Lapse of interest in appeal against refusal to suspend administrative act after annulment action dismissed as inadmissible

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 ianuarie 2017, reclamanta Comuna Bărăganu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Energiei - Organismul Intermediar pentru Energie, a solicitat suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.12.2016, privind Contractul de finanţare x/14.08.2013, emis de pârât, până la pronunţarea instanţei de fond.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1145 din 31 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta Comuna Bărăganu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Energiei - Organismul Intermediar pentru Energie, ca neîntemeiată.

Totodată, prima instanţă a dispus restituirea cauţiunii în cuantum de 26.228 RON, consemnate potrivit ordinului de plată nr. x/21.03.2017 şi a cauţiunii în cuantum de 50.200 RON, consemnate potrivit ordinului de plată nr. x/21.03.2017.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 1145/31.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Comuna Bărăganu, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării actului administrativ.

În dezvoltarea recursului, reclamanta a susţinut că sentinţa atacată a fost pronunţată cu greşita aplicare a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi a art. 2 lit. t) din acelaşi act normativ, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat.

Recurenta-reclamantă a apreciat că, şi în condiţiile unei analize sumare a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, elementele de nelegalitate sunt evidente.

În acest sens, a susţinut că cererea de rambursare nr. x îndeplinea condiţiile de eligibilitate prevăzute de art. 5 alin. (1) din contractul de finanţare, astfel că refuzul de plată al intimatului-pârât nu este justificat, iar obiectul contractului de finanţare fusese îndeplinit, astfel cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit cu ocazia expertizării instalaţiilor ce formează obiectul contractului de finanţare (sistemul de producere a biogazului şi centrala termică eoliană).

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 29 iunie 2017, intimatul-pârât Ministerul Energiei - Organismul Intermediar pentru Energie a invocat excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, excepţia nulităţii recursului pentru nerespectarea termenului de declarare a căii de atac, excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii şi excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare a executării actului administrativ pentru lipsa cauţiunii, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Reclamanta Comuna Bărăganu a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.12.2016, emis de pârâtul Ministerul Energiei - Organismul Intermediar pentru Energie, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă numai până la data pronunţării instanţei de fond asupra acţiunii în anulare a acestui act.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul instanţei de recurs, precum şi informaţiile existente în evidenţa informatizată a instanţei de judecată, Înalta Curte reţine că, prin Sentinţa civilă nr. 576 din 13 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea în anulare a actului administrativ a cărui executare se cere a fi suspendată în cauza de faţă.

În condiţiile respingerii acţiunii în anulare a actului administrativ, interesul reclamantei în susţinerea recursului declarat împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ nu îndeplineşte cerinţa de a fi actual, în sensul art. 33 din C. proc. civ., fiind depăşit termenul până la care hotărârea de admitere a cererii de suspendare putea, conform legii, să îşi producă efectele. Astfel cum s-a arătat anterior, suspendarea executării actului administrativ, solicitată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond, iar singura ipoteză consacrată legislativ, în care măsura suspendării se prelungeşte de drept peste acest termen, este cea reglementată de art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, fără însă ca această normă legală să fie incidentă în cauza de faţă, dată fiind soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a acţiunii în anulare.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de reclamanta Comuna Bărăganu, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului.

Respinge recursul declarat de reclamanta Comuna Bărăganu împotriva Sentinţei civile nr. 1145 din 31 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV