Extradition for organized fraud and money laundering: mandatory provisional arrest and rejection of dual criminality objection under bilateral treaty

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 288/F de la 20 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, s-a admis cererea de extrădare formulată de S.U.A.

S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile S.U.A., a numitului A., faţă de care a fost emis un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky la data de 05.07.2018, dată la care a fost înregistrat rechizitoriul sub nr. x la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky.

Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008.

În temeiul art. 52 alin. (6) raportat la art. 17 din Legea nr. 302/2004 şi art. 16 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 s-a constatat că bunurile a căror remitere s-a solicitat de către autorităţile americane prin cererea de extrădare fac obiectul unei comisii rogatorii distincte.

În temeiul art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la prezenta hotărâre.

S-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii cu măsura arestului la domiciliu, cerere formulată de persoana extrădată A..

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 s-a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A. până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că persoana extrădată a fost reţinută pentru 24 ore, la data de 11.12.2018 şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 12.12.2018 la zi.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Cu adresa nr. x/2018 din data de 12.12.2018, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală sub nr. x/2018 din data de 12.12.2018 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a trimis acestei instanţe, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, lucrarea cu numărul de mai sus, având ca obiect cererea de extrădare formulată de autorităţile competente din Statele Unite ale Americii referitor la cetăţeanul român A., solicitând admiterea acestuia şi arestarea provizorie în vederea extrădării, până la predare.

Parchetul a arătat că prin adresa din 05.12.2018 Ministerul Justiţiei - Serviciul de cooperare judiciară internaţională în materie penală a trimis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul dispoziţiilor art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 din Legea nr. 302/2004 republicată, precum şi art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii cererea de extrădare formulată şi transmisă de către autorităţile competente din Statele Unite ale Americii la data de 04.12.2018 şi înregistrată la data de 05.12.2018 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Potrivit acestei solicitări, persoana extrădabilă A. este urmărită internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub "RICO"- organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket prevăzută de Titlul 18- secţiunea 1962(d) din C. pen. al Statelor Unite ale Americii şi pedepsită cu închisoare până la 20 de ani; complicitate la comiterea infracţiunii de fraudă, prin cablu şi transferuri bancare frauduloase prevăzută de Titlul 18- secţiunea 1349 din C. pen. al Statelor Unite ale Americii şi pedepsită cu închisoare de până la 20 de ani; complicitate săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de Titlul 18- secţiunea 1956 (h) şi pedepsită cu închisoare de până la 20 de ani.

In fapt, s-a reţinut că persoana extrădabilă, împreună cu alte persoane puse sub acuzare de autorităţile americane, au participat la o schemă de fraudare a unor victime din Statele Unite ale Americii prin executarea unei fraude cu licitaţii online şi operaţiuni de spălare de bani prin Reţeaua B. s-a folosit de licitaţiile online şi site-uri de vânzare cu amănuntul, precum C. şi D. pentru a da anunţuri false pentru articole de lux cum ar fi vehicule. Reţeaua a convins victimele să trimită bani pentru bunurile anunţate, prin metode convingătoare, pretinzând că persoana care a publicat anunţul este un militar care a postat anunţul, întrucât trebuie să vândă bunul înainte de a fi detaşat la o unitate militară sau pentru un membru de familie care a decedat. Membrii reţelei s-au folosit, de asemenea, de facturi care conţineau mărci comerciale contrafăcute ale licitaţiilor online oficiale, facturi care conţineau indicaţii pentru victime despre modul de efectuare al plăţii şi le inspirau siguranţă. Plăţile din partea persoanelor vătămate se efectuau deseori sub formă de carduri preplătite reîncărcabile, carduri de debit preplătite şi carduri cadou de diferite tipuri, mandate poştale efectuate în Statele Unite ale Americii, cecuri bancare garantate de bancă, transferuri de plată prin E. şi F., depozite şi transferuri bancare. Ulterior, membrii reţelei au colaborat şi la spălarea veniturilor obţinute din licitaţiile frauduloase pe internet prin schimbarea plăţilor efectuate de către victime în monede Bitcoin în SUA, transferarea de Bitcoin în Europa de Est şi, în cele din urmă, schimbarea monedelor Bitcoin înapoi în monede naţionale. Persoana extrădabilă a fost manager de nivel mediu în cadrul reţelei de licitaţii frauduloase pe internet.

La data de 05.07.2018 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii-Districtul de Est al Statului Kentucky s-a înregistrat rechizitoriul nr. x care constituie actul de inculpare pentru faptele enumerate.

În baza actului de inculpare a fost emis mandatul de arestare la data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Districtul de Est al Statului Kentucky.

Au fost înaintate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, respectiv rechizitoriul nr. x (proba A), mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul de Est al Statului Kentucky la data de 05.07.2018 faţă de A., copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză (proba C), declaraţia sub jurământ a agentului special G. (proba D).

Examinând, totodată, documentele transmise de statul solicitant Parchetul a apreciat că faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile îşi regăsesc corespondent în legislaţia penală română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor de constituire a unui grup organizat- infracţional prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la fraudă informatică prevăzută de art. 48 raportat la art. 249 C. pen., complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos prevăzută de art. 48 raportat la art. art. 250 C. pen. şi complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

De asemenea, s-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale extrădării prevăzute de art. 24, 26 şi art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată, art. 2 şi art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi art. 24 din Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la data de 23.11.2001, aspect ce a fost verificat şi de către Ministerul Justiţiei în urma efectuării examenului de regularitate internaţională, conform dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată.

S-a precizat că prin cererea de extrădare s-a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi confiscarea bunurilor, documentelor şi dovezilor aflate în posesia persoanei extrădabile, însă acest capăt de cerere face obiectul cererii de comisie rogatorie înregistrată sub nr. x la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism - Structura Centrală.

Faţă de aceste aspecte, s-a solicitat să se aprecieze cu privire la luarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării şi să se dispună cu privire la cererea de extrădare formulată de autorităţile americane, în sensul admiterii acesteia, conform dispoziţiilor art. 42 şi următoarele din Legea nr. 302/2004.

S-a precizat că persoana extrădabilă a fost prezentată în faţa procurorului la data de 11.12.2018, procurorul dispunând măsura reţinerii acesteia în cauză pe o perioadă de 24 de ore, de la data de 11.12.2018, ora 16:10 până la data de 12.12.2018, ora 16:10.

A fost ataşată lucrarea nr. x a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Persoana extrădabilă a fost prezentă şi asistată de apărător din oficiu - înlocuit ulterior de apărător ales - în faţa Curţii şi a fost audiat cu privire la măsura preventivă.

La termenul din 12.12.2018, conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată, Curtea a procedat la audierea persoanei extrădabile, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

La acelaşi termen s-a luat act de împrejurarea că persoana extrădabilă a înţeles să se opună extrădării.

Prin încheierea din 12.12.2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins solicitarea de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliul său a măsurii preventive a controlului judiciar şi, faţă de persoana extrădabilă A. s-a luat măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 de zile, de la 12.12.2018 până la 10.01.2019, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.

Prin decizia penală nr. 966 din 18.12.2018 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 12.12.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală pronunţată în dosarul nr. x

La dosar, la data de 17.12.2018 a fost depusă de persoana extrădabilă A., prin apărător ales, opoziţia la extrădare, prin care a solicitat încuviinţarea cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciare ale Statelor Unite ale Americii, având în vedere incidenţa motivului opţional de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 302/2004.

În motivare, persoana solicitată a arătat că este asociat unic şi administrator al S.C. H. SRL-D care a încheiat Acordul de Finanţare nr. x şi a accesat fonduri europene - programul Start-up Nation, iar conform clauzelor acestuia are obligaţia să asigure implementarea proiectului şi să menţină investiţia pentru o perioadă de minimum 3 ani, sub sancţiunea restituirii finanţării, scop în care a încheiat Contractul de credit nr. x, actul adiţional, fidejusiunea din 23.03.2018, contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor/subconturilor curente şi asupra soldurilor creditoare acestora nr. x/A şi contractul de ipotecă mobiliară asupra bunurilor viitoare nr. x/B.

A mai precizat că societatea are în derulare mai multe contracte, iar în ipoteza în care ar fi extrădat în SUA, activitatea comercială ar putea fi serios afectată sau chiar blocată.

A arătat că nu este cunoscut cu antecedente penale, obţine venituri licite, este integrat în societate şi urma să se căsătorească.

Cu privire la infracţiunile de care este acuzat s-a arătat că acestea au corespondent în legislaţia română şi persoana extrădabilă poate fi judecată în România.

În concluzie, persoana extrădabilă A. a solicitat să fie respinsă cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din SUA şi să se dispună judecarea sa în România pentru faptele de care este acuzat.

A mai invocat, cu ocazia dezbaterii cauzei pe fond, împrejurarea că cererea de extrădare nu a fost formulată de autoritatea competentă.

În susţinerea opoziţiei, a depus la dosarul cauzei înscrisuri în copie (certificate pentru conformitate cu originalul de persoana extrădabilă A. la termenul din 20.12.2018): certificatul de înregistrare al S.C. H. SRL-D; actul constitutiv; acordul de finanţare nr. x, contractul de credit; fidejusiunea din data de 23.03.2018; contractul de ipotecă imobiliară asupra conturilor/subconturilor curente şi asupra soldurilor creditoare acestora; contractul de ipotecă mobiliară asupra bunurilor viitoare; contractul individual de muncă.

Deliberând asupra probelor propuse, Curtea a încuviinţat persoanei extrădabile proba cu înscrisuri, în susţinerea opoziţiei la extrădare (înscrisurile depuse la dosar odată cu opoziţia, anterior menţionate).

Analizând actele şi lucrările cauzei, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Curtea a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării, urmând a admite cererea de extrădare formulată de S.U.A. şi a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile S.U.A., a numitului A..

Astfel, se constată faptul că la data de 05.07.2018 a fost înregistrat, sub nr. x, la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky, rechizitoriul prin care numitul A. este inculpat pentru comiterea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub "RICO"- organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket prevăzută de Titlul 18- secţiunea 1962(d) din C. pen. al Statelor Unite ale Americii şi pedepsită cu închisoare până la 20 de ani; complicitate la comiterea infracţiunii de fraudă, prin cablu şi transferuri bancare frauduloase prevăzută de Titlul 18- secţiunea 1349 din C. pen. al Statelor Unite ale Americii şi pedepsită cu închisoare de până la 20 de ani; complicitate săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de Titlul 18- secţiunea 1956 (h) şi pedepsită cu închisoare de până la 20 de ani.

In fapt, s-a reţinut că persoana extrădabilă, împreună cu alte persoane puse sub acuzare de autorităţile americane, au participat la o schemă de fraudare a unor victime din Statele Unite ale Americii prin executarea unei fraude cu licitaţii online şi operaţiuni de spălare de bani prin Reţeaua B. s-a folosit de licitaţiile online şi site-uri de vânzare cu amănuntul, precum C. şi D. pentru a da anunţuri false pentru articole de lux cum ar fi vehicule. Reţeaua a convins victimele să trimită bani pentru bunurile anunţate, prin metode convingătoare, pretinzând că persoana care a publicat anunţul este un militar care a postat anunţul, întrucât trebuie să vândă bunul înainte de a fi detaşat la o unitate militară sau pentru un membru de familie care a decedat. Membrii reţelei s-au folosit, de asemenea, de facturi care conţineau mărci comerciale contrafăcute ale licitaţiilor online oficiale, facturi care conţineau indicaţii pentru victime despre modul de efectuare al plăţii şi le inspirau siguranţă. Plăţile din partea persoanelor vătămate se efectuau deseori sub formă de carduri preplătite reîncărcabile, carduri de debit preplătite şi carduri cadou de diferite tipuri, mandate poştale efectuate în Statele Unite ale Americii, cecuri bancare garantate de bancă, transferuri de plată prin E. şi F., depozite şi transferuri bancare. Ulterior, membrii reţelei au colaborat şi la spălarea veniturilor obţinute din licitaţiile frauduloase pe internet prin schimbarea plăţilor efectuate de către victime în monede Bitcoin în SUA, transferarea de Bitcoin în Europa de Est şi, în cele din urmă, schimbarea monedelor Bitcoin înapoi în monede naţionale. Persoana extrădabilă a fost manager de nivel mediu în cadrul reţelei de licitaţii frauduloase pe internet.

Urmare a rechizitoriului, la data de 05.07.2018, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat de arestare pe numele lui A., mandat valabil.

Prioritar analizei privind condiţiile de fond şi de formă, respectiv aspectele vizând opoziţia formulată, Curtea a notat că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10.09.2007.

Pe de altă parte, a reţinut că, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar conform art. 4 din acelaşi act normativ, Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Totodată, a mai reţinut Curtea că, potrivit art. 7 din Legea nr. 302/2004 statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.

Sintetizând şi aplicând această analiză cauzei de faţă, s-a constatat faptul că Legea nr. 302/2004 constituie dreptul comun în materia extrădării, Legea nr. 111/2008 constituind norma specială (în raporturile dintre România şi S.U.A.), iar dispoziţiile procesual - penale constituie dreptul comun sub aspect procedural.

În continuarea demersului analitic, a notat Curtea, urmează a fi examinate condiţiile de formă, atât din oficiu, cât şi prin prisma criticilor formulate de apărare.

Astfel, Curtea a reţinut faptul că apărarea a criticat autoritatea emitentă a cererii de extrădare - ambasada.

Curtea nu a putut primi aceste critici, de vreme ce conform art. 8 alin. (1) teza I din Legea nr. 111/2008 "Cererile de extrădare şi documentele în susţinerea acestora trebuie prezentate pe cale diplomatică (...)".

În continuarea examenului privind condiţiile de formă, Curtea a reţinut faptul că în sprijinul cererii de extrădare au fost depuse înscrisurile şi informaţiile prevăzute de art. 8 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 111/2008, respectiv: rechizitoriul nr. x (proba A), mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii - Districtul de Est al Statului Kentucky la data de 05.07.2018 faţă de A., copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză (proba C), declaraţia sub jurământ a agentului special G. (proba D).

Curtea, examinând fondul cererii de extrădare, a constatat faptul că numitul A., cetăţean român, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an, făcând parte din categoria persoanelor supuse extrădării, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 modificată şi art. 3 din Legea nr. 111/2008.

De asemenea, s-a constatat faptul că identitatea persoanei extrădabile nu a fost contestată şi nu este incident niciunul din motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute la art. 21 din Legea nr. 302/2004 modificată.

Curtea a reţinut faptul că persoana extrădabilă a invocat, prin opoziţia formulată, incidenţa motivului facultativ de refuz prevăzut de art. 22 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 302/2004, modificată.

Actele şi motivele invocate în susţinerea opoziţiei anterior menţionate au vizat, în esenţă, situaţia societăţii administrate de inculpat, context în care analiza Curţii a vizat şi dispoziţiile art. 22 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004.

Curtea a notat faptul că, potrivit art. 22 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 302/2004 "Extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea (...) poate face obiectul unui proces penal în România".

Faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, într-adevăr, pot face obiectul unui proces penal în România prin raportare la exigenţele art. 8 alin. (1), (4) C. pen. român şi art. 41 alin. (2) C. proc. pen. român.

Însă finalitatea unei proceduri de extrădare, pe parcursul instrumentării unei cauze penale, este reprezentată de asigurarea unei bune desfăşurări a procesului penal.

Prin urmare, şi aprecierea asupra aplicării dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 302/2004 trebuie să aibă în vedere acest aspect, obligaţie ce rezultă şi din împrejurarea că dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 302/2004 fac trimitere la dispoziţiile art. 23 din acelaşi act normativ, privind transferul de proceduri în materie penală în cazurile de refuz al extrădării.

Or, în cauza de faţă, modul în care se presupune că s-a desfăşurat activitatea infracţională, faptul că probele au fost administrate în cauză pe teritoriul S.U.A. şi împrejurarea că victimele presupuselor infracţiuni locuiesc pe teritoriul S.U.A. au condus, în opinia Curţii, la concluzia că extrădarea este de natură să asigure o mult mai bună desfăşurare a procesului penal decât preluarea procedurii de către autorităţile române.

Continuând analiza cauzei, Curtea a reţinut faptul, că, potrivit art. 22 alin. (1) teza I din Legea nr. 302/2004 "Extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate".

Aceste exigenţe nu sunt îndeplinite în cauză, de vreme ce persoana extrădabilă are dreptul, conform art. 110 alin. (1) raportat la art. 62 din Legea nr. 254/2013, la asistenţă juridică inclusiv pentru clarificarea situaţiei societăţii sale comerciale.

Curtea a apreciat, în continuarea demersului analitic, faptul că în cauză nu sunt incidente nici dispoziţiile referitoare la prescripţie sau amnistie, prevăzute la art. 33 (art. 6 din Legea nr. 111/2008) şi art. 34 din Legea nr. 302/2004 modificată.

Este îndeplinită în cauza şi condiţia referitoare la dubla incriminare, infracţiunile de care este acuzată persoana extrădabilă având corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 raportat la art. 249 C. pen., art. 48 raportat la art. art. 250

C. pen., art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi fiind pedepsite cu închisoarea mai mare de un an.

A apreciat Curtea, că în cauză au fost îndeplinite exigenţele art. 2 şi urm. din Legea nr. 111/2008.

Astfel, în opinia Curţii este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 2 alin. (4) din Legea nr. 111/2008, conform căruia "Dacă infracţiunea a fost săvârşită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea va fi acordată, dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii pentru extrădare, în cazul în care legislaţia statului solicitat permite aplicarea unei pedepse pentru o infracţiune comisă în afara teritoriului său în împrejurări similare. Dacă legislaţia statului solicitat nu permite aplicarea unei pedepse pentru o infracţiune comisă în afara teritoriului său în împrejurări similare, autoritatea executivă a statului solicitat poate, acest fapt fiind la latitudinea ei, să procedeze la extrădare, dacă toate celelalte condiţii pentru extrădare sunt îndeplinite", având în vedere situaţia de fapt descrisă şi prevederile art. 8 alin. (1), (4) din C. pen. român şi art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. român, ce reglementează principiul ubicuităţii.

De asemenea, a oonstatat Curtea că nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau opţionale de refuz al cererii de extrădare prevăzute în art. 4, art. 5 şi art. 7 din Legea nr. 111/2008.

Aşa fiind, Curtea în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a admis cererea de extrădare formulată de S.U.A.

S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile S.U.A., a numitului A., faţă de care a fost emis un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky la data de 05.07.2018, dată la care a fost înregistrat rechizitoriul sub nr. x la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky.

Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008.

În temeiul art. 52 alin. (6) raportat la art. 17 din Legea nr. 302/2004 şi art. 16 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 s-a constatat că bunurile a căror remitere s-a solicitat de către autorităţile americane prin cererea de extrădare fac obiectul unei comisii rogatorii distincte.

În temeiul art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la prezenta hotărâre.

Având în vedere soluţia de admitere a cererii de extrădare s-a impus a se menţine arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A. până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, măsură care este executorie, potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (9) din Legea nr. 302/2004.

Starea de arest a persoanei extrădate fiind o condiţie sine qua non a predării acesteia către statul solicitant (indiferent de natura măsurii - privative sau nu de libertate - sub care s-a aflat persoana extrădabilă în cursul procedurii), odată dispusă extrădarea Curtea nu mai poate avea în vedere posibilitatea luării unei măsuri mai blânde decât arestul provizoriu faţă de persoana extrădată.

De altfel, faţă de natura infracţiunilor pentru care este cercetat persoana extrădabilă A., durata maximă a pedepsei care se poate aplica pentru aceste infracţiuni, numărul de infracţiuni, respectiv numărul de acte materiale reţinute în sarcina acestuia, măsura arestării provizorii se impune în continuare şi pentru buna desfăşurare a procedurii extrădării, potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie, reglementate de Legea nr. 302/2004 şi de Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Infracţiunile de care este acuzat persoana extrădabilă prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social, reprezentând, totodată o formă a criminalităţii organizate la nivel mondial ce reclamă necesitatea unei reacţii ferme şi eficiente a autorităţilor judiciare în privinţa persoanelor cercetate pentru fapte de natura celor în discuţie.

Astfel fiind, a respins, ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii cu măsura arestului la domiciliu, cerere formulată de persoana extrădată A..

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 s-a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A. până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că persoana extrădată a fost reţinută pentru 24 ore, la data de 11.12.2018 şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 12.12.2018 la zi.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal a declarat contestaţie persoana extrădabilă A., fără a arăta în scris motivele.

La termenul de judecată de la 3 ianuarie 2019, în concluziile orale, în dezbateri, apărătorul desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă A. a solicitat admiterea contestaţiei, întrucât persoana extrădabilă nu este de acord cu extrădarea şi să se constate că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004 cu privire la forma cererii de extrădare.

Astfel, a solicitat să se constate că nu există o calificare juridică sau o descriere exactă a faptelor reţinute în sarcina contestatorului şi, în subsidiar, apreciază că există motive pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestării provizorii cu măsura arestului la domiciliu, având în vedere că persoana extrădabilă a colaborat cu autorităţile americane.

Concluziile reprezentantului Ministerului Public asupra contestaţiei declarate de persoana extrădabilă A., precum şi poziţia, din ultimul cuvânt a contestatorului persoane extrădabile au fost consemnate în detaliu în partea introductive a prezentei decizii.

Examinând contestaţia declarată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă, în raport, cu motivele invocate oral, prin apărător, Înalta Curte constată contestaţia contestatorului persoană extrădabilă ca fiind nefondată pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei, instanţa de control judiciar constată că în mod judicios şi temeinic motiva prima instanţă a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării şi în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 a admis cererea de extrădare formulată de S.U.A. şi a dispus extrădarea şi predarea către autorităţile S.U.A. a persoanei extrădabile A. faţă de care a fost emis un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky la data de 07 iulie 2018 dată la care a fost înregistrat rechizitoriul sub nr. x la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky.

Prima instanţă a examinat cererea de extrădare a persoanei extrădabile A., evidenţiind infracţiunile invocate din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, în raport cu baza factuală prezentată, precizând că în baza rechizitoriului a fost emis la data de 06 iulie 2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky un mandat de arestare pe numele lui A..

Instanţa de control judiciar constată că prima instanţă, în mod corect a stabilit că Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea internaţională judiciară în materie penală constituie dreptul comun în materia extrădării, iar Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, constituie o normă specială, în raporturile dintre România şi S.U.A., iar dispoziţiile procesual penale constituie dreptul comun sub aspect procedural, concluzie ce se fundamentează pe examenul riguros asupra dispoziţiilor art. 5 cu referire la art. 4, art. 7 din Legea nr. 302/2004 republicată.

De asemenea, curtea de apel a analizat condiţiile de formă ale cererii de extrădare, din oficiu, cât şi prin prisma criticilor formulate de apărare, la acestea din urmă, referindu-se în mod punctual.

Astfel, a stabilit că sunt respectate condiţiile de formă, în raport art. 8 alin. (1) teza I din Legea nr. 111/2008, în contextul concret al cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciar americane şi anume că cererii propriu-zise, în susţinerea acesteia au fost depuse înscrisurile şi informaţiile prevăzute de norma mai sus menţionată, şi anume rechizitoriul nr. x (proba A), mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii, Districtul de Est al Statului Kentucky la data de 05.07.2018 faţă de A., copia dispoziţiilor legale aplicabile în cauză (proba C), declaraţia sub jurământ a agentului special G. (proba D).

Totodată, prima instanţă a examinat şi fondul cererii de extrădare, raportându-se la persoana extrădabilă A., sub aspectul cetăţeniei acestuia, infracţiunilor pretins a fi săvârşite pentru care a fost trimis în judecată a căror pedeapsă prevăzută de lege este o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an, categoria persoanelor supuse extrădării, în condiţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 modificată şi art. 3 din Legea nr. 111/2008. De asemenea, a constatat necontestarea identităţii persoanei extrădabile şi inexistenţa niciunui motive obligatoriu de refuz al extrădării prevăzute la art. 21 din Legea nr. 302/2004 modificată.

Curtea de apel a examinat, ulterior, critica persoanei extrădabile a motivului facultativ de refuz prevăzut de art. 22 alin. (1) teza a-II-a din Legea nr. 302/2004 modificată, în contextul situaţiei societăţii administrate de aceasta, împrejurare care a condus la o analiză din oficiu şi a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004, reţinând că faptele pentru care este cercetată persoana solicitată pot face obiectul unui proces penal în România, în condiţiile statuate în art. 8 alin. (1), (4) din C. pen. român şi art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. român, însă a considerat just că finalitatea unei proceduri de extrădare, pe parcursul instrumentării unei cauze penale, este reprezentată de asigurarea unei bune desfăşurări a procesului penal. Totodată, a invocat dispoziţiile art. 22, 23 din acelaşi act normativ mai sus menţionat, tot în contextul concret al cauzei, apreciind că în raport cu modul în care se presupune că s-a desfăşurat pretinsa activitate infracţională, că probele au fost administrate în cauză pe teritoriul S.U.A. şi împrejurarea că victimele presupuselor infracţiuni locuiesc pe teritoriul S.U.A., extrădarea este de natură să asigure o mult mai bună desfăşurare a procesului penal decât preluarea procedurii de către autorităţile române.

Prima instanţă a continuat examenul de analiză a fondului cererii de extrădare formulate de autorităţile judiciare americane privind persoana extrădabilă A., cu dispoziţiile art. 22 alin. (1) teza I din Legea nr. 302/2004, art. 33, 34 din acelaşi act normativ, art. 6 din Legea nr. 111/2008 pe care le-a considerat ca nefiind îndeplinite (aşa cum rezultă din motivarea sentinţei atacate, fila 87 dosarul curţii de apel).

O altă condiţie examinată a fost aceea referitoare la dubla incriminare, constatând ca fiind îndeplinită, întrucât infracţiunile de care a fost acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română şi anume în art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 48 raportat la art. 249 din C. pen., art. 48 raportat la art. 250 din C. pen., art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 ale căror pedepse prevăzute de lege sunt mai mari de un an.

Curtea de apel a constatat în mod legal îndeplinirea dispoziţiilor art. 2 şi următoarele din Legea nr. 111/2008, precum şi inexistenţa niciunui motiv obligatoriu sau opţional de refuz al cererii de extrădare prevăzute în art. 4, 5 şi art. 7 din Legea nr. 111/2008.

Instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a făcut menţiunea şi a dispoziţiilor art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A. ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 cu privire la faptul că extrădarea persoanei extrădabile se va efectua cu respectarea regulii specialităţii.

Totodată, cu privire la solicitarea de remitere a bunurilor de către autorităţile americane, prima instanţă a invocat legal, incidenta, atât a dispoziţiilor din Legea nr. 302/2004 republicată, respectiv art. 52 alin. (6) raportat la art. 17, cât şi a art. 16 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008 şi a constatat că bunurile a căror remitere s-a solicitat de către autorităţile americane prin cererea de extrădare fac obiectul unei comisii rogatorii distincte.

De asemenea, în temeiul art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 a dispus informarea statului solicitant cu privire la sentinţa pronunţată.

Înalta Curte constată că prima instanţă s-a pronunţat în mod legal şi temeinic şi asupra măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile A., în raport cu soluţia admiterii cererii de extrădare şi a incidenţei a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) şi art. 57 din Legea nr. 302/2004, motivând starea de arest ca fiind o condiţie sine qua non a predării, precum şi în raport, cu natura infracţiunilor pentru care a fost cercetată persoana extrădabilă, durata maximă a pedepsei care se poate aplica pentru aceste infracţiuni, numărul de infracţiuni, numărul de acte materiale reţinute în sarcina acestuia, apreciind necesitatea arestării provizorii în continuare şi pentru buna desfăşurare a procedurii extrădării, faţă de dispoziţiile aplicabile atât din legea cooperării internaţionale judiciare în materie penală, cât şi a Tratatului Bilateral de Extrădare dintre România şi S.U.A, ratificat în condiţiile menţionate.

Totodată, prima instanţă a mai argumentat, gradul deosebit de ridicat al infracţiunilor de care este acuzat persoana extrădabilă, reprezentând o formă a criminalităţii organizate la nivel mondial, ceea ce atrage o reacţie fermă şi eficientă a autorităţilor judiciare, având drept consecinţă, respingerea, ca nefondată a cererii de înlocuire a măsurii arestării provizorii cu măsura arestului la domiciliu, cerere formulată de persoana extrădată A.

Curtea de apel a constatat şi perioada de reţinere pentru 24 de ore, precum şi data arestării provizorii în vederea extrădării la zi.

Înalta Curte, la rândul său, verificând sentinţa atacată, în raport, cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004 republicată privind cooperarea internaţională judiciară în materie penală, cât şi cu Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, în contextul concret al cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane privind persoana extrădabilă A., constată că aceasta este legală şi temeinică, atunci când a apreciat, ca fiind întrunite condiţiile de legalitate, neexistând niciun motiv obligatoriu sau opţional de refuz.

Instanţa de control judiciar constată, că prima instanţă a făcut un corect control de regularitate, în raport, cu incidenţa dispoziţiilor Tratatului, dar şi ale actului normativ cadru, dând relevanţă efectivă, principiului specialia generalibus derogant (dispoziţiile speciale au prevalenţă, în raport, cu dispoziţiile generale), în sensul că au prevalat dispoziţiile speciale ale Tratatului, însă atunci când au fost reglementate în acelaşi mod anumite condiţii, s-a făcut aplicarea ambelor texte, potrivit argumentelor arătate, în detaliu, în considerentele sentinţei, sau numai a celor din Legea nr. 302/2004 republicată, în lipsa unei reglementări exprese în tratat, precum şi cu privire la măsura arestării provizorii în vederea extrădării.

Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate de contestatorul persoană extrădabilă, prin apărător şi anume faptul că nu au fost respectate dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată cu privire la cererea de extrădare şi actele anexe, întrucât, pe de-o parte că acest text este inoperant, în raport, cu dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 111/2008 prin care a fost ratificat Tratatul Bilateral de Extrădare încheiat între România şi S.U.A. la Bucureşti, la data de 10.09.2007, care reprezintă legea specială, în raport, cu cea generală, iar pe de altă parte, această critică, invocată şi în faţa primei instanţe, a fost examinată în mod legal şi temeinic de către aceasta, argumentele expuse fiind însuşite şi de instanţa de control judiciar.

De asemenea, nu poate fi reţinută nici apărarea invocată referitoare la inexistenţa unei calificări juridice sau o descriere exactă a faptelor reţinute în sarcina contestatorului, întrucât, pe de-o parte, este incident art. 2 alin. (3) lit. a) din Tratatul Bilateral de Extrădare între România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 care stipulează că "În sensul prezentului articol, o infracţiune dă loc la extrădare: indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie", iar pe de altă parte, în această procedură a extrădării, nu pot fi analizate critici, în fapt şi în drept, cu privire la infracţiunile pentru care a fost cercetat şi trimis în judecată A., acestea fiind de esenţa acuzaţiei, ceea ce excede dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, care stipulează "Curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea…".

Totodată, instanţa de control judiciar nu poate avea în vedere nici motivul de contestaţie privind înlocuirea măsurii arestării provizorii cu măsura arestului la domiciliu, având în vedere că persoana extrădabilă a colaborat cu autorităţile americane, întrucât odată admisă cererea de extrădare în condiţiile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 în mod legal prima instanţă a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării persoanei extrădabile A. până la predarea acestuia, potrivit art. 57 din acelaşi act normativ, temeiurile legale incidente, ce au fost invocate au aplicabilitate ope legis.

Astfel, legiuitorul, potrivit art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată prevede că"În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare, hotărăşte admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menţinerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57."

Dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată referitoare la termene pentru predarea extrădatului stipulează că "(1) Ministerul Justiţiei va face cunoscută de urgenţă autorităţii competente a statului solicitant soluţia adoptată asupra extrădării, comunicându-i totodată un extras de pe hotărârea definitivă. (2)

Orice soluţie de respingere totală sau parţială va fi motivată. (3) În caz de acordare a extrădării, statul solicitant va fi informat despre locul şi data predării, precum şi asupra duratei arestului în vederea extrădării, executant de persoana extrădabilă. (4) Locul predării va fi un punct de frontieră al României, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române asigură, prin Biroul Naţional Interpol, predarea şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi curtea de apel competentă. Persoana extrădată este predată şi preluată sub escortă. (5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. (6) În caz de forţă majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autorităţile române şi cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispoziţiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile."

Potrivit art. 56 alin. (3) din actul normativ menţionat se prevede că" Data predării va fi comunicată Ministrului Justiţiei şi curţii de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (1). În cazul în care data predării nu a fost fixată în intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române informează asupra demersurilor luate şi motivelor pentru care data predării nu a putut fi stabilită în acest interval."

Alin. 1 al art. 56 din Legea nr. 302/2004 republicată statuează că "Este considerat bază legală necesară şi suficientă pentru predarea extrădatului un extras al hotărârii judecătoreşti rămase definitive, prin care se dispune extrădarea."

De altfel, critica apărării privind temeinicia măsurii, în sensul că persoana extrădabilă a colaborat cu autorităţile americane nu poate conduce la înlocuirea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării şi predării persoanei extrădabile, cu măsura arestului la domiciliu, pe de-o parte, că textul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată al cărui conţinut a fost expus, prevede cu caracter imperativ că atunci când se hotărăşte admiterea cererii de extrădare se menţine, totodată, starea de arest provizoriu până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57 din acelaşi act normativ, iar pe de altă parte, o altă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu, nu şi-ar putea atinge scopul, faţă de pretinsele fapte imputate, a situaţiei persoanei extrădabile, precum şi a scopului realizării predării a cărei efectivă îndeplinire se poate realiza în condiţii de celeritate cu persoana extrădabilă în stare de arest provizoriu, aşa cum prevăd normele mai sus enunţate.

În raport cu cele menţionate, Înalta Curte constată să sentinţa pronunţată de curtea de apel, ca primă instanţă, asupra extrădării persoanei extrădabile A. către autorităţile americane este legală şi temeinică sub toate aspectele.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 425 1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 288/F din data de 20 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400 de RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 288/F din data de 20 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400 de RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 03 ianuarie 2019.