocrotit sau garantat printr-o dispoziţie normativă.

Prin "vătămare" se înţelege atingerea de orice fel: fizică, morală sau materială, adusă intereselor legale ale unei persoane. Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, nu este necesar ca vătămarea să prezinte o anumită gravitate, să fie importantă, chiar dacă în doctrina mai veche s-a exprimat şi o opinie contrară. Intr-o atare ipoteză, distincţia dintre fapta penală examinată şi o abatere disciplinară comisă de un funcţionar public trebuie stabilită în raport cu toate condiţiile şi împrejurările în care a fost comisă fapta abuzivă concretă şi nu doar cu intensitatea vătămării produse prin aceasta. Datorită echivocităţii ei, expresia "o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145" a fost înlăturată din reglementarea în vigoare a abuzului în serviciu. Prin urmare, în cazul în care aceasta se produce, fără a fi însoţită de vreuna din cele două urmări alternative prevăzute de text, ea nu va atrage decât cel mult o răspundere disciplinară pentru autorul faptei abuzive.

Elementul subiectiv specific infracţiunii de abuz în serviciu, în varianta sa tip este intenţia directă sau indirectă. Pentru existenţa intenţiei este necesar să se constate că făptuitorul a prevăzut că prin săvârşirea acelei acţiuni sau inacţiuni se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice sau se creează o îngrădire a exerciţiului unui drept ori o situaţie de inferioritate subiectului pasiv şi a urmărit acest rezultat (intenţie directă) sau a acceptat producerea lui (intenţie indirectă).

Aşadar, modificarea de conţinut esenţială priveşte urmarea imediată a acţiunii prin care se realizează elementul material. Astfel, dacă în reglementarea anterioară erau prevăzute trei urmări, respectiv vătămarea intereselor unei persoane, o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele prevăzute în art. 145 din vechiul C. pen., în noul C. pen. au fost păstrate două dintre acestea, renunţându-se la urmarea constând în producerea unei "tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi publice". Cel mai probabil, această renunţare a fost determinată de dificultatea de explicitare a acestei noţiuni. Practic s-a realizat o reformulare în sintagma "o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice".

De asemenea, în noul text nu se mai regăseşte expresia "cu ştiinţă", care în reglementarea anterioară avea rolul de a confirma caracterul intenţionat al infracţiunii, inclusiv în modalitatea de săvârşire prin inacţiune. Însă această eliminare nu determină o schimbare în privinţa laturii subiective a abuzului în serviciu, intenţia directă sau indirectă - continuând să rămână singura formă de vinovăţie cu care poate fi comisă infracţiunea analizată. În acest sens, un aspect important este cel al laturii subiective, respectiv forma de vinovăţie ce se reţine în sarcina învinuiţilor şi anume cea a intenţiei indirecte. Inculpaţii au prevăzut rezultatul acţiunilor - angajarea ilegală - şi l-au acceptat, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice fiind săvârşită cu intenţie directă. Un alt aspect relevant este acela că unii inculpaţi au recunoscut, în cursul audierilor, faptul că nu cunoşteau, în totalitate, prevederile O. M.M.I. 665/2008.

Examinarea faptelor inculpaţilor din perspectiva aplicării art. 5 din noul C. pen., prin compararea legilor succesive aplicabile, precum şi incidenţa pluralităţii de infracţiuni, a modalităţilor diferite de calculare a pedepselor rezultante, pentru determinarea corectei încadrări juridice dată faptelor presupune următoarele comentarii:

Astfel cum s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265/2014 dispoziţiile art. 5 din noul C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

În ceea ce priveşte situaţia concretă din prezenta cauză se constată faptul că în vechiul C. pen. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. (1) era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. În noul C. pen., infracţiunea denumită abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1), este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Referitor la condiţiile de incriminare acestea s-au păstrat existând o continuitate în acest sens. În ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual aceasta a păstrat aceeaşi denumire marginală şi în noul C. pen., în art. 321. Astfel, în C. pen. anterior pedeapsa prevăzută la art. 289 era cea cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar în noul C. pen. este închisoarea de la unu la 5 ani. Referitor la condiţiile de incriminare acestea s-au păstrat existând o continuitate în acest sens.

Pluralitatea de infracţiuni, în forma concursului, era prevăzută în C. pen. anterior la art. 33, iar în noul C. pen. la art. 38 acesta având conţinut identic în ambele reglementări.

În ceea ce priveşte modalitatea de aplicare a pedepsei cu închisoarea, pentru această formă de pluralitate, astfel cum era prevăzută în C. pen. anterior se aplica pedeapsa cea mai grea care putea fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu era îndestulător se putea adăuga un spor de până la 5 ani. În actualul C. pen. pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni se stabileşte după cum urmează: când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse. În concluzie, rezultă că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor este incriminarea prevăzută în disp. art. 248 alin. (1), art. 289 şi art. 33 lit. a). din C. pen. anterior.

S-a mai arătat că la data de 07.10.2015, prin adresa cu nr. X, M.A.I.- Direcţia Generală Juridică a comunicat secţiei Parchetelor Militare că, în raport de prevederile art. 1 alin. (2), art. 10, art. 57 alin. (2) şi art. 159 din Codul muncii salariatul are dreptul să beneficieze, în mod legal, de contraprestaţia în bani a muncii depuse, chiar dacă ulterior se dovedeşte că angajarea sa a fost nelegală.

Prin urmare, faţă de considerentele de fapt şi de drept indicate, s-a apreciat că nu s-a creat un prejudiciu, în accepţiunea art. 19 alin. (1) C. proc. pen., iar Ministerul Afacerilor Interne nu deţine, în acest moment, aptitudinea legală de a se constitui parte civilă în procesul penal .

Analizând actele dosarului, instanţa de judecată a reţinut următoarele:

Cu titlu preliminar, s-a menţionat că va aborda distinct aspectele legate de situaţia de fapt şi de încadrarea juridică a faptelor deduse judecăţii, precum şi analiza infracţiunilor deduse judecăţii, ţinând seama de complexitatea cauzei.

I. În privinţa situaţiei de fapt, s-a reţinut că faptele deduse judecăţii, în esenţă, sunt cele descrise de procuror, fără a fi reluate, în mod detaliat, împrejurările reţinute pe larg în cuprinsul actului de sesizare.

Astfel, instanţa a reţinut, cu privire la inculpatul A., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de secretar general, cu gradul de chestor de poliţie, că a aprobat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 şi că, totodată, a aprobat nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar).

În privinţa inculpatului B., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, cu gradul de chestor de poliţie, instanţa a reţinut că a avizat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi că, totodată, a avizat nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar).

În privinţa inculpatului C., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Financiare, cu gradul de comisar şef, instanţa a reţinut că acesta a avizat nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă, iar prin această acţiune a determinat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar) precum şi prin încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 şi ale Ordinului nr. 522/2003 al Ministerului Finanţelor Publice, în sensul că nu a efectuat, în vreun fel, controale de legalitate, regularitate şi bugetar, acordul său fiind concretizat printr-o simplă semnătură, fără a întocmi vreun act (notă) care să fundamenteze controlul financiar preventiv.

În privinţa inculpatului D., fost inspector general al Jandarmeriei Române, instanţa de fond a reţinut că acesta a semnat raportul cu nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a semnat şi nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (22) (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar.

În privinţa inculpatului E., fost angajat al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române în funcţia de şef al Direcţiei Resurse Umane, instanţa a reţinut că acesta a prezentat, spre semnare, inspectorului general al Jandarmeriei Române, general locotenent D., nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă.

În privinţa inculpaţilor G., K. şi M., instanţa de fond a reţinut că aceştia au semnat procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat.

În privinţa inculpaţilor F. (secretar al comisiei), G. (preşedinte comisie), (membri ai comisiei), instanţa a reţinut că aceştia au semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de membri ai comisiei de concurs ocupare post, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat faptul că martorul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare.

În privinţa situaţiei de fapt, instanţa de fond a avut în vedere mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declaraţii de inculpaţi, declaraţii martori şi înscrisuri. De asemenea, a avut în vedere şi mijloacele de probă administrate în faza de judecată, în primă instanţă, respectiv declaraţii martori, declaraţii inculpaţi şi înscrisuri. Fiind audiaţi, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei, inculpaţii au confirmat, în principiu, situaţia de fapt reţinută anterior, menţionând însă că au respectat dispoziţiile legale şi ordinele de ministru în vigoare la acel moment, iar angajarea martorului L. în cadrul MAI a fost legală. Inculpaţii, membri ai comisiei de organizare concurs şi ai comisiei de concurs, au mai arătat că au acţionat în modul descris anterior, în condiţiile în care, au fost numiţi în comisii prin ordine de zi pe unitate, precum şi că dosarul de concurs al martorului L. a venit de la MAI cu toate actele necesare.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor, instanţa de fond a constatat că faţă de toţi inculpaţii s-a dispus trimiterea în judecată pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., iar inculpaţii F., G., H., I., J. şi K. şi pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., apreciindu-se că legea penală în vigoare este mai favorabilă, conform art. 5 C. pen.

În condiţiile în care de la data comiterii faptelor (septembrie 2010) şi până în prezent a intrat în vigoare, la 01.02.2014, un nou C. pen., instanţa a analizat incidenţa art. 5 C. pen. în cauză, ţinând seama şi de dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014.

Astfel, instanţa a apreciat că, în cauză, sunt mai favorabile, pentru toţi inculpaţii, dispoziţiile C. pen. din 1968. În acest sens, a avut în vedere împrejurarea că limitele de pedeapsă pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu sunt mai reduse potrivit C. pen. anterior, cu referire atât la limita minimă, cât şi la limita maximă a pedepsei închisorii. Tot cu referire la infracţiunile de abuz în serviciu, s-a apreciat că în reglementarea anterioară condiţiile de incriminare a faptelor de abuz în serviciu erau mai stricte, respectiv obiectul de aplicare era mai restrâns în raport de reglementarea în vigoare, ceea ce constituie un alt aspect favorabil inculpaţilor. În privinţa concursului de infracţiuni, de asemenea, a apreciat că mai favorabile pentru inculpaţi dispoziţiile art. 33-34 C. pen. din 1968, ce prevedeau un spor facultativ la pedeapsa cea mai grea aplicată pentru infracţiunile aflate în concurs, în raport de prevederile art. 38-39 C. pen., ce prevăd spor obligatoriu pe lângă pedeapsa cea mai grea.

Faţă de aceste aspecte, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., din infracţiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968 şi de art. 248 C. pen. din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

Totodată, a avut în vedere şi infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. din 1968 faţă de modalitatea în care este descrisă urmarea imediată a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor (pe lângă atingeri aduse activităţii MAI, s-a reţinut că au fost vătămate şi drepturi şi interese legitime ale altor persoane).

A dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor F., G., H., I., J. şi K., din infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Analizând infracţiunile deduse judecăţii, cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968 şi de art. 248 C. pen. din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 C. pen., instanţa de fond a reţinut următoarele:

S-a reţinut că prin decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 517/08.07.2016, s-a constatat că dispoziţiile art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 şi cele ale art. 297 alin. (1) C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii" (respectiv, legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă). Curtea Constituţională a apreciat că sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. Astfel, Curtea a reţinut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu.

Conform art. 246 C. pen. din 1969, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Potrivit art. 248 C. pen. din 1969, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia.

După cum se poate observa, cele două texte de lege reglementează variante ale aceleiaşi infracţiuni, respectiv abuz în serviciu, în condiţiile în care subiectul activ este acelaşi, funcţionarul public, condiţia ca fapta să fie comisă în exerciţiul atribuţiilor de serviciu este identică, forma de vinovăţie este intenţia în ambele situaţii, iar inacţiunea ori acţiunea incriminate (verbum regens) sunt aceleaşi-neîndeplinirea unui act ori îndeplinirea acestuia în mod defectuos; singurele aspecte ce diferenţiază faptele incriminate prin art. 246 C. pen. din 1969 şi art. 248 C. pen. din 1969 sunt cele legate de subiectul pasiv şi urmările faptei, precum şi de limitele de pedeapsă.

Ca atare, instanţa de fond a apreciat că prin dispoziţiile art. 246 şi art. 248 C. pen. din 1969 sunt incriminate variante ale infracţiunii de abuz în serviciu, aceste două variante neputând fi disociate; mai mult, în sistemul actualului C. pen., infracţiunile de abuz în serviciu au fost reunite într-un articol unic, respectiv art. 297 alin. (1) C. pen.

Cum prin decizia Curţii Constituţionale amintită anterior s-a definit înţelesul sintagmei "îndeplineşte în mod defectuos", în sensul că prin aceasta se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. din 1969, aceeaşi sintagmă, cuprinsă în textul art. 248 C. pen. din 1969, în condiţiile similitudinilor dintre cele două texte legale ce incriminează variante ale infracţiunii de abuz în serviciu, s-a precizat că nu poate primi alt înţeles decât cel conferit de instanţa constituţională, chiar dacă nu există o decizie formală în acest sens.

Prin urmare, s-a apreciat că instanţa este obligată să verifice, în cauză, împrejurarea dacă inculpaţii trimişi în judecată au încălcat, în desfăşurarea atribuţiilor de serviciu, dispoziţii din legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.

În cauză, s-a reţinut în sarcina inculpaţilor A., B., C., D. şi E. că, acţionând în modul descris anterior, au creat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22, alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar). În privinţa inculpatului C. s-a reţinut că a încălcat şi dispoziţiile Legii nr. 500/2002.

În privinţa inculpaţilor F., G., H., I., J. şi K. s-a reţinut că acţionând în modurile descrise mai sus au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5, alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008.

Instanţa de fond a reţinut că, ţinând seama de atribuţiile de serviciu şi funcţiile ocupate de inculpaţi, singurele persoane ce putea îndeplini prin încălcarea legii acte, având în vedere şi specificul cauzei (angajarea unei persoane cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare la acel moment), nu pot fi decât acele persoane ce aveau calitatea să aprobe ori să avizeze astfel de activităţi; în speţă, persoanele ce aveau astfel de calitate la momentul comiterii faptelor erau inculpaţii A., B., C. şi D., respectiv persoanele ce au semnat, avizat ori aprobat raportul cu numărul x/29.09.2010, în cuprinsul căruia s-a aprobat ocuparea postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, cu recrutarea din sursă externă. Niciunul dintre ceilalţi inculpaţi în cauză nu aveau astfel de atribuţii de serviciu, vizând aprobarea ocupării unor posturi vacante din cadrul MAI, cu atât mai puţin membrii comisiilor de organizare a concursului ori membrii comisiei de concurs.

În privinţa ocupării postului de subofiţer în speţă, la acel moment erau în vigoare dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, formă în vigoare de la data de 28.04.2010).

Potrivit art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2009 (text de lege în vigoare şi anterior datei de 28.04.2010), începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 21 (între care se regăsea şi MAI); posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, precum şi cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum puteau fi ocupate în condiţiile legii.

Conform art. 22 alin. (2)2 din O.U.G. nr. 34/2009 (în vigoare de la 28.04.2010), ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, cu excepţia celor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum şi a celor prevăzute la alin. (2^1), se aprobă numai de Guvern, prin memorandum, iar urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% prevăzut la alin. (2) se realizează pe totalul posturilor vacante din aceste instituţii.

În privinţa notei-raport nr. x/01.04.2010, prin care s-a aprobat deblocarea mai multor posturi vacante din cadrul MAI, între care şi cel în litigiu, raport semnat, aprobat ori vizat, după caz, de inculpaţii A., B. şi D., instanţa a apreciat că această împrejurare nu prezintă o importanţă deosebită în speţă, în condiţiile în care legea nu interzicea o astfel de măsură, ci era suspendată ocuparea prin concurs sau examen a unor astfel de posturi vacante, cu anumite excepţii.

În lumina dispoziţiilor legale sus-menţionate, instanţa a reţinut că inculpaţii A., B., C. şi D. au încălcat dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi alin. (2)2 din O.U.G. nr. 34/2009, întrucât prin raportul cu numărul x/29.09.2010 s-au creat condiţiile pentru organizarea concursului pentru ocuparea postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30. Pentru ocuparea acestui post, la data de 29.09.2010 erau suspendate concursurile şi examenele (pentru ocuparea acestui post nu fuseseră demarate proceduri de organizare a concursului la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 34/2009), iar ocuparea se putea face doar cu aprobarea Guvernului României, prin memorandum.

Din adresele MAI, depuse la dosarul de urmărire penală, rezultă cu certitudine că nu a existat un astfel de memorandum cu privire la ocuparea postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, ce a fost ulterior ocupat de către martorul L.. În contextul cauzei, ţinând seama de declaraţiile inculpaţilor şi martorilor, instanţa de fond a reţinut că examenul de ocupare a postului vacant a fost aprobat şi avizat cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, cu intenţie, scopul fiind acela ca martorul L. să ocupe un post în cadrul MAI şi să fie detaşat la conducerea ministerului, scopul final fiind acela de a desfăşura activităţi de conducător autor pentru ministerul de interne, martorul O..

Totodată, inculpatul C. a încălcat şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 500/2002, în condiţiile în care în situaţia dată era obligat să efectueze un control financiar preventiv, fără ca inculpatul să procedeze în acest mod.

În privinţa inculpatului E., instanţa a apreciat că fapta acestuia nu este prevăzută de legea penală. Astfel, în sarcina inculpatului s-a reţinut că a încălcat dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi alin. (2)2 din O.U.G. nr. 34/2009, întrucât a prezentat spre semnare raportul cu numărul x/29.09.2010. S-a reţinut că fapta inculpatului de a se prezenta spre semnare raportul sus-amintit nu are relevanţă penală, în condiţiile în care inculpatul nu avea atribuţii în privinţa aprobării ori avizării organizării concursului în speţă, iar simplul gest de a prezenta spre semnare un raport nu poate avea semnificaţia încălcării unor dispoziţii legale ce reglementau organizarea de concursuri şi examene în sistemul public.

Cu privire la inculpaţii A., B., C., D. şi E., prin actul de sesizare a instanţei, s-a mai reţinut că prin acţiunile lor au încălcat prevederile O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, O.M.A.I. nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010. Cu toate că din mijloacele de probă administrate în cauză (înscrisuri, declaraţii inculpaţi, declaraţii martori) s-a reţinut că rezultă că au fost încălcate dispoziţiile ordinelor amintite mai sus (acte administrative, ce nu au natura unor acte normative), în privinţa organizării concursului de ocupare a postului de subofiţer, în lumina dispoziţiilor deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 517/08.07.2016, astfel de fapt nu au natură penală, fiind de natură să atragă răspunderea disciplinară ori, după caz, civilă a autorilor.

De asemenea, s-a mai reţinut că inculpaţii F., G., H., I., J. şi K., prin acţiunile lor, au încălcat dispoziţiile O.M.A.I. nr. 665/2008. Astfel cum s-a arătat anterior, ţinând seama de decizia Curţii Constituţionale menţionate, astfel de fapte nu au relevanţă penală sub aspectul reţinerii infracţiunii de abuz în serviciu, în orice modalitate. Mai mult, instanţa a reţinut că niciunul dintre cei şase inculpaţi nu aveau atribuţii de serviciu legate de aprobarea şi avizarea unor concursuri şi examene pentru ocuparea unor posturi vacante, astfel încât nu erau în măsură să încalce dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2009.

În continuare, instanţa de fond a analizat situaţia juridică a inculpaţilor A., B., C. şi D., persoane ce au încălcat dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi alin. (2)2 din O.U.G. nr. 34/2009, cu menţiunea că analiza este valabilă şi în cazul celorlalţi inculpaţi, în privinţa infracţiunilor de abuz în serviciu.

În privinţa infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968, instanţa a observat că, prin actul de sesizare, s-a reţinut că, acţionând în modalitatea descrisă anterior, inculpaţii au vătămat drepturile şi interesele legitime ale altor persoane care, din cauza nerespectării procedurilor premergătoare şi a formelor de publicitate prevăzute de legislaţia specifică, s-au aflat în imposibilitatea de a participa la procedura de ocupare a postului vacant, fiind prejudiciate moral sub acest aspect.

Instanţa a apreciat însă că, pentru a se reţine infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. din 1968, este necesar ca persoanele ale căror interese legale au fost vătămate prin acţiunea ori inacţiunea funcţionarului public să fie individualizate. Astfel, pentru ca instanţa să fie în măsură să aprecieze asupra existenţei unui interes legal şi asupra eventualei vătămări aduse acestuia, este imperios necesar ca acţiunea ori inacţiunea funcţionarului să vizeze o persoană individualizată, neputându-se reţine comiterea unei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în absenţa unei persoane vătămate (analiza fiind valabilă şi în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1) şi (2) C. pen.). În cazul de faţă, prima instanţă a constatat că nu există o astfel de persoană individualizată, care să fie prejudiciată moral prin faptul că nu s-au respectat procedurile premergătoare şi formele de publicitate pentru organizarea concursului; oricum, de principiu, pentru a se reţine existenţa unui prejudiciu moral, de natură nepatrimonială, este absolut necesar să existe o persoană fizică pretins prejudiciată în acest mod. Astfel, în speţă nici măcar nu se poate stabili dacă, în situaţia în care s-ar fi respectat toate formalităţile de desfăşurare a concursului, ar fi existat vreo persoană interesată de ocuparea postului de subofiţer în litigiu, instanţei nefiindu-i permis să facă prezumţii în acest sens.

Prin urmare, cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. din 1968, instanţa a constatat că faptele inculpaţilor nu sunt prevăzute de legea penală.

În privinţa infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen. din 1968, instanţa a constatat că prin actul de sesizare s-a reţinut că acţionând în modalitatea descrisă anterior inculpaţii au adus un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii obiective, transparente şi echitabile de competenţă sau performanţă profesională.

În cazul acestei infracţiuni de abuz în serviciu, urmarea imediată constă fie în producerea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen. din 1968 sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Sub acest aspect, instanţa de fond a constatat că deşi chiar în cuprinsul rechizitoriului s-a apreciat că legea penală mai favorabilă inculpaţilor este legea penală veche, întreaga argumentaţie cu privire la elementele de incriminare s-a raportat la noile dispoziţii penale, iar prin dispozitiv s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. în vigoare.

Astfel, s-a arătat că pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, nu este necesar ca vătămarea să prezinte o anumită gravitate, să fie importantă, chiar dacă în doctrina mai veche s-a exprimat şi o opinie contrară. Într-o atare ipoteză, distincţia dintre fapta penală examinată şi o abatere disciplinară comisă de un funcţionar public trebuie stabilită în raport cu toate condiţiile şi împrejurările în care a fost comisă fapta abuzivă concretă şi nu doar cu intensitatea vătămării produse prin aceasta. S-a reţinut că prin activităţile reţinute în sarcina inculpaţilor în situaţia de fapt a fost cauzată o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I, a bunului mers al acestei instituţii.

S-a arătat că prin încălcarea flagrantă de către mai mulţi ofiţeri a mai multor ordine de ministru şi a dispoziţiilor legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi, prin întocmirea în fals a unor documente care au circulat în interiorul instituţiei sau prin organizarea unor examene formale s-a perturbat în mod grav disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului şi a fost slăbită autoritatea instituţiei, în condiţiile în care M.A.I este special creat în scopul aplicării şi respectării legii, constituind prima linie de apărare a societăţii şi ordinii de drept împotriva oricăror nelegalităţi (în sens asemănător decizia nr. 1335/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Mai mult, în condiţiile austerităţii financiare oficial declarate, instituţia a fost pusă în situaţia de a fi obligată să suporte cheltuieli suplimentare legate de persoanele angajate din sursă externă. Astfel cum rezultă şi din preambulul O.U.G. nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar, respectiv din expunerea de motive la legea de aprobare, acest act normativ a fost adoptat cunoscând obiectivul încadrărilor în cheltuielile de personal şi numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat din 2010, semnată de autorităţile române la Bucureşti în 05.02.2010 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al F.M.I. din 19.02.2010, ratificată prin O.U.G. nr. 10/2010.

Având în vedere importanţa acestei reglementări, astfel cum apreciază Guvernul României, în contextul crizei economice şi a reducerilor salariale din anul 2010, s-a apreciat că este de la sine înţeles că încălcarea unui astfel de act normativ nu poate afecta decât în mod grav bunul mers al unei instituţii sau autorităţi publice, în speţă a M.A.I. Actul normativ menţionat intenţiona să impună, respectiv să evite plata unor sume de bani către persoanele ce ar fi putut fi angajate în sistemul bugetar în absenţa unei astfel de reglementări, în scopul de a face economii la bugetul statului în perioada crizei economice.

Deficitul de imagine înregistrat de M.A.I s-a materializat, în total, în 151 de materiale de presă, toate de ordin negativ, referitoare la situaţia încadrării numitului L.. În acest sens, în mediul on-line românesc/agenţii de presă s-au înregistrat 31 asemenea materiale, în presa scrisă centrală 84, în presa audiovizuală 36 (adresa M.A.I.- D.G.M.R.U. nr. X/06.07.2015 - volumul 3). S-a mai arătat că, pe lângă aspectele sus-amintite, astfel de acte prin care se eludează în mod flagrant de la cel mai înalt nivel dispoziţiile legale referitoare la modalitatea de angajare în M.A.I, perturbă în mod negativ activitatea acestei unităţi, în ansamblul ei, şi prin răsfrângerea negativă pe care o pot avea asupra personalului angajat în mod corect, cu respectarea tuturor criteriilor şi procedurilor.

S-a reţinut că potrivit doctrinei şi practicii judiciare pentru a fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu este necesar să existe legătura de cauzalitate între activitatea infracţională şi urmarea produsă. Prin răspunsul înaintat, la data de 07.10.2015, partea civilă, respectiv M.A.I.- Direcţia Generală Juridică arată, în esenţă, faptul că sumele plătite numitului L., ca drepturi salariale nu reprezintă un prejudiciu, angajatorul fiind obligat să remunereze munca prestată de angajatul său, acordarea acestor drepturi fiind, deci, în concordanţă cu prevederile legale şi, în consecinţă, nu se poate vorbi despre existenţa unui prejudiciu. În acest sens sunt invocate dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 10, art. 57 alin. (2) şi art. 159 din Codul muncii . S-a arătat că vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I a fost însemnată şi efectivă, întrucât derogarea de la toate regulile cu privire la angajări prin întocmirea raportului I.G.J.R. şi a notei raport a I.G.S.U. a avut ca rezultat angajarea efectivă a unor persoane, subsecvent derulării activităţii infracţionale, fiind totodată, urmarea imediată a semnării raportului de către inculpaţii B., C. şi A., precum şi a notei raport.

Acţionând astfel, persoanele susmenţionate au aprobat ocuparea unui post de subofiţer la Baza Logistică a Jandarmeriei Române, prin derogare de la toate regulile aplicabile, în cazul organizării acestui tip de concurs.

Un alt argument în susţinerea opiniei potrivit căreia prin activitatea infracţională s-a cauzat o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv M.A.I, s-a reţinut că este acela că prin încălcarea flagrantă de către mai mulţi ofiţeri (unii aflaţi în înalte funcţii de conducere, cu grade de chestori şi generali) a mai multor ordine, precum şi a dispoziţiilor legale prin care se interzice scoaterea la concurs a unor posturi, prin întocmirea în fals a unor documente care au circulat în interiorul instituţiei sau prin organizarea unor examene formale s-a perturbat în mod grav disciplina care trebuie să stea la baza funcţionării structurilor ministerului şi a fost slăbită autoritatea instituţiei, în condiţiile în care M.A.I este special creat în scopul aplicării şi respectării legii, constituind prima linie de apărare a societăţii şi ordinii de drept împotriva oricăror nelegalităţi, criterii ce au fost analizate şi prin interpretarea celor ce se regăsesc evidenţiate în decizia cu nr. 1335/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, s-a apreciat că s-a adus un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului Ministerului Afacerilor Interne, creându-se aparenţa că, în interiorul acestei instituţii, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii de competenţă sau performanţă profesională. Ca urmare a acestei activităţi infracţionale a fost slăbită şi autoritatea acestei instituţii, al cărei rost este respectarea şi aplicarea legii.

În analiza proprie, instanţa de fond a reţinut că atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de judecată, persoana vătămată Ministerul Afacerilor Interne a arătat că, prin angajarea martorului L., nu s-a produs nici un prejudiciu material, întrucât acest a fost remunerat pentru activitatea prestată.

Ca atare, s-a apreciat că se impune a fi analizat dacă prin acţiunile lor inculpaţii au cauzat o tulburare însemnată bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne. Sintagma amintită nu fost definită legal, revenind practicii judiciare şi doctrinei să configureze înţelesul acesteia. Instanţa a reţinut însă, de la început, că tulburarea produsă bunului mers instituţiei publice trebuie să prezintă o anumită gravitate; totodată, acţiunile ori inacţiunile funcţionarului public se concretizează într-o atingere adusă normalei desfăşurări a activităţii în cadrul respectivei instituţii, în sensul că activitatea obişnuită în cadrul instituţiei a fost grav perturbată prin comiterea faptei.

Curtea de Apel Bucureşti a reţinut în considerentele deciziei apelate faptul că decizia penală nr. 123 din 13.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (prin care au fost condamnaţi şi unii dintre inculpaţii din prezenta cauză pentru comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice) nu are autoritate de lucru judecat în privinţa prezentei cauze. Deşi cauzele prezintă unele similitudini, totuşi s-a observat că, în cauza respectivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a analizat o situaţie diferită, în sensul că erau vizate mai multe angajări nelegale, ale mai multor persoane, dintre care unele au fost angajate din afara sistemului public direct pe posturi de conducere, au fost chemate în rândul cadrelor active cu grade înalte în ierarhia militară, în baza unor relaţii personale cu inculpaţii din cauza respectivă. În această situaţie, instanţa supremă a apreciat că a fost produsă o tulburare însemnată bunului mers al MAI, motivele fiind în esenţă cele expuse mai sus, reluate de parchet şi aplicate la situaţia de fapt din prezenta cauză.

În speţa de faţă, instanţa a constatat că prin faptele expuse inculpaţii nu au produs o tulburare însemnată bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne.

În acest sens, instanţa a avut în vedere că, practic, întregul dosar are ca obiect angajarea cu încălcarea unor dispoziţii legale şi a unor ordine de ministru a unei singure persoane, martorul L.. Acesta a fost încadrat, în urma concursului, cu grad de subofiţer la Baza Logistică a IGJR, atribuţiile de serviciu fiind în fapt acelea de conducător auto, anterior martorul fiind tot conducător auto la Senatul României. Ulterior, martorul a fost detaşat la conducerea MAI (cu grad de agent), precum şi la dispoziţia ministrului de interne, desfăşurând numai activităţi de conducător auto; şi în prezent martorul desfăşoară astfel de activităţi la baza Logistică a MAI. Totodată, instanţa a reţinut că martorul L. nu avea şi nu are nicio relaţie personală cu niciunul dintre inculpaţii din prezenta cauză, aspect ce rezultă din materialul probator administrat (declaraţiile martorului şi ale inculpaţilor).

În privinţa consideraţiilor legate de împrejurarea că s-ar fi provocat cheltuieli nejustificate, în condiţiile restricţiilor impuse angajărilor în sistemul public, instanţa a observat că martorul L. funcţiona şi anterior în sistemul public, în calitate de conducător auto, fiind remunerat corespunzător tot de la bugetul de stat, astfel încât prin încadrarea acestuia în altă funcţie din cadrul sistemului public nu s-au produs cheltuieli nejustificate şi excesive (oricum, acestea nu sunt cuantificate în cauză, reprezentând cel mult diferenţa între indemnizaţia anterioară şi indemnizaţia primită de martor după încadrarea la MAI).

Sub aspectul articolelor de presă la care s-a făcut referire în actul de acuzare, instanţa de fond a constatat că acestea nu se regăsesc în dosarul de urmărire penală, precum şi că, de fapt, majoritatea articolelor respective se referă la cauza soluţionată definitiv prin decizia penală nr. 123 din 13.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu concret la situaţia martorului L..

Ca atare, în esenţă, instanţa a apreciat că prin faptul că un conducător auto al Senatului României a fost angajat, cu nerespectarea unor dispoziţii legale şi ordine de ministru, tot în calitate de conducător auto în cadrul IGJR şi, ulterior, MAI, nu s-a tulburat de o manieră însemnată bunul mers al acestor instituţii, activitatea desfăşurându-se normal, nu a fost perturbată de o manieră gravă disciplina ce caracterizează funcţionarea acestor instituţii, şi nici nu a fost adus un însemnat prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne.

Prin urmare, s-a reţinut că faptele inculpaţilor nu prezintă conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen. din 1968 şi nu sunt prevăzute de legea penală.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968 şi de art. 248 C. pen. din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

Cu privire la infracţiunile de fals intelectual, prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu referire la procesul-verbal nr. x), s-a reţinut în actul de sesizare că inculpaţii F., H., G. şi I., în calitate de membri ai comisiei de concurs, cu prilejul întocmirii procesului-verbal nr. x, au făcut menţiuni necorespunzătoare adevărului, în sensul că au atestat faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6, lit. a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor, iar din actele dosarului nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate verificări în acest sens, conform art. 6 din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 a O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

S-a mai arătat că din actele existente la dosarul cauzei mai rezultă faptul că numărul de înregistrare menţionat (x/01.10.2010) a fost atribuit acestui document în mod fictiv, întrucât în registrul de evidenţă a documentelor clasificate "secrete de serviciu" la poziţia respectivă se află înregistrat un alt document, fără nicio legătură cu procedura de concurs/examen (fişa personală a unui ofiţer). Nu au fost realizate formele de publicitate prevăzute de art. 26 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane in unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar la dosarul de recrutare al candidatului L. nu se află copiile legalizate ale actelor de studii sau de stare civilă sau alte acte dintre cele prevăzute de art. 36 din Metodologie.

Instanţa a constatat că, la acel moment, condiţiile legale pentru recrutarea din sursă externă erau prevăzute la art. 20 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008 (spre exemplu, cetăţenie română, capacitate deplină de exerciţiu, apt medical, vârstă minimă 18 ani etc.).

Din actele dosarului, instanţa a reţinut că, deşi inculpaţii F., H., G. şi I. au fost trimişi în judecată întrucât ar fi menţionat necorespunzător adevărului că martorul L. îndeplinea condiţiile legale de participare la concurs, nu se precizează care dintre condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008 nu erau îndeplinite la acel moment de către martor. Astfel, împrejurarea că dosarul de candidat al martorului L. nu era complet, nu echivalează cu neîndeplinirea unei condiţii legale de participare la concurs. Ca atare, pentru ca menţiunea membrilor comisiei de concurs în sensul că martorul îndeplinea condiţiile legale să aibă caracter fals, este necesar ca acesta să nu fi îndeplinit, în realitate, una sau mai multe dintre condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008; în speţă, instanţa nu identifică nicio astfel de condiţie legală pe care martorul L. să nu o fi îndeplinit la acel moment, astfel încât menţiunea din conţinutul procesului-verbal întocmit de comisie nu are caracter fals. De asemenea, menţiunea că procesul-verbal a fost încheiat la sediul IGJR atestă numai acest fapt, respectiv că actul a fost încheiat la respectivul sediu, iar nu faptul că examenul s-ar fi desfăşurat în acest loc.

În privinţa aspectelor legate de numărul de înregistrare al procesului-verbal nr. x, precum şi de suprascrieri aduse actului, instanţa a constatat că nu fac obiectul cauzei, întrucât nu a fost sesizată cu comiterea unei infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, iar oricum activitatea de înregistrare a unui act oficial este ulterioară momentului întocmirii acestuia. De asemenea, procesul-verbal nu conţine menţiuni legate de efectuarea publicităţii concursului.

Ca atare, faptele inculpaţilor F., H., G. şi I. nu sunt prevăzute de legea penală, neregulile ţinând de desfăşurarea activităţii comisiei de concurs fiind de natură să atragă cel mult răspunderea disciplinară ori civilă, după caz, a membrilor comisiei.

Prin urmare, instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor F., H. şi I., sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Cu privire la infracţiunile de fals intelectual, prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu referire la procesul-verbal nr. x), instanţa a reţinut că inculpaţii G., J. şi K. au semnat, în calitate de membri ai comisiei de ocupare a postului vacant, procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care au atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat.

Astfel, din înscrisurile depuse, declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor audiaţi s-a reţinut că rezultă cu certitudine că în realitate nu a fost respectată niciuna dintre procedurile premergătoare organizării concursului de ocupare a postului de subofiţer, cu recrutare din sursă externă (respectiv, activităţi de identificare prealabile a unor alte persoane, din cadrul IGJR ori MAI, care să ocupe postul vacant), întreg concursul având ca scop angajarea martorului L. la IGJR şi transferarea acestuia ulterior la MAI, pentru respectarea dorinţei martorului O. (numit ministru de interne) de a beneficia de serviciile aceluiaşi conducător autor ca şi la Senatul României. Totodată, s-a observat că, din înscrisurile depuse la dosar, comisia pentru ocuparea postului vacant a fost numită prin ordin de zi pe unitate la aceeaşi dată, respectiv 29.09.2010, rezultând cu certitudine că în realitate nu au fost efectuate formalităţile premergătoare organizării concursului.

După cum rezultă şi din declaraţiile martorului L., de altfel, acesta nici măcar nu a avut cunoştinţă despre împrejurarea că participă la un concurs pentru ocuparea unui post la IGJR, ci că urmează să îşi desfăşoare activitatea, în continuare, ca şofer al ministrului, fiind necesar în acest sens să parcurgă proceduri de examinare, ce au avut caracter formal.

Prin urmare, s-a apreciat că menţiunile din procesul-verbal sus-menţionat nu corespund adevărului, având caracter fals.

Totuşi, instanţa de fond a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 181 alin. (3) C. pen. din 1968 în privinţa inculpaţilor G., J. şi K., sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.. S-a mai apreciat că prin atestarea împrejurărilor necorespunzătoare adevărului în cuprinsul procesului-verbal cu nr. x/29.09.2010 inculpaţii au adus o atingere minimă valorii sociale protejate de lege, iar prin conţinutul lor concret, fiind lipsite în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. În acest sens, instanţa a avut în vedere împrejurările în care inculpaţii au comis fapta, aceştia fiind numiţi în baza unui ordin de zi pe unitate, funcţionând în cadrul unei structuri militarizate, respectiv IGJR, structură bazată pe principiul ierarhizării şi disciplinei, neexecutarea unui ordin fiind de natură să atragă consecinţe negative în privinţa lor.

Mai mult, organizarea concursului era deja avizată şi aprobată atât de conducerea IGJR, cât şi de conducerea MAI, toate persoanele implicate în cauză acţionând pentru a asigura respectarea dorinţei exprimate de ministrul de interne numit recent, respectiv de a beneficia de serviciile aceluiaşi conducător auto pe care îl avusese şi pe perioada în care avusese calitatea de senator al României.

Instanţa de fond a avut vedere şi persoana inculpaţilor, aceştia neavând antecedente penale şi fiind persoane bine integrate social, profesional şi familial.

Pentru aceste motive, s-a apreciat că faptele inculpaţilor, descrise mai sus, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Ca atare, în baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 181 C. pen. din 1968 şi art. 5 C. pen., a dispus achitarea inculpaţilor G., J. şi K. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.. În baza art. 181 alin. (3) C. pen. din 1968 şi art. 91 lit. c) C. pen. din 1968, a aplicat fiecăruia dintre inculpaţii G., J. şi K. amendă administrativă în cuantum de câte 1000 RON, ţinând seama de gravitatea faptelor şi de calitatea pe care o aveau inculpaţii la momentul comiterii acestora.

Totodată, în baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus desfiinţarea procesului-verbal nr. x întocmit de Comisia pentru ocuparea postului vacant din cadrul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, acesta conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, iar în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, susţinând că apelul formulat vizează greşita achitare a intimaţilor inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, greşita încadrare juridică în ceea ce priveşte faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a intimatului inculpat G., precum şi omisiunea anulării procesului-verbal din data de 1 octombrie 2010.

În esenţă, în ceea ce priveşte încadrarea juridică, s-a susţinut că instanţa de fond, în mod greşit, a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., aşa cum s-a reţinut prin rechizitoriu, în două infracţiuni prevăzute de art. 246 şi 248 din C. pen. din 1968, în opinia parchetului, încadrarea corectă este cea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., însă legea penală mai favorabilă este cea prevăzută de C. pen. din 1968.

În ceea ce priveşte greşita achitare a intimaţilor inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, cu motivarea că nu s-a produs o tulburare însemnată a bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne, s-a invocat decizia nr. 123 din 13 mai 2013 pronunţată în dosarul nr. x de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a constatat că printr-o activitate infracţională similară nu s-a cauzat un prejudiciu material, ci o tulburare însemnată al bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, s-a susţinut că tulburarea produsă a fost efectivă şi însemnată, întrucât a avut ca rezultat angajarea unei persoane care nu îndeplinea condiţiile prevăzute de legiuitor pentru ocuparea postului pe care a fost încadrată.

În motivare, s-a susţinut că, prin încălcarea flagrantă de către mai mulţi ofiţeri aflaţi în înalte funcţii de conducere în această instituţie, a mai multor ordine ale Ministerului Afacerilor Interne şi a unor dispoziţii legale, prin întocmirea în fals a unor documente, s-a cauzat o tulburare însemnată a bunului mers al instituţiei prin aceea că s-a perturbat grav disciplina care trebuie să stea la baza funcţionarii structurii acestui minister, cu atât mai mult, cu cât este vorba de un minister creat special cu scopul aplicării şi respectării legii. Astfel, s-a adus un important prejudiciu credibilităţii şi prestigiului acestei instituţii, creându-se aparenţa că în interiorul acestui minister, încadrarea şi promovarea se realizează pe baza relaţiilor personale şi nu pe criterii de competenţă şi performanţă profesională. De altfel, prin rechizitoriu nu s-a reţinut nicio pagubă în patrimoniul persoanei vătămate, considerându-se că aceasta nu a suferit niciun prejudiciu.

Referitor la caracterul penal al faptelor comise de către intimaţii inculpaţi, angajarea martorului în cadrul Jandarmeriei Române, s-a precizat că martorul a fost angajat pe un post de gestionar, controlor de calitate a mărfurilor şi nu pe acela de conducător auto, pentru care martorul a participat la concurs, iar postul presupunea recepţia şi depozitarea de mijloace şi materiale auto, iar ocuparea acestuia necesita studii liceale militare sau civile de specialitate în domeniul tehnic, cu diplomă de bacalaureat şi un curs de pregătire în domeniul logistic. Dintre atribuţiile de serviciu specifice postului pentru care a fost angajat martorul L., a amintit recepţia produselor controlate din punct de vedere calitativ şi efectuarea unor inspecţii pe fluxul de fabricaţie la sediul furnizorilor, precum şi altele menţionate inclusiv în motivele de apel. De aici rezultă că angajarea martorului L. nu s-a realizat pe un post de conducător auto, cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

S-au invocat dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 80/1996, potrivit cărora subofiţerii în activitate provin din absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ şi art. 6 din Ordinul nr. 665/2008 al Ministerului Afacerilor Interne unde sunt indicate modalităţile de ocupare a posturilor de subofiţer, indiferent că este vorba de promovare, mutare în interes de serviciu, transfer, concurs sau examen, recrutarea şi selecţia subofiţerilor se face din rândul personalului unităţii sau din absolvenţii instituţiilor de învăţământ al Ministerului Afacerilor Interne. În speţă, dosarul de concurs al martorului L. cuprindea doar o cerere de participare la acel examen, semnată de către acesta şi completată de către alte persoane, fără acte care să dovedească studiile acestuia, acte de stare civilă, ori care să dovedească o anumită calitate morală, aşa cum este necesar la angajarea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce priveşte procedura de organizare a acestui examen, s-a susţinut de către parchet că martorul O. a devenit ministru al afacerilor interne la data de 27 septembrie 2010. După doar două zile, în data de 29 septembrie 2010, deja se demarase toată procedura pentru angajarea şoferului acestuia, martorul L., în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit O.U.G. nr. 34/2009 referitoare la rectificarea bugetară pe anul 2009 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar) orice post care era vacant în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, finanţată integral de la bugetul de stat) putea fi ocupat numai după emiterea unui memorandum al Guvernului României. Faptul că la data de 1 aprilie 2010, printr-un ordin de serviciu, au fost deblocate anumite posturi, nu echivalează cu îndeplinirea acestor cerinţe prevăzute de legiuitor.

Pe cale de consecinţă, s-a susţinut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, şi s-a solicitat condamnarea inculpatului A. în baza art. 248 din C. pen. anterior, la pedeapsa închisorii şi la pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. din 1969. În baza art. 865 raportat la art. 85 din C. pen. din 1969, s-a solicitat anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni aplicată prin sentinţa penală nr. 731 din 7 mai 2012, definitivă prin decizia penală nr. 123 din 13 mai 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. A solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 33-34 din C. pen. din 1969 referitoare la concursul de infracţiuni, urmând a se executa pedeapsa cea mai grea. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 861 din C. pen. din 1969, cu menţiunea că termenul de încercare va curge de la prima suspendare conform art. 85 alin. (1) din C. pen. din 1969.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., a solicitat condamnarea acestuia în baza art. 248 din C. pen. din 1969, la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. din 1969. În baza art. 865 raportat la art. 85 din C. pen. din 1969, a solicitat anularea pedepsei de 3 ani cu suspendare sub supraveghere aplicată prin aceeaşi sentinţă, cu aplicarea regulilor de la concursul de infracţiuni, urmând a se dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, în conformitate cu art. 861 din C. pen. din 1969 cu un termen de încercare prevăzut de art. 862 din C. pen. din 1969.

Referitor la inculpatul E., a solicitat condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 din C. pen. din 1969, la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. din 1969, anularea suspendării condiţionate a pedepsei de un an şi 6 luni, urmând ca în urma aplicării dispoziţiilor art. 33-34 din C. pen. din 1969, referitoare la concursul de infracţiuni, să execute pedeapsa cea mai grea în modalitatea suspendării sub supraveghere potrivit art. 861 din C. pen. din 1969.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., a solicitat condamnarea acestuia în baza art. 248 din C. pen. din 1969, la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară la fel ca predecesorii săi, iar în baza art. 865 raportat la art. 85 din C. pen. din 1969, anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani, cu aplicarea regulilor de la concursul de infracţiuni şi suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, în conformitate cu art. 861 din C. pen. din 1969.

Referitor la inculpatul C., a solicitat condamnarea acestuia în baza art. 248 din C. pen. din 1969, la pedeapsa închisorii şi la pedeapsa complementară, iar în baza art. 865 raportat la art. 85 din C. pen. din 1969, anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni, cu aplicarea regulilor specifice concursului de infracţiuni şi suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, în conformitate cu art. 861 din C. pen. din 1969.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul F., a solicitat condamnarea acestuia în baza art. 248 din C. pen. din 1969, la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară. Totodată, a arătat că acesta a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, sens în care a solicitat condamnarea în baza art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969, urmând ca, prin aplicarea regulilor concursului de infracţiuni, pedeapsa rezultantă să fie executată cu suspendare condiţionată în conformitate cu dispoziţiile C. pen. din 1969.

Referitor la infracţiunea de fals intelectual, în ceea ce priveşte achitarea în baza art. 181 din C. pen. din 1969, reţinând această motivare, instanţa, pe lângă faptul că nu justifică o soluţie de achitare, se contrazice cu propriile concluzii arătate anterior, în opinia parchetului, faptele inculpaţilor sunt dovedite şi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. S-a solicitat, în ceea ce îl priveşte pe intimatul inculpat G., efectuarea unei analize a încadrării juridice a faptelor de fals intelectual comise de către acesta, întrucât, prin actul de sesizare şi prin sentinţa instanţei de fond s-a reţinut că există două acte materiale ale infracţiunii de fals intelectual. Primul act material a fost săvârşit în data de 29 septembrie 2010, când, în calitate de membru al comisiei de ocupare a postului vacant, a atestat în mod nereal că au fost îndeplinite procedurile premergătoare organizării examenului din 1 octombrie 2010. Cel de-al doilea act material reţinut în sarcina intimatului inculpat G. constă în aceea că la data de 1 octombrie 2010, în calitate de preşedinte al comisiei de concurs, a semnat procesul-verbal prin care s-a atestat în mod nereal că martorul L. îndeplinea condiţiile legale de participare la concurs. Având în vedere că cele două fapte au fost comise într-un interval scurt de timp şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv angajarea martorului L., a solicitat reţinerea în sarcina acestuia a infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

Prin comiterea infracţiunii de fals intelectual, inculpatul G. a încălcat depoziţiile imperative ale art. 40 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 80/1995, dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. a) şi art. 20 din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 665/2008, precum şi dispoziţiile art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009.

Pe cale de consecinţă, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina acestuia din forma simplă a infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969, în forma continuată, cu aplicarea art. 41 din C. pen. din 1969 şi condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. din 1969. Totodată, a solicitat condamnarea şi pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cu aplicarea regulilor concursului de infracţiuni, urmând ca pentru pedeapsa cea mai grea să se dispună suspendarea condiţionată.

În ceea ce-i priveşte pe intimaţii inculpaţi H. şi I., întrucât au o situaţie similară deoarece, în calitate de membrii ai comisiei de concurs au semnat procesul-verbal din 1 octombrie 2010, prin care se atesta în mod nereal că martorul L. îndeplinea condiţiile legale de participare la examen, s-a susţinut că aceştia se fac vinovaţi de încălcarea aceloraşi dispoziţii legale la care a făcut trimitere anterior, respectiv art. 40 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 80/1995, art. 6 alin. (1) lit. a) şi art. 20 din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 665/2008, motiv pentru care, a solicitat condamnarea acestora la pedeapsa închisorii.

De asemenea, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a solicitat condamnarea fiecărui intimat inculpat la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară cu suspendarea condiţionată a pedepsei rezultante obţinute în urma aplicării regulilor de la concursul de infracţiuni.

Referitor la inculpatul J., s-a solicitat condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, constând în aceea că, în calitate de şef al serviciului tehnic în cadrul Jandarmeriei Române şi membru al comisiei de ocupare al unui post vacant de subofiţer tehnic, a semnat procesul-verbal din 29 septembrie 2010, prin care se atesta în mod nereal că au fost îndeplinite procedurile premergătoare organizării examenului. Totodată, a solicitat condamnarea acestuia şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară, cu suspendarea condiţionată a pedepsei rezultante în urma aplicării regulilor de la concursul de infracţiuni.

În ceea ce o priveşte pe inculpata K., a solicitat condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969, întrucât în calitate de ofiţer specialist, psiholog în cadrul Jandarmeriei Române şi membru al comisiei de ocupare a postului vacant de subofiţer tehnic principal nr. 30, a semnat procesul-verbal din 29 septembrie 2010, întrucât se face vinovată şi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, motiv pentru care a solicitat condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii şi pedeapsa complementară, urmând ca pedeapsa rezultantă să fie suspendată condiţionat în condiţiile art. 81-82 din C. pen. din 1969.

Cu privire la omisiunea anulării procesului-verbal nr. x din 1 octombrie 2010, raportat la dispoziţiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen. şi reţinând considerentele pentru care instanţa de fond a dispus anularea procesului-verbal din 29 septembrie 2010, a solicitat anularea acestui proces-verbal.

Concluzionând, s-a solicitat admiterea apelului în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., desfiinţarea soluţiei atacate şi condamnarea inculpaţilor conform celor arătate, schimbarea încadrării juridice prin reţinerea formei continuate a infracţiunii reţinute în sarcina intimatului inculpat G., precum şi anularea procesului-verbal din 1 octombrie 2010.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 22 septembrie 2017 sub nr. x/2016.

Învestită în cel de-al doilea grad de jurisdicţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte la termenul de judecată din 14 noiembrie 2017 a întrebat inculpaţii dacă doresc să dea o nouă declaraţie în faţa instanţei de apel, inculpaţii K., A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., având, pe rând cuvântul, au arătat că nu doresc să dea declaraţii în faţă instanţei de apel.

Prin aceeaşi încheiere, Înalta Curte a încuviinţat cererea de probatorii formulată de către parchet, constând în audierea martorilor Q., R., L., N., O., X..

Totodată, a pus în vedere parchetului să depună precizările necesare asupra soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti sub aspectul activităţilor presupus desfăşurate de inculpaţi şi încadrate de prima instanţă în ilicitul penal al art. 246 C. pen. 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. pentru care s-a pronunţat o soluţie de achitare, respectiv dacă se aduc critici şi sub aspectul schimbării încadrării juridice dispuse de prima instanţă.

La termenul de judecată din 30 ianuarie 2018, Înalta Curte, în conformitate cu art. 420 rap. la art. 376 C. proc. pen., a procedat la audierea martorilor L. şi Q. .

La termenul de judecată din 13 februarie 2018 a procedat la audierea martorilor X., R., N. . În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dispus ca proba constând în audierea martorului O. să nu mai fie administrată, având în vedere că este martor propus în acuzare, iar Parchetul a renunţat la audierea acestui martor. Totodată a constatat că nu mai sunt alte cereri noi de formulat, a constatat terminată cercetarea judecătorească şi a acordat termen în vederea dezbaterilor la data de 27 februarie 2018.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte constată că situaţia de fapt a fost corect reţinută de către prima instanţă, în urma unei evaluări judicioase a întregului probatoriu administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti. Mijloacele de probă administrate în apel, limitate la audierea martorilor, nu au adus modificări esenţiale sub acest aspect. Drept urmare, în limitele particularităţilor de ordin obiectiv ale acuzaţiilor, Înalta Curte constată integral temeinice argumentele şi concluziile instanţei de fond. În acest context, apreciază neutilă o eventuală reluare, în considerentele prezentei decizii, a tuturor elementelor probatorii pe care s-au întemeiat aceste concluzii, urmând a detalia propria analiză numai prin raportare la acele chestiuni de fapt sau de drept care interesează din perspectiva cenzurării explicite a criticilor punctuale formulate în apel.

Astfel, se reţine că, faţă de probele administrate, respectiv reaudierea martorilor în faţa instanţei la termenele de judecată din 30 ianuarie 2018 şi 13 februarie 2018 nu au reieşit împrejurări sau alte aspecte noi ale situaţiei de fapt care să conducă la pronunţarea unei alte soluţii, în raport de jurisprudenţa CEDO în privinţa judecării apelului (hotărârea Mischie contra României).

Cu privire la criticile parchetului referitoare la încadrarea juridică, s-a susţinut că instanţa de fond, în mod greşit, a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. în două infracţiuni prevăzute de art. 246 şi 248 din C. pen. din 1969, susţinându-se că încadrarea corectă este cea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., însă legea penală mai favorabilă este cea prevăzută de C. pen. din 1969.

Înalta Curte reţine că, în mod corect, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., din infracţiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. din 1968 şi de art. 248 C. pen. din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.. Astfel, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., iar inculpaţii F., G., H., I., J. şi K. şi pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., apreciindu-se că legea penală în vigoare este mai favorabilă, conform art. 5 C. pen.

În raport de dispoziţiile art. 5 din C. pen. şi faţă de dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt mai favorabile, pentru toţi inculpaţii, dispoziţiile C. pen. anterior, având în vedere că limitele de pedeapsă ale infracţiunii de abuz în serviciu sunt mai reduse potrivit C. pen. anterior, cu referire atât la limita minimă, cât şi la limita maximă a pedepsei închisorii. De asemenea, în ceea ce priveşte regulile privind concursul de infracţiuni, sunt mai favorabile pentru inculpaţi dispoziţiile art. 33-34 C. pen. 1969, ce prevedeau un spor facultativ la pedeapsa cea mai grea aplicată pentru infracţiunile aflate în concurs, în raport de prevederile art. 38-39 din C. pen., ce prevăd spor obligatoriu pe lângă pedeapsa cea mai grea.

În ceea ce priveşte primul motiv de apel invocat referitor la netemeinicia soluţiei de achitare a intimaţilor inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, cu motivarea că nu s-a produs o tulburare însemnată a bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne, invocându-se decizia nr. 123 din 13 mai 2013 pronunţată în dosarul nr. x de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a constatat că, printr-o activitate infracţională similară, nu s-a cauzat un prejudiciu material, ci o tulburare însemnată al bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne, Înalta Curte are în vedere următoarele:

Potrivit art. 248 C. pen. 1969, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Conform art. 246 C. pen. 1969, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev de art. 246 C. pen. 1969, Înalta Curte constată că au fost depuse de către parchet scurte precizări ale motivelor de apel prin care s-a susţinut că singura critică în ceea ce priveşte greşita achitare a inculpaţilor pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice vizează conţinutul infracţiunii prev de art. 248 C. pen. din 1968.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, s-a reţinut că inculpatul A., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de secretar general, cu gradul de chestor de poliţie, a aprobat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile Ordinul MAI nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, Ordinul MAI nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 şi, totodată, că a aprobat nota-raport cu nr. x/01.04.2010, prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri.

Inculpatul B., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, cu gradul de chestor de poliţie, a avizat raportul nr. x, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile Ordinul MAI nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, Ordinul MAI nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi, totodată, că a avizat nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010.

Inculpatul C., fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de director general al Direcţiei Generale Financiare, cu gradul de comisar şef, a avizat nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile Ordinul MAI nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, Ordinul MAI nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă, iar prin această acţiune a determinat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010.

Inculpatul D., fost inspector general al Jandarmeriei Române, a semnat raportul cu nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căruia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile Ordinul MAI nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, Ordinul MAI nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă şi care, totodată, a semnat şi nota-raport cu nr. x/01.04.2010 prin care s-a solicitat conducerii ministerului deblocarea mai multor posturi vacante în statele de organizare ale unităţilor Jandarmeriei Române, printre care şi cel de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a acestei structuri, iar prin aceste două acţiuni au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010.

Inculpatul E., fost angajat al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române în funcţia de şef al Direcţiei Resurse Umane, a prezentat, spre semnare, inspectorului general al Jandarmeriei Române, general locotenent D., nota raport nr. x/29.09.2010, în cuprinsul căreia s-a solicitat conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea de ocupare a postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, în statul de organizare al Bazei Logistice a Jandarmeriei, cu recrutarea personalului din sursă externă şi prin derogare de la prevederile Ordinul MAI nr. 665/2008 privind unele activităţilor de management resurse umane, Ordinul MAI nr. 69/2009 privind Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare şi Ordinului nr. II/3184/25.06/2010 prin care este suspendată ocuparea prin examen sau concurs a posturilor vacante cu recrutarea personalului din sursă externă.

Inculpaţii G., K. şi M. au semnat procesul-verbal înregistrat cu numărul x din data de 29.09.2010 prin care, s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că au fost realizate procedurile premergătoare organizării examenului din data de 01.10.2010, prevăzute de art. 6 din Ordinul MAI nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru ocuparea postului de subofiţer menţionat.

Inculpaţii F., secretar al comisiei, G., preşedinte comisie, H. şi I., membrii ai comisiei, au semnat, la data de 29.09.2010, în calitate de membri ai comisiei de concurs ocupare post, organizat- la Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Baza Logistică, pentru ocuparea unui post vacant de subofiţer tehnic principal, procesul-verbal înregistrat cu numărul x/01.10.2010, prin care s-a atestat faptul că martorul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare.

Înalta Curte are în vedere că prin decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 517/08.07.2016, s-a constatat că dispoziţiile art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 şi cele ale art. 297 alin. (1) C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii" (respectiv, legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă).

Prin decizia Curţii Constituţionale anterior menţionată s-a definit înţelesul sintagmei "îndeplineşte în mod defectuos", în sensul că prin aceasta se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. din 1969, aceeaşi sintagmă, cuprinsă în textul art. 248 C. pen. din 1969, în condiţiile similitudinilor dintre cele două texte legale ce incriminează variante ale infracţiunii de abuz în serviciu, nu poate primi alt înţeles decât cel conferit de instanţa constituţională, chiar dacă nu există o decizie formală în acest sens.

Astfel, în sarcina inculpaţilor A., B., C., D. şi E. se reţine că, acţionând în modul descris anterior, au creat premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 665/2008, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - art. 22 alin. (2)2 (modificată prin O.U.G. nr. 32/2010, privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C., Înalta Curte reţine că a încălcat şi dispoziţiile Legii nr. 500/2002. Cu privire la inculpaţii F., G., H., I., J. şi K. se reţine că, acţionând în modurile descrise mai sus, au fost create premisele organizării examenului din data de 01.10.2010 pentru ocuparea postului vacant de subofiţer tehnic principal la Baza Logistică a Jandarmeriei, cu încălcarea ordinii modalităţilor de ocupare a unui post vacant, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 665/2008.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2009, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 21 (între care se regăsea şi MAI); posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, precum şi cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum puteau fi ocupate în condiţiile legii. Conform art. 22 alin. (2)2 din O.U.G. nr. 34/2009, ocuparea posturilor vacante din ministere, precum şi din alte instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, finanţate integral de la bugetul de stat, cu excepţia celor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum şi a celor prevăzute la alin. (2/1), se aprobă numai de Guvern, prin memorandum, iar urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% prevăzut la alin. (2) se realizează pe totalul posturilor vacante din aceste instituţii.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002, controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Având în vedere atribuţiile de serviciu şi funcţiile ocupate de inculpaţi, persoanele ce puteau participa la angajarea unei persoane cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare la acel moment puteau fi inculpaţii A., B., C. şi D., întrucât au semnat, avizat ori aprobat raportul cu numărul x/29.09.2010, în cuprinsul căruia s-a aprobat ocuparea postului de subofiţer tehnic principal, poziţia 30, cu recrutarea din sursă externă, ceilalţi inculpaţi neavând astfel de atribuţii de serviciu.

În raport de dispoziţiile anterior menţionate, prin raportare la critica formulată de parchet referitoare la cauzarea unei tulburări însemnate, Înalta Curte reţine că în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, urmarea imediată constă, fie în producerea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen. din 1969, fie o pagubă patrimoniului acesteia. Or, în raport de materialul probator administrat se constată că, prin acţiunile lor, inculpaţii nu au cauzat o pagubă sau o tulburare însemnată bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, tulburarea produsă bunului mers instituţiei publice trebuie să prezintă o anumită gravitate, iar acţiunile ori inacţiunile funcţionarului public se concretizează într-o atingere adusă normalei desfăşurări a activităţii în cadrul respectivei instituţii, în sensul că activitatea obişnuită a fost grav perturbată prin comiterea faptei. Aşadar, prin tulburare însemnată urmează a se înţelege o afectare importantă a relaţiilor de serviciu din unitatea respectivă ca urmare a comiterii faptei ce a fost circumscrisă de acuzare ilicitului penal.

Or, prin faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, contrar susţinerii parchetului, nu s-a produs o tulburare însemnată bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne, Înalta Curte apreciind, în raport de împrejurările comiterii faptei, că nu s-a produs o stânjenire a activităţii unităţii la care erau încadraţi inculpaţii în sensul cerut de textul care incriminează fapta.

De altfel, existenţa unei tulburări însemnate trebuie să fie dovedită, întrucât simplele afirmaţii nu realizează această cerinţă a legii, iar susţinerea parchetului în prezenta cauză este doar o prezumţie, nefiind susţinută de nicio probă.

În consecinţă, urmarea imediată şi, implicit, legătura de cauzalitate, nu sunt realizate în cauză având în vedere şi faptul că M.A.I. a adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală că nu a înregistrat un prejudiciu material ca urmare a încadrării martorului L., iar probele administrate nu au făcut dovada unei tulburări însemnate, în sensul afectării relaţiilor de serviciu din M.A.I.

Referirea parchetului la decizia penală nr. 123 din 13.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care au fost condamnaţi unii dintre inculpaţii din prezenta cauză, pentru comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, nu este relevantă, întrucât decizia anterior menţionată se referă la alte fapte şi persoane, fiind situaţii diferite ce au vizat alte fapte, alte persoane, iar aceste aspecte nu pot fi aplicabile în speţa din prezenta cauză, efectele unei hotărâri judecătoreşti neputându-se răsfrânge asupra unei alte hotărâri judecătoreşti.

Totodată, Înalta Curte reţine că M.A.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză, martorul L. funcţiona şi anterior în sistemul public, în calitate de conducător auto, fiind remunerat corespunzător tot de la bugetul de stat, iar prin încadrarea acestuia în altă funcţie din cadrul sistemului public nu s-au produs cheltuieli nejustificate şi excesive.

MAI nu a depus cerere de constituire de parte civilă şi nici nu a indicat un cuantum al unor cheltuieli nejustificate sau că s-ar fi produs un prejudiciu, din contră, prin adresa înaintată la data de 07.10.2015, M.A.I. - Direcţia Generală Juridică a menţionat că drepturile salariale plătite martorului L. nu reprezintă un prejudiciu, şi, prin urmare, nu există un prejudiciu.

Mai mult, potrivit martorilor audiaţi, inclusiv în faţa instanţei de apel, care şi-au menţinut poziţia procesuală anterioară, rezultă că martorul L. nu avea şi nu are nicio relaţie personală cu niciunul dintre inculpaţii din prezenta cauză, aspect ce rezultă şi din materialul probator administrat şi în faţa instanţei de fond din declaraţiile martorului şi ale inculpaţilor.

În ceea ce priveşte critica ce face trimitere la articolele din presa scrisă, Înalta Curte constată, pe de o parte, că acestea nu se regăsesc în dosarul de urmărire penală, astfel că susţinerea parchetului este una nedovedită, iar pe de altă parte, majoritatea articolelor la care se face trimitere se referă la cauza soluţionată definitiv prin decizia penală nr. 123 din 13.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu la prezenta cauză ce priveşte situaţia martorului L., astfel încât, contrar susţinerii parchetului, existenţa unui prejudiciu de imagine nu poate fi circumscrisă unei tulburări însemnate bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne, consecinţă ce determină Înalta Curte să aprecieze că, în mod corect, s-a dispus achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

De altfel, prejudicierea imaginii trebuie dovedită nu cu articole de presă, ci cu documente care să ateste că într-adevăr imaginea MAI a avut de suferit ca urmare a încadrării matorului L., ca atare, Înalta Curte constată că urmarea imediată în cauză nu există, infracţiunea de abuz în serviciu fiind o infracţiune de rezultat.

În consecinţă, se constată că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că faptele inculpaţilor nu prezintă conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen. din 1968 şi nu sunt prevăzute de legea penală în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii prevăzute de art. 246 din C. pen. 1968.

Cu privire la critica parchetului relativ la netemeinicia soluţiei de achitare a inculpaţilor F., G., J., H., I. şi K. pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1968, Înalta curte Constată că este nefondată.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii F., H., G. şi I., în fapt, s-a reţinut că, în calitate de membrii ai comisiei de concurs, cu prilejul întocmirii procesului-verbal nr. x, au făcut menţiuni necorespunzătoare adevărului, în sensul că au atestat faptul că numitul L., unic candidat, îndeplineşte condiţiile legale de participare, în situaţia în care, conform art. 6 lit. a) din Metodologia prevăzută în Anexa nr. 2 din Ordinul MAI. nr. 665/2008 comisia de concurs avea obligaţia verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare ale candidaţilor.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 665/2008, Condiţiile legale de recrutare din sursă externă pentru persoanele care intenţionează să dobândească statutul de poliţist sau cadru militar în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi pentru persoanele care intenţionează să susţină examen de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt următoarele:

a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;

b) să cunoască limba română scris şi vorbit;

c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

d) să fie apte din punct de vedere medical, fizic şi psihic; aptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne/comisiile şi subcomisiile de concurs, ca urmare a examinării medicale, verificării îndeplinirii criteriilor antropometrice, existenţei semnelor/tatuajelor neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară, verificării aptitudinilor fizice şi, respectiv, evaluării psihologice, potrivit baremelor şi/sau criteriilor aplicabile; 25/11/2014 - lit. a) fost modificată prin Ordin 170/2014

e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi, iar în cazul candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, să îi împlinească în cursul anului în care participă la concurs;

f) să aibă studii corespunzătoare cerinţelor postului pentru care candidează, iar candidaţii la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau cu adeverinţă din care să rezulte faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat;

g) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;

h) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

i) să nu fi fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;

j) nu au desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;

k) îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;

l) îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea prin concurs a funcţiei publice cu statut special.

Prin urmare, se constată că, la acel moment, condiţiile legale pentru recrutarea din sursă externă erau prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 665/2008. Or, din probele administrate în cauză se constată că nu rezultă care dintre condiţiile anterior menţionate nu au fost îndeplinite la acel moment de către martorul L.. În raport de probele administrate în faţa instanţei de fond, precum şi în faţa instanţei de control judiciar, nu rezultă o astfel de condiţie legală pe care martorul L. să nu o fi îndeplinit la acel moment, în mod corect constatând instanţa de fond că menţiunea din conţinutul procesului-verbal nr. x întocmit de comisie nu are caracter fals. De asemenea, menţiunea că procesul-verbal a fost încheiat la sediul IGJR nu se poate circusmcrie decât atestării acestui fapt, respectiv că actul a fost încheiat la respectivul sediu, iar nu faptul că examenul s-ar fi desfăşurat în acest loc.

Susţinerea parchetului referitoare la dosarul de candidat al martorului L. în sensul că nu era complet, este nefondată, întrucât, în raport de conţinutul infracţiunii, aceasta nu echivalează cu neîndeplinirea unei condiţii legale de participare la concurs, fiind necesar ca acesta să nu fi îndeplinit, în realitate, una sau mai multe dintre condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 665/2008 ce au fost enumerate mai sus.

Înalta Curte, în raport de probele administrate în prezenta cauză, în acord cu instanţa de fond, nu se identifică nicio astfel de condiţie legală pe care martorul L. să nu o fi îndeplinit la acel moment, astfel încât, se constată că menţiunea din conţinutul procesului-verbal întocmit de comisie nu are caracter fals. De asemenea, menţiunea că procesul-verbal a fost încheiat la sediul IGJR atestă numai acest fapt, respectiv că actul a fost încheiat la respectivul sediu, nu faptul că examenul s-ar fi desfăşurat în acest loc.

În raport de aceste aspecte se apreciază că relevantă în cauză este şi declaraţia martorului N. dată în faţa instanţei de apel în care menţionează " odată cu preluarea mandatului de ministru al MAI de către dl O., acesta a dorit ca şoferul pe care îl avea la Senatul României să-l însoţească şi să-l deservească în calitatea sa de demnitar…concursul a fost organizat- la jandarmerie, nu la nivelul ministerului, la nivelul ministerului nu s-a organizat- nici un examen pentru că nu era posibil".

Ca atare, instanţa de control judiciar reţine că faptele inculpaţilor F., H., G. şi I. nu sunt prevăzute de legea penală, din actele dosarului nerezultând nereguli cu privire la desfăşurarea activităţii comisiei de concurs de natură să atragă răspunderea penală, astfel că soluţia de achitare a inculpaţilor F., H. şi I., sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968, este la adăpost de orice critică.

În ceea ce priveşte solicitarea parchetului de anulare a procesului-verbal nr. x, se constată că este nefondată, în raport de prevederile art. 25 alin. (5) C. proc. pen., având în vedere că în cauză s-a dispus de prima instanţă soluţia achitării în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Cu privire fapta reţinută referitoare la procesul-verbal nr. x, Înalta Curte reţine că întreg concursul a avut ca scop angajarea martorului L. la IGJR şi transferarea acestuia ulterior la MAI, pentru a fi respectată dorinţa martorului O., numit ministru de interne la data respectivă, pentru ca acesta din urmă să beneficieze de serviciile aceluiaşi conducător autor ca şi la Senatul României.

Astfel, comisia pentru ocuparea postului vacant a fost numită prin ordin de zi pe unitate la aceeaşi dată, respectiv 29.09.2010, iar în realitate, nu au fost efectuate formalităţile premergătoare organizării concursului, chiar din declaraţiile martorului L., rezultă că acesta nici măcar nu a avut cunoştinţă despre împrejurarea că participă la un concurs pentru ocuparea unui post la IGJR, ci că urmează să îşi desfăşoare activitatea, în continuare, ca şofer al ministrului, fiind necesar în acest sens să parcurgă proceduri de examinare, ce au avut caracter formal.

Tot din declaraţia martorului L. dată în faţa instanţei la termenul de judecată din 30 ianuarie 2018, rezultă că acesta a fost contactat de domnul N. care i-a spus că a doua zi trebuie să se prezinte la sediul MAI pentru a susţine un concurs, discutând şi cu câteva zile înainte pe marginea acestuia ce viza ocuparea postului de conducător auto în cadrul MAI.

Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a apreciat că menţiunile din procesul-verbal sus-menţionat nu corespund adevărului, având caracter fals şi s-a adus o atingere minimă valorii sociale protejate de lege, iar prin conţinutul lor concret, fiind lipsite în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 181 alin. (3) C. pen. din 1969 în privinţa inculpaţilor G., J. şi K. sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen., apreciind că

Totodată, instanţa de apel are în vedere împrejurările în care inculpaţii au comis fapta, aceştia fiind numiţi în baza unui ordin de zi pe unitate, funcţionează în cadrul unei structuri militarizate, respectiv IGJR, iar neexecutarea unui ordin fiind de natură să atragă consecinţe negative în privinţa lor şi, mai mult, organizarea concursului era deja avizată şi aprobată atât de conducerea IGJR, cât şi de conducerea MAI, toate persoanele implicate în cauză acţionând pentru a asigura respectarea dorinţei exprimate de ministrul de interne numit recent, respectiv de a beneficia de serviciile aceluiaşi conducător auto pe care îl avusese şi pe perioada în care avusese calitatea de senator al României. În acest sens este declaraţia martorului Q., care a declarat în faţa instanţei de apel, la 30 ianuarie 2018, că a fost contactat telefonic de domnul N. care, folosind un ton agresiv la adresa sa, i-a solicitat să înceapă imediat procedurile pentru angajarea şoferului domnului ministru, pentru că aşa doreşte acesta, iar acesta urma să fie angajat ca şofer.

Înalta Curte are în vedere că în urma administrării probatoriului, reaudierea martorilor solicitaţi de parchet şi încuviinţaţi prin încheierea din 14 noiembrie 2017, nu s-au adus elemente noi care să poată conducă la altă situaţie de fapt sau altă soluţie.

În consecinţă, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 90/F din data de 05 mai 2017, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală privind pe inculpaţii K., A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J..

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2), (3) şi 6 din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 90/F din data de 05 mai 2017, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală privind pe inculpaţii K., A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J..

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 130 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 martie 2018.