Negative conflict of jurisdiction in traffic contravention appeal based on alternative territorial competence under different normative acts.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing that the Judecătoria Găeşti is the competent court to hear the case, thereby granting the plaintiff's position that it could choose between multiple equally competent courts. The dispute arose from a challenge to a traffic police report imposing fines for non-compliance with tachograph record-keeping requirements and lack of a valid Rovieta, which involved legal grounds under both O.G. No. 37/2007 (competent court: place of the offense) and O.G. No. 15/2002 (competent court: defendant's domicile), creating a territorial jurisdictional impasse after two lower courts reciprocally declined jurisdiction. The Court held that under Article 116 of the Code of Civil Procedure, when the law provides for alternative territorial jurisdiction, the claimant has the exclusive right to select among the competent courts, and once the case is filed with one such court, that court remains legally invested and cannot decline its competence, affirming the principle of effective access to justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 136 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in traffic contravention appeal based on alternative territorial competence under different normative acts: The dispute arose from a challenge to a traffic police report imposing fines for non-compliance with tachograph record-keeping requirements and lack of a valid Rovieta, which involved legal grounds under both O.G. No. 37/2007 (competent court: place of the offense) and O.G. No. 15/2002 (competent court: defendant's domicile), creating a territorial jurisdictional impasse after two lower courts reciprocally declined jurisdiction. The Court held that under Article 116 of the Code of Civil Procedure, when the law provides for alternative territorial jurisdiction, the claimant has the exclusive right to select among the competent courts, and once the case is filed with one such court, that court remains legally invested and cannot decline its competence, affirming the principle of effective access to justice.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for the High Court's power to settle the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 26.03.2018 sub numărul x/232/2018 petenta SC A. SA în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x din 27.02.2018 şi exonerarea de plata amenzii. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin Sentinţa civilă nr. 899 din 11.07.2018 Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale.
A declinat în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC A. SA, în contradictoriu cu intimatul IPJ Dâmboviţa.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş sub nr. x/2018.
Prin Sentinţa civilă nr. 1870/2018 din 13 decembrie 2018, Judecătoria curtea de Argeş, a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă a Judecătoriei Curtea de Argeş, invocată de instanţă din oficiu.
A declinat competenţa de soluţionare a cererii privind pe petenta SC A. SA şi pe intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, în favoarea Judecătoriei Găeşti.
A sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la soluţionarea conflictului negativ de competenţă între Judecătoria Curtea de Argeş şi Judecătoria Găeşti.
A suspendat judecata cauzei până la soluţionarea conflictului de competenţă.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că în cauză s-a ivit un conflict negativ de competenţă, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, iar cele ale art. 136 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că dispoziţiile privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Curtea de Argeş şi Judecătoria Găeşti, îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cererea formulată de petenta SC A. SA în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Dâmboviţa.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti petenta SC A. SA, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x din 27.02.2018 şi exonerarea de plata amenzii. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 27.02.2018 autoutilitara MAN cu nr. de înmatriculare x ce tracta semiremorca B. cu nr. de înmatriculare x, condusă de C., a fost oprită de un echipaj de poliţie, iar agentul constatator a reţinut că la momentul controlului, conducătorul auto nu a prezentat diagrama din ziua controlului şi diagramele din zilele de 22 şi 23 februarie, neputând justifica lipsa diagramelor din ultimele 28 de zile, stabilind totodată că autoutilitara circula fără rovinietă. Pentru acestea, a fost sancţionată societatea petentă cu amendă de 4000 RON pentru încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. z) din O.G. nr. 37/2007, aplicându-se şi sancţiunea prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.
A mai menţionat că C. şi-a început activitatea în cadrul societăţii la data de 08.02.2018, conform contractului de muncă prezentat în cadrul controlului, astfel că şoferul avea la momentul controlului numai 14 zile lucrătoare. Mai arată că numai în zilele de 19.02.2018, 23.02.2018 şi 27.02.2018 şoferul a condus auto x, restul perioadei a condus auto x, x şi y, cele din urmă dotate cu tahograf digital.
De asemenea, petenta a precizat că autovehiculul era dotat cu aparat tahograf analog şi în mod greşit s-a reţinut contravenţia prevăzută de art. 8 alin. (2) lit. z) din O.G. nr. 37/2007, Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Petenta şi-a întemeiat în drept plângerea pe dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 37/2007 şi O.U.G. nr. 195/2002.
Înalta Curte reţine că în mod greşit Judecătoria Găeşti a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 101 din O.G. nr. 15/2002, prin derogare de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se judecă de judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, constatând astfel că în cauză, petenta are sediul în com. Pietroşani, jud. Argeş, astfel că potrivit textului de lege menţionat, Judecătoriei Curtea de Argeş îi revine competenţa de a soluţiona prezenta plângere.
Din analizarea actelor de la dosar, se constată că prin procesul-verbal nr. x/27.02.2018 întocmit de agent constatator din cadrul IPJ Dâmboviţa, în temeiul art. 8 alin. (1) şi alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, art. 8 alin. (2) lit. z) rap. la art. 9 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 37/2007 şi art. 5 pct. 13 rap. la art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 69/2012, petenta a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 3000 RON şi amendă de 4000 RON şi avertisment, reţinându-se că la data de 27.02.2018, ora 12:10, pe DN 7 Găeşti, zona Arctic, a pus în circulaţie autotractorul MAN cu nr. de înmatriculare x ce tracta semiremorca nr. x, condus de C. şi a prezentat diagrama tahograf din acea zi şi diagramele din 22 şi 23.02.2018, fără a justifica lipsa diagramelor din ultimele 28 de zile şi nu a avut rovinietă valabilă.
Astfel, prin procesul-verbal contestat au fost sancţionate mai multe fapte, în temeiul unor norme din mai multe acte normative, care atrag competenţe teritoriale diferite.
În mod corect a reţinut Judecătoria Curtea de Apel Argeş că în speţă, competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate în vederea anulării sancţiunii stabilite în temeiul O.G. nr. 37/2007 aparţine instanţei de la locul în care s-a săvârşit fapta, respectiv Judecătoria Găeşti. Pe de altă parte, competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate în vederea anulării sancţiunii stabilite în temeiul O.G. nr. 15/2002 aparţine Judecătoriei Curtea de Argeş.
Cu toate acestea, a reţinut Curtea de Apel Argeş că având în vedere că procesul-verbal este un întreg el nu putea fi atacat la instanţe diferite ci la o singură instanţă care are competenţă deplină a judeca asupra întregului proces-verbal.
Înalta Curte apreciază că pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, opţiune reţinută de art. 116 noul C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010.
În speţă, opţiunea reclamantei a fost în sensul soluţionării cauzei de instanţa de la locul în care s-a săvârşit fapta, respectiv de Judecătoria Găeşti, la care a insistat în mod legitim să îi fie judecată cauza, de vreme ce şi această instanţă este competentă, opţiune prevăzută de prevederile art. 116 din noul C. proc. civ.
În cazul în care instanţa a fost învestită cu o acţiune în anularea unui proces-verbal de contravenţie pentru care operează competenţa teritorială alternativă instituită de prevederile O.G. nr. 37/2007 şi O.G. nr. 2/2001, (competenţa aparţine instanţei de la locul în care s-a săvârşit fapta, respectiv Judecătoria Găeşti) şi O.G. nr. 15/2002 (competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate în vederea anulării sancţiunii stabilite în temeiul O.G. nr. 15/2002 aparţine Judecătoriei Curtea de Argeş), reclamanta având, potrivit art. 116 noul C. proc. civ., opţiunea între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, astfel încât, o dată introdusă cererea la una dintre instanţele prevăzute de lege ca fiind competente, respectiva instanţă rămâne legal învestită, neputându-şi declina competenţa.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Găeşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Găeşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC A. SA şi intimatul I.P.J. Dâmboviţa în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 februarie 2019.
Procesat de GGC - GV