Challenge to exam grading key in judicial promotion competition dismissed as unfounded

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 29 octombrie 2018, contestatorii A. şi B., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, au solicitat anularea Hotărârii nr. 973 din 11 octombrie 2018, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-au respins memoriile privind greşita elaborare şi notare a unui subiect de concurs, invalidându-se astfel rezultatele contestatorilor la concursul de promovare pe loc-procurori din data de 16.09.2018.

Totodată, au solicitat contestatorii să fie obligat pârâtul la reevaluarea rezultatului, cu luarea în considerare la subiectul 4G1 (10 G4) Drept penal - Proba practică - parchet de pe lângă curte de apel, a variantei de răspuns care respectă dispoziţiile art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

Au precizat contestatorii A. şi B. că nu au înţeles să solicite Înaltei Curţi o evaluare a temeiniciei soluţiilor adoptate de către comisiile de elaborare a subiectelor şi de mediere, fie cu ocazia elaborării subiectului criticat, fie cu ocazia soluţionării contestaţiilor (cele doua comisii fiind cele care au emis procesele-verbale prin care li s-au respins contestaţiile), ci doar o analiză sub aspectul legalităţii asupra actelor administrative adoptate de membrii comisiilor de concurs, în sensul de a se stabili dacă soluţia adoptată de către comisiile menţionate respectă dispoziţiile art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul de concurs.

În susţinerea contestaţiei lor, au arătat titularii acţiunii că, în calitate de procurori, la data de 16.09.2018, au participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, înscriindu-se la promovarea pe loc, pentru obţinerea gradului profesional de parchet de pe lângă curte de apel.

După publicarea baremelor iniţiale, ambii contestatori au formulat în termen contestaţie la barem, criticând ca nelegală varianta de răspuns stabilită iniţial de către comisia de elaborare a subiectelor la întrebarea nr. 4 G1 (10 G4) la disciplina Drept penal - Probă practică - Parchet de pe lângă Curte de Apel.

Prin procesul-verbal din data de 21.09.2018, comisia de soluţionare a contestaţiilor (subcomisia de soluţionare a contestaţiilor la disciplina drept penal procurori) a hotărât admiterea contestaţiilor privind subiectul nr. 4 G1 (10 G4), urmând ca acesta să facă obiectul medierii.

Baremul pentru această speţă a fost contestat de 89 dintre candidaţi, fiind cea mai contestată speţă din concurs.

Prin procesul-verbal distinct din data de 21.09.2018, comisia de mediere la disciplina drept penal procurori (alcătuită din subcomisia de elaborare a subiectelor, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor şi mediatorul desemnat) a hotărât, cu privire la subiectul nr. 4 G1 (10 G4), că ar exista o variantă suplimentară de răspuns corect (C), pe lângă varianta iniţială (B), fiind respinse contestaţiile - printre care şi ale subsemnaţilor, care au vizat stabilirea variantei A ca răspuns corect.

Motivarea soluţiei adoptate de către comisia de mediere a fost realizată prin procesul-verbal din data de 25.09.2018 .

Înainte de validarea rezultatelor, contestatorii au depus la data de 03.10.2018 un memoriu la CSM prin care au arătat că a fost încălcat regulamentul de concurs cu ocazia elaborării subiectelor, criticând şi sub aspectul legalităţii soluţia comisiilor cu privire la subiectul nr. 4G1 (10 G4), iar pe fondul suspiciunilor de fraudă care au însoţit acest concurs, au arătat că menţinerea cu orice preţ a variantei iniţiale de răspuns poate avea legătură cu împrejurarea că unii dintre candidaţi au cunoscut dinainte sursa subiectelor.

Prin hotărârea Plenului CSM din data de 11.10.2018 (criticată prin prezenta contestaţie), s-a decis cu o majoritate sensibilă (9 voturi pentru validarea integrală, 6 voturi pentru invalidare şi 2 abţineri) validarea rezultatelor celor care au fost declaraţi admişi, astfel cum au fost înaintate plenului. Au susţinut contestatorii că, în opinia lor, răspunsul stabilit ca fiind corect de către comisiile de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor la subiectul nr. 4 G1(10 G4) la disciplina Drept penal - Proba practică parchet de pe lângă curtea de apel contravine normelor de drept aplicabile situaţiei din speţa respectivă, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare, normă care impune nu numai ca teza prealabilă a unui subiect tip grilă să fie în concordanţă cu tematica, legislaţia, doctrina şi bibliografia aprobate de către CSM, dar şi ca răspunsurile considerate corecte să se regăsească în tematica, legislaţia, doctrina şi bibliografia astfel aprobate.

În esenţă, subiectul criticat sub aspectul legalităţii pretindea calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale în raport cu legea mai favorabilă aplicabilă în cazul respectiv - chestiune foarte simplă, fără controverse în jurisprudenţă.

Candidaţilor li se cerea rezolvarea unei situaţii în care o instanţă penală de apel trebuia să se pronunţe asupra cererii/excepţiei privind împlinirea termenului de prescripţie specială a răspunderii penale, cu luarea în calcul a legii penale mai favorabile. Speţa/subiectul impunea aşadar calcularea termenului de prescripţie specială a răspunderii penale (şi în mod special stabilirea momentului împlinirii termenului) atât potrivit normelor din vechiul C. pen., cât şi potrivit normelor din noul C. pen., urmând ca în funcţie de momentul împlinirii termenului de prescripţie: fie să se constate că vechiul C. pen. reprezintă legea mai favorabilă şi că în acest fel a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale la data de 02.08.2018 (varianta A de răspuns -considerată greşită în barem), fie să se constate că oricare dintre cele două coduri penale succesive ar putea fi legea penală mai favorabilă (?!) şi că prescripţia va interveni fie la data de 03.08.2018, în cazul în care vechiul C. pen. ar fi legea mai favorabilă (varianta B de răspuns - considerată corectă în barem), fie în anul 2021, în cazul în care noul C. pen. ar fi legea penală mai favorabilă (varianta C de răspuns - considerată, de asemenea, corectă în barem, ulterior contestaţiilor).

Trecând peste faptul că cele două variante de la lit. B) şi C) se excludeau reciproc, de plano, întrucât numai una dintre cele 3 variante de răspuns putea fi considerată corectă la examen (excluderea reciprocă fiind evidentă întrucât eventuala valabilitate/nevalabilitate a uneia, atrăgea şi valabilitatea/nevalabilitatea celeilalte), învederează contestatorii faptul că cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte de către comisii nu respectă normele de drept substanţial privind calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale şi nici principiul aplicării legii penale mai favorabile în speţa supusă analizei, ceea ce face ca baremul prin care au fost punctate variantele B şi C să fie contrar dispoziţiilor art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare, normă care, astfel cum au arătat, impune nu numai ca subiectele să fie în concordanţă cu tematica, legislaţia, doctrina şi bibliografia aprobate de către CSM, ci şi răspunsurile considerate corecte să se regăsească în tematica, legislaţia, doctrina şi bibliografia aprobate. Or, nu numai că variantele de răspuns de la lit. B) şi C) din speţa menţionată nu se regăsesc în tematică, în bibliografie sau în legislaţia prin care este reglementată prescripţia răspunderii penale, dar sunt şi contrare legislaţiei, jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, bibliografiei, doctrinei şi tematicii aprobată de către CSM.

Motivarea respingerii contestaţiilor având ca obiect stabilirea variantei A de răspuns ca fiind cea corectă ("instanţa va constata ca în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale"), formulate de candidaţii A. şi B., contravine logicii juridice şi lasă fără efect norma juridică de la art. 154 teza a II-a din C. pen. 1969, care reprezenta legea penală mai favorabilă în speţă.

Astfel, deşi membrii comisiilor, puşi în faţa jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a unui exemplu dintr-o grilă de concurs din anul 2015, au acceptat că termenul de prescripţie specială se împlineşte cu o zi înainte (02.08.2018) de ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă (03.02.2011), au reţinut însă că prescripţia nu ar putea interveni decât în ziua următoare întrucât nu ar fi expirat integral ziua în care se împlineşte termenul de prescripţie.

O atare motivare este contrară logicii textului de lege care stabileşte modalitatea de calcul pentru termenele substanţiale, dar şi faptul că termenul "se socoteşte împlinit" în ziua anterioară. În plus, prescripţia nu intervine ulterior împlinirii termenului ei, ci odată cu împlinirea termenului ei. Or, dacă termenul se împlineşte cu o zi înainte (conform art. 154 teza a II-a din C. pen. 1969), acest moment este începutul zilei respective, iar nu sfârşitul ei sau începutul zilei următoare. Prescripţia răspunderii penale nu operează în favoarea organelor judiciare, ci împotriva acestora.

Raţionamentul membrilor comisiilor lasă să se înţeleagă că, deşi există o normă foarte clară, neechivocă, potrivit căreia termenul substanţial de prescripţie pe luni şi pe ani "se socoteşte împlinit cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă", în realitate termenul nu trebuie socotit împlinit în ziua respectivă, ci în ziua următoare, adică în ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă.

Expun contestatorii în susţinerea demersului lor judiciar ample argumente pentru care opinează asupra soluţiei corecte a variantei A de răspuns şi combat soluţia dispusă de comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, aceea de validare a răspunsurilor de la lit. B) şi C) pentru subiectul în discuţie.

Faţă de toate amplele susţineri în fapt arătate în cuprinsul prezentei contestaţii, solicită titularii acţiunii ca, în urma examenului de legalitate în privinţa modului în care a fost elaborat subiectul nr. 4 G1 (10 G4) la disciplina Drept penal - Proba practică - parchet de pe lângă curte de apel, să constate instanţa judecătorească învestită cu prezenta cauză că varianta A de răspuns corespunde cerinţelor prev. de art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul de concurs, fapt ce determină, în mod firesc, anularea în parte a Hotărârii Plenului CSM din data de 11.10.2018 (în privinţa soluţiilor de respingere a memoriului şi de invalidare a rezultatelor obţinute la examen de către contestatorii din prezentul dosar), obligarea pârâtului la reevaluarea lucrărilor celor doi candidaţi, cu luarea în considerare a variantei legale de răspuns la subiectul criticat.

2. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 27 noiembrie 2018, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 782/04.07.2018 a fost aprobată organizarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie efectivă şi pe loc, la data de 16 septembrie 2018, în temeiul art. 43 - 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi în baza Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, modificată.

Pentru promovarea pe loc, concursul s-a organizat sub rezerva suplimentării bugetului Ministerului Public pentru posturile de procuror, iar locurile scoase la concurs au fost alocate doar materiei drept penal, fiind distribuite 152 posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel.

Contestatorii A. şi B. sunt procurori şi au participat la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, organizat la data de 16 septembrie 2018, optând pentru promovarea pe loc în vederea obţinerii gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel.

Aceiaşi contestatori au formulat contestaţie la barem, criticând ca nelegală varianta de răspuns A stabilită iniţial de către comisia de elaborare a subiectelor la întrebarea 4 G1 (10 G4) - drept penal - proba practică - promovare pe loc - Parchet de pe lângă Curte de Apel, iar măsura dispusă de comisia de soluţionare a contestaţiilor a fost aceea de admitere a contestaţiilor, urmând ca subiectul să facă obiectul medierii.

Prin procesul-verbal din data de 21.09.2018 comisia de mediere a hotărât respingerea contestaţiilor (printre care şi cea a contestatorilor din prezenta cauză) care au vizat stabilirea variantei A ca răspuns corect, stabilind totodată că ar exista o variantă suplimentară de răspuns corect, varianta C, pe lângă varianta iniţială, iar motivarea soluţiei adoptate a fost realizată prin procesul-verbal din data de 25.09.2018.

Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor la baremele de evaluare şi notare au fost publicate la data de 21 septembrie 2018, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, iar în baza baremelor de evaluare şi notare definitive, în conformitate cu art. 23 din Regulament, rezultatele obţinute de candidaţi la probele scrise au fost publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi ulterior, transmise în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor la data de 25 septembrie 2018.

Rezultatele finale ale concursului de promovare, după soluţionarea contestaţiilor la punctaj, au fost publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi au fost afişate la sediile instanţelor şi parchetelor, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Regulament, la data de 1 octombrie 2018.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018 s-au validat rezultatele finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor organizat la data de 16 septembrie 2018.

A indicat şi redat intimatul CSM dispoziţiile relevante pentru soluţionarea cauzei, cuprinse în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, modificările şi completările ulterioare.

În referire la obiectul prezentului litigiu, în cadrul căruia sunt contestate doar dispoziţiile din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018 privind respingerea memoriilor şi validarea rezultatelor concursului, arată intimatul CSM că plenul acestui for instituţional a hotărât respingerea tuturor memoriilor formulate de candidaţii judecători şi procurori, printre aceştia regăsindu-se şi contestatorii. Totodată, s-a dispus validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Examinând criticile legate de modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la barem, Plenul CSM a reţinut că dispoziţiile normative în vigoare nu stabilesc posibilitatea sa de a se substitui atribuţiilor comisiilor de soluţionare a contestaţiilor în aprecierea legalităţii şi a temeiniciei baremului definitiv de evaluare şi notare sau a modului de elaborare a subiectelor, neputând cenzura activitatea membrilor comisiilor.

A învederat intimatul că în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, este prevăzută o procedură clară de contestare în ceea ce priveşte probele scrise, comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem având competenţa de a analiza argumentele candidaţilor privind modalitatea de elaborare a subiectelor şi a baremului, precum şi de a decide asupra acestora.

Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său legal de a veghea la respectarea cerinţelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, nu poate interfera în activitatea acestor comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

Astfel, nici Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi nici instanţa de judecată, nu pot cenzura activitatea comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem şi, pe cale de consecinţă, nici modalitatea de elaborare a subiectelor ori de punctare a răspunsurilor corecte.

În acest sens menţionează intimatul CSM câteva decizii relevante din jurisprudenţa instanţei supreme în această materie, cum ar fi Decizia nr. 3527/09.12.2016, Decizia nr. 2100/20.05.2015, Decizia nr. 3976/09.12.2015, Decizia nr. 1173/15 mai 1998, Decizia nr. 3289/27 iunie 2007 şi Decizia nr. 1894/10 mai 2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 28.02.2002 San Juan împotriva Franţei), instanţa de contencios european statuând că deciziile comisiilor de confirmare sau de atestare a unor aptitudini, însuşiri sau calităţi profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanţiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În atare condiţii, după cum s-a arătat mai sus, nici Plenul Consiliului, nici instanţa de judecată nu are abilitarea legală de a interveni şi cenzura baremele definitiv stabilite de comisia de mediere învestită cu soluţionarea contestaţiilor.

Regulamentul de concurs nu permite posibilitatea reexaminării contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ori de către instanţa de judecată. Dacă s-ar accepta un altfel de raţionament, s-ar crea posibilitatea formulării unei noi căi de atac, contestaţie la contestaţie, neprevăzută de Regulamentul de concurs.

Prin urmare, susţine intimatul CSM că abilitarea instanţei constă numai în verificarea legalităţii actului administrativ atacat, prin raportare la normele legale sau regulamentare incidente, norme care au fost pe deplin respectate.

În ceea ce priveşte contestaţia la barem formulată de contestatori, ce a avut ca obiect întrebarea 4 G1 (10 G4) - drept penal - proba practică - promovare pe loc - Parchet de pe lângă Curte de Apel, precizează intimatul CSM că soluţia comisiei de soluţionare a contestaţiilor/comisiei de mediere s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 20 alin. (6) din Regulament, care au fost aplicate în mod judicios, astfel încât în urma admiterii contestaţiei, punctajul corespunzător acestei întrebări s-a acordat pentru cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Potrivit art. 20 alin. (1) - (11) din Regulament, Plenul Consiliului Superior se pronunţă cu privire la validarea examenului putând invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.

Astfel de motive, care conduc la invalidarea totală sau parţială a concursului de promovare, nu sunt incidente în speţă.

În acest sens, susţine intimatul CSM că au fost respectate dispoziţiile art. 20 din Regulament în ceea ce priveşte soluţia comisiei de soluţionare a contestaţiilor/comisiei de mediere, care, în urma admiterii contestaţiei, a acordat punctajul corespunzător întrebării 4 G1 (10 G4) - drept penal, pentru cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Conform dispoziţiilor art. 20 alin. (41) din Regulament, "baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii", astfel că argumentul contestatorilor privind greşita respingere de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a memoriilor depuse nu poate fi reţinut, în condiţiile în care comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi-a îndeplinit atribuţiile în limitele regulamentare.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulament, arată intimatul CSM că argumentele referitoare la faptul că elaborarea subiectelor pentru testele-grilă nu s-a realizat în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii au fost efectiv analizate de comisia de corectare privind contestaţiile la barem potrivit art. 20 din Regulament, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi instanţa de judecată neavând atribuţii, după cum s-a arătat anterior, în ceea ce priveşte cenzurarea modului de soluţionare a contestaţiilor la barem sau a analizării contestaţiilor şi modificării baremului de corectare şi notare.

Prin urmare, opinează intimatul că nu există niciun motiv de nelegalitate referitor la desfăşurarea probei scrise din cadrul concursului de promovare pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, organizat la data 16.09.2018 care să conducă la invalidarea sa parţială, fapt pentru care nu poate fi dispusă cenzurarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018 în măsura solicitată de contestatori.

Pentru toate considerentele expuse, raportat la faptul că, în speţă, nu a fost răsturnată prezumţia de legalitate a actelor atacate, solicită intimatul CSM să fie respinsă contestaţia, ca neîntemeiată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205-208 din C. proc. civ., republicat, ale Hotărârii nr. 621/2006 referitoare la aprobarea organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele: Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018, nota privind validarea rezultatelor concursului de promovare nr. 293/14199/2018; 2569/14844/2018, contestaţia depusă de cei doi contestatori împreună cu înscrisurile depuse în dovedire şi Decizia nr. 1894/10.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Examinând Hotărârea nr. 973 din 11 octombrie 2018, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criticilor formulate de contestatori, a apărărilor intimatului şi în raport de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestaţie este nefondată, pentru următoarele considerente:

Solicitarea adresată CSM privind invalidarea parţială a examenului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, desfăşurat la data de 16 septembrie 2018, a avut ca temei juridic prevederile art. 28 alin. (1) şi (11) din Regulament, în care se arată că "Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude."

Regulamentul de concurs prevede, la art. 11, constituirea unor comisii distincte de elaborare a subiectelor, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere, fiecare cu atribuţii proprii în procedura de derulare a concursului, atribuţii pe care fiecare membru al fiecărei comisii se obligă contractual să le respecte [art. 12 alin. (6) din regulament].

În exercitarea atribuţiilor conferite de normele legale şi regulamentare, respectivele comisii emit acte care sunt producătoare de consecinţe juridice în referire la situaţiile pe care le analizează şi asupra cărora îşi exprimă pct. de vedere motivat.

Aşadar, plecând de la modalitatea de organizare şi de funcţionare a fiecărei comisii, se poate califica fiecare comisie din cadrul celor numite pentru desfăşurarea concursului de promovare în funcţii de execuţie sau pe loc a magistraţilor ca având o structură proprie, specifică unui organ de specialitate, înfiinţat pe o durată limitată de timp, ce are o putere discreţionară în domeniul în care a fost constituit, responsabilă în sfera atribuţiilor ce i-au fost încredinţate potrivit Regulamentului.

Limitele exercitării controlului de legalitate în verificarea activităţilor comisiei de elaborare a subiectelor sunt cele care permit, pe calea contestaţiilor la baremele de corectare, să fie analizate cerinţele prevăzute de examinatori pentru subiectele din cadrul probelor scrise, iar ulterior etapei de definitivare a baremelor, se exercită un nou control asupra modalităţii de stabilire a notelor acordate în raport de cerinţele fiecărui barem final, în cadrul procedurii supuse spre analiză comisiei de contestaţii.

În consecinţă, se reţine că, până la momentul acordării notei finale a unui candidat, există o cenzură asupra condiţiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru elaborarea unor subiecte de examen în concordanţă cu criteriile stabilite prin Regulament, cenzură exercitată atât de comisia de corectare, cât şi de comisia de contestaţii, specific fiecărei etape ce se contestă (stabilirea baremelor sau notarea în funcţie de baremele publicate).

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerinţelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, nu poate imixtiona în sfera de activitate a acestor comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

Susţinerile contestatorilor relevate în cererea dedusă judecăţii, care punctează anumite aspecte ce reclamă verificări asupra nerespectării prevederilor art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulament, au fost analizate în cadrul contestaţiilor la barem pentru care s-au elaborat procese-verbale de soluţionare publicate pe paginile de internet ale CSM şi INM, iar nota definitivă a fost stabilită după soluţionarea contestaţiei de către comisia constituită pentru contestaţii.

Controlul de legalitate pe care contestatorii A. şi B. îl solicită instanţei judecătoreşti competente este unul care poate fi analizat doar în cadrul reglementărilor legale în care se poate cenzura actul administrativ contestat.

Hotărârea CSM nr. 973/11.10.2018, prin care s-a dispus, la art. 1, respingerea memoriilor formulate de unii dintre candidaţii procurori, printre care şi contestatorii din prezenta cauză, consecinţa fiind cea de validare, la art. 5 din aceeaşi hotărâre, a rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, conform Anexei 1, a fost adoptată cu respectarea prezumţiei de legalitate a actelor emise de comisiile de concurs în examinarea căilor de atac specifice fiecărei etape prevăzute prin Regulament până la stabilirea notei finale a unui candidat, fiind avute în vedere şi cerinţele respectării marjei de apreciere a fiecărei comisii în îndeplinirea atribuţiilor asumate contractual.

Prin urmare, nu au fost identificate niciuna dintre ipotezele la care se referă dispoziţiile art. 28 alin. (11) din Regulament, încălcările normelor legale reclamate de contestatorii A. şi B. fiind anterior examinate de către structurile abilitate în acest sens, nefiind reţinute ca având un caracter întemeiat.

Jurisprudenţa constantă a instanţei supreme este în sensul că nu pot face obiectul acţiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înţeles să puncteze pe barem, a elementelor apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs şi nici a modului în care Comisia de soluţionare a contestaţiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiaşi barem, urmare contestaţiei, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica şi bibliografia stabilită prin concurs. În respectarea acestei jurisprudenţe, controlul de legalitate prin care se tinde a se reforma soluţii avute în vedere de aceste comisii de concurs excede competenţelor instanţelor judecătoreşti.

În sensul celor mai sus arătate s-a pronunţat anterior Înalta Curte, în speţe similare, fiind amintită, spre exemplificare, Decizia nr. 3976/9.12.2015.

Cât priveşte argumentul contestatorilor, potrivit căruia membrii comisiei de elaborare subiecte -Drept procesual penal-procurori au fost sancţionaţi, prin aplicarea prevederilor art. 20 alin. (8) din Regulament, nici această soluţie a Plenului CSM nu poate determina exercitarea unui control de legalitate asupra chestiunilor care ţin strict de competenţele conferite de lege şi regulament respectivei comisii, suverană în soluţiile dispuse asupra materiei de concurs pentru care a fost înfiinţată.

În concluzie, în exercitarea propriului control asupra legalităţii hotărârii CSM nr. 973/2018, Înalta Curte reţine că aceasta a fost adoptată cu respectarea cerinţelor legale prin care i-au fost stabilite competenţele asupra atribuţiilor cuvenite în organizarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie efectivă şi pe loc, din data de 16 septembrie 2018.

1.2 Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, va respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de A. şi B. împotriva hotărârii CSM nr. 973/11.10.2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. şi B. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973 din 11 octombrie 2018, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV