Police recruitment height requirement: loss of procedural interest after successful appointment moots suspension of ministerial norm

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la instanţă la data 23 septembrie 2016 reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea şi Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Oradea emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, în procedura urgentă şi înainte de finalizarea etapei de recrutare - depunere a dosarelor la secretariatul I.T.P.F. Oradea, respectiv înainte de data de 10.10.2016 în sensul exceptării sale de la îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 7 alin. (4) lit. a) din anexa 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, raportat la art. 6 alin. (4) lit. a) din anexa 2 la ordin "Criteriile specifice pentru recrutarea candidaţilor, (înălţime minimă femei 1,65 m) prin luarea în considerare a înălţimii sale reale, respectiv înălţimea 1.62 m, necesar înscrierii la concursul organizat de către Ministerul Afacerilor Interne - I.T.P.F. Oradea.

Prin cererea înregistrată la data de 28 septembrie 2016, reclamanta a extins acţiunea şi a modificat temeiul juridic al cererii de suspendare a executării învestind instanţa cu: 1. anularea parţială a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, respectiv anularea art. 6 alin. (4) lit. a) din anexa 2 la ordin, raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din acelaşi ordin;

2. suspendarea parţială a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv a prevederilor art. 6 alin. (4) lit. a) din anexa 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din anexa 2 la acelaşi ordin, reiterându-se motivele din cererea de ordonanţă preşedinţială.

În prezenta cauză, instanţa este învestită cu cererea de suspendare parţială a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv a prevederilor art. 6 alin. (4) lit. a) din anexa 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei.

Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 225/2016-P.I. din 13 octombrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea modificată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, şi în consecinţă a dispus suspendarea executării efectelor Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016 numai în ceea ce priveşte prevederile art. 6 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la acest ordin, raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din acelaşi Ordin, până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 225/2016-P.I. din 13 octombrie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, fără a încadra criticile sale în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinţei recurate, cu consecinţa respingerii cererii privind suspendarea executării actului administrativ contestat, ca nefondată.

Susţine în esenţă recurentul-pârât că, în ceea ce priveşte " cazul bine justificat", din cuprinsul cererii de chemare în judecată apare evident că, în dispreţul prevederilor imperative ale art. 112 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., reclamanta nu a motivat în nici un fel îndeplinirea acestei condiţii; respectiv aparenţa de nelegalitate a actului atacat, în raport de prevederile explicite ale art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004; toate argumentele juridice care, în viziunea instanţei de fond " conduc" spre ideea existenţei în speţă a cazului bine justificat fiind, în mod evident, simple consideraţii invocate de reclamantă şi acceptate ca atare de Curtea de Apel Oradea, fără o minimă dovadă care să răstoarne prezumţia de legalitate, autenticitate şi veridicitate de care beneficiază actul administrativ.

Cât priveşte existenţa unei pagube iminente, susţine recurentul - pârât că, la pronunţarea unei soluţii, instanţa trebuie să aibă în vedere nu numai existenţa în sine a pagubei, ci şi întinderea sa, întrucât o pagubă neînsemnată, din punct de vedere cantitativ nu poate justifica soluţia de admitere a cererii de suspendare iar în speţa de faţă reclamanta nu a probat îndeplinirea condiţiei de admisibilitate a cererii de suspendare, respectiv " iminenţa producerii unei pagube".

În opinia autorităţii, ar fi imposibil de probat existenţa acestei condiţii, de vreme ce simpla participare a reclamantei la concursul organizat de I.T.P.F Oradea îi conferă acesteia doar vocaţia de a dobândi calitatea de poliţist în eventualitatea declarării ca " admis" la acest concurs nu şi drepturile şi obligaţiile efective ce derivă din acest statut.

Aşadar, încadrarea reclamantei pe funcţia pentru care candidează nu este un eveniment cert, iar veniturile de care aceasta susţine că ar fi lipsită în eventualitatea în care nu ar participa la concursul respectiv sunt unele aleatorii, care depind exclusiv de promovarea concursului în discuţie.

Consideră recurentul-pârât că o eventuală admitere a cererii de suspendare ar lipsi de substanţă cererea de anulare a actului administrativ, întrucât, dacă cererea ar fi admisă, atunci reclamanta ar putea participa la concurs fără a îndeplini condiţiile prevăzute de actul administrativ cu privire la înălţime şi o atare situaţie, ar crea per se o situaţia discriminatorie faţă de alţi posibili candidaţi aflaţi într-o situaţie similară cu reclamanta, cărora o atare soluţie nu le poate profita, nefiind părţi în cauză. Mai mult decât atât, dacă instanţa ar dispune suspendarea executării actului administrativ atacat, această soluţie ar echivala cu o antepronunţare cu privire la cererea de anulare, deci o antamare a fondului cauzei.

În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate, cu consecinţa respingerii cererii privind suspendarea executării actului administrativ contestat, ca nefondată.

Apărările formulate de intimata A.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata-reclamantă A. a solicitat respingerea recursului, în principal, ca lipsit de interes, şi în subsidiar, ca nefondat.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, susţine intimata-reclamantă că, în urma soluţiei dată de instanţa de fond, prin Sentinţa civilă nr. 225/2016 - P.I. şi de suspendare parţială a actului administrativ cu caracter normativ, a participat la probele medicale, sportive şi de cunoaştere a legislaţiei, fiind declarată admisă în cadrul unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne, fiind repartizată în funcţia de agent la Sectorul Poliţiei de Frontieră Nădlac din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, cu o medie de 8,80 (7,60 la proba scrisă şi 10 la proba sportivă).

Consideră că recurentul nu mai justifică legitimitate, fiind lipsit de interes în a solicita admiterea recursului cu consecinţa respingerii cererii de suspendare, în contextul în care a participat la concursul organizat de I.T.P.F. Oradea şi a fost declarată admisă şi repartizată la Sectorul Poliţiei de Frontieră Nădlac; inclusiv pentru faptul că încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului intervine în cazurile prevăzute la art. 69 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, fără ca această situaţie să se circumscrie acestor prevederi legale (încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a admiterii recursului).

Un alt argument formulat de intimata-reclamantă în susţinerea excepţiei lipsei de interes, constă în aceea că, până la pronunţarea sentinţei de fond din prezenta cauză, Curtea de Apel Oradea a pronunţat anterior într-o cauză similară, prin Sentinţa civilă nr. 221/CA/2016-P.I. din 12.10.2016 în Dosarul nr. x/2016, suspendarea executării efectelor Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016 numai în ceea ce priveşte prevederile art. 6 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2916, raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la acelaşi Ordin, până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei.

Or, în condiţiile în care Curtea de Apel Oradea a pronunţat anterior într-o cauză similară, prin Sentinţa civilă nr. 221/CA/2016 - P.I. din 12.10.2016 în Dosarul nr. x/2016 suspendarea executării efectelor prevederilor art. 6 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016, raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la acelaşi Ordin, până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei, consideră intimata -reclamantă că orice hotărâre ulterioară într-o cauză similară cu acelaşi obiect este lipsită de interes. Invocă în acest sens jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie materializată prin Deciziile nr. 5919/2011 şi 38/2011, pronunţate în dosarele nr. x/2011 şi y/2010.

Pe fondul cauzei, intimata-reclamantă solicită respingerea recursului, ca nefondat; fiind îndeplinite cumulativ ambele condiţii de admisibilitate a cererii de suspendare parţială, confirmate la situaţia sa actuală, astfel cum şi instanţa de fond a reţinut.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 februarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursului de faţă.

Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes a recursului, invocată de către intimata reclamantă este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că, prin cererea formulată pe rolul instanţei, reclamanta A. a solicitat suspendarea parţială a actului cu caracter normativ, respectiv a prevederilor art. 6 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016, pentru a putea participa la concursul organizat la data de 14.05.2016 pentru ocuparea unui număr de 1853 posturi vacante de agenţi prin încadrare din sursă externă.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-reclamantă A. a susţinut prin întâmpinare, iar recurentul-pârât nu a combătut această susţinere, fiindu-i comunicată întâmpinarea încă din data de 06.01.2017, conform dovezii de înmânare de la dosar, că, fiindu-i admisă cererea de suspendare a executării parţiale a Ordinului mai sus menţionat, a participat la probele medicale, sportive şi de cunoaştere a legislaţiei, fiind declarată admisă în cadrul unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne, fiind repartizată în funcţia de agent la Sectorul Poliţiei de Frontieră Nădlac din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.

Faţă de această situaţie de fapt, Înalta Curte constată că recurentul-pârât nu mai are interes în soluţionarea prezentului recurs, având în vedere următoarele argumente:

Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.

Conform dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., republicat, orice demers judiciar poate fi iniţiat şi susţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel care învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune o reprezintă aceea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

În speţă, se constată că reclamanta a fost acceptată să participe la probele medicale, sportive şi de cunoaştere a legislaţiei, fiind declarată admisă în cadrul unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne şi încadrată în funcţia de agent la Sectorul Poliţiei de Frontieră Nădlac din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.

În condiţiile arătate, interesul recurentului-pârât Ministerul Afacerilor Interne pentru susţinerea recursului declarat împotriva sentinţei civile, prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării prevederilor art. 6 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 la Ordinul MAI nr. 140/2016, nu mai este actual, reclamanta participând la probele medicale, sportive şi de cunoaştere a legislaţiei, fiind chiar declarată admisă în cadrul unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne şi încadrată în funcţie; soluţia dată de instanţă cu privire la suspendarea ordinului, nemaifiind aptă să producă efecte juridice, raportat la situaţia de fapt actuală.

Altfel spus, în condiţiile în care etapa de recrutare şi inclusiv concursul, s-au finalizat, reclamanta fiind încadrată în funcţie, Înalta Curte, constată că interesul recurentului - pârât pentru suspendarea executării parţiale a ordinului mai sus menţionat nu mai este actual, autoritatea nemaiavând un folos concret din desfiinţarea soluţiei primei instanţe, respectiv în suspendarea executării parţiale a actului administrativ, în condiţiile în care a acţionat deja în sensul recunoaşterii drepturilor pretinse de reclamantă, acceptând participarea acesteia la probele medicale, sportive şi de cunoaştere a legislaţiei şi ulterior (fiind declarată admisă) încadrarea reclamantei în funcţia de agent în cadrul unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru considerentele expuse, reţinând că recurentul-pârât nu mai are interes în promovarea prezentului recurs, Înalta Curte va respinge, ca atare recursul promovat de Ministerul Afacerilor Interne.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele anterior expuse, în aplicarea prevederilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - prin Direcţia Generală Juridică împotriva Sentinţei civile nr. 225/2016-P.I. din 13 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Juridică împotriva Sentinţei nr. 225/2016 - P.I. din 13 octombrie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV