Procedural limits of clarifying a judgment: failure to verify statutory conditions for suspending execution of an administrative fiscal act under Law no. 554/2004

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

La data de 08 august 2017, a fost înregistrată cererea de îndreptare, lămurire şi completare a Hotărârii nr. 526 din data de 28.11.2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă B., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, prin care s-a solicitat menţionarea expresă şi a admiterii cererii de suspendare provizorii întemeiate pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, precizând că această cerere a fost formulată prin cererea introductivă.

Prin Sentinţa civilă nr. 526 din 28 noiembrie 2016, pronunţată de către Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2016, a fost admisă în parte contestaţia formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă B., fiind anulată Decizia nr. 301/23.04.2015 a DGRFP Dolj şi obligată pârâta la soluţionarea contestaţiei reclamantei.

Având în vedere dispozitivul Sentinţei civile nr. 526/2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar Casa de Insolvenţă B. a solicitat îndreptarea, lămurirea şi completarea dispozitivul sentinţei menţionate, în sensul menţionării exprese şi a admiterii cererii de suspendare provizorii conform art. 15 din Legea nr. 554/2004, apreciind că se subînţelege că a fost admisă această cerere, deşi nu a fost menţionată expres în dispozitiv. A susţinut că acest lucru rezultă şi din răspunsul pârâtei DGRFP Dolj, care a arătat că a dispus suspendarea executării actului administrativ cât timp în procedura prealabilă nu a fost pronunţată o decizie asupra fondului actelor administrativ fiscale contestate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 443 - 444 din C. proc. civ.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 514/2017 din 2 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017 s-a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar Casa de Insolvenţă B., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj şi s-a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x din 05.03.2015 până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 514/2017 din 2 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017 au declarat recurs pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

3.1. Prin recursul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea în totalitate a cererii de lămurire şi completare, ca netemeinică şi nelegală.

În motivarea recursului arată că prima instanţă a făcut o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor art. 443 şi 444 C. proc. civ., respectiv în mod greşit s-a reţinut că prin cererea introductivă s-ar fi solicitat şi suspendarea provizorie întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Mai arată că prin lămurirea hotărârii respective, instanţa nu putea modifica dispozitivul, ci numai să îl clarifice, prin interpretarea măsurilor dispuse, ceea ce în speţă nu poate fi pus în discuţie, întrucât hotărârea nu este motivată cu privire la cererea de suspendare şi nici nu s-a dispus vreo măsură cu privire la aceasta.

Susţine că prima instanţă a completat dispozitivul sentinţei, în condiţiile în care nici în preambulul hotărârii şi nici în considerente nu s-a reţinut nimic cu privire la cererea de suspendare.

3.2. Prin recursul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi, rejudecând cauza, respingerea cererii de îndreptare, lămurire şi completare a Sentinţei civile nr. 526/28.11.2016, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului arată că hotărârea recurată a fost pronunţată cu încălcarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 443 şi 444 C. proc. civ., recurenta apreciind că aceste dispoziţii nu sunt incidente în speţă, câtă vreme prin lămurirea dispozitivului, instanţa nu poate decât să explice dispoziţiile acestuia şi nu să modifice hotărârea.

Susţine că prin hotărârea recurată nu a fost lămurit dispozitivul Sentinţei civile nr. 526/28.11.2016, ci instanţa de fond a adăugat la dispoziţia de anulare a actului administrativ fiscal şi dispoziţia privind suspendarea executării acestuia până la soluţionarea definitivă a cauzei, aducând modificări sentinţei anterior arătate.

Recurenta-pârâtă precizează că instanţa învestită cu soluţionarea cererii de anulare a actului administrativ fiscal a omis să se pronunţe asupra capătului de cerere privind suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/05.03.2015, situaţie în care reclamanta putea promova o cerere de revizuire împotriva acestei hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Apreciază că instanţa a reţinut în mod eronat că prin Sentinţa civilă nr. 526/28.11.2016 s-ar fi admis în parte acţiunea reclamantei, susţinând că şi în această situaţie, reclamanta nu putea solicita completarea sentinţei de mai sus, în baza art. 444 C. proc. civ., întrucât calea procedurală de urmat ar fi fost recursul.

Critică faptul că sentinţa recurată a fost pronunţată în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu, deşi această instituţie nu are calitate procesuală pasivă în cauză, actele administrative contestate nefiind emise de această instituţie, în litigiile în materia contenciosului administrativ calitatea de parte revenind emitentului actului administrativ atacat. Consideră că nu poate fi chemată în judecată pentru actele emise de alte autorităţi publice.

De asemenea, susţine că în speţă, calitatea sa procesuală pasivă nu poate fi stabilită nici în raport cu cererea privind anularea Deciziei nr. 301/23.04.2015, întrucât nu există identitate între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

Pe de altă parte, arată că Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în raport cu dispoziţiile art. 209 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 92/200, nici nu avea competenţa legală de a soluţiona contestaţia administrativă.

4. Apărările intimatei

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar Casa de Insolvenţă B. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea sentinţei recurate ca temeinică şi legală, susţinând în esenţă că prin cererea introductivă a solicitat şi suspendarea provizorie întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Mai arată că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are calitate procesuală pasivă în cauză.

II. Cu privire la fondul recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate de ambele recurente, Înalta Curte constată că sunt fondate recursurile declarate în cauză.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă B. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de îndreptare, lămurire şi completare a Sentinţei civile nr. 526 din data de 28.11.2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.

Având a se pronunţa asupra acestei cereri, prima instanţă, prin Sentinţa nr. 514/2017 din 2 octombrie 2017, a admis-o şi a dispus, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x din 05.03.2015 până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze, reţinând în considerentele sentinţei recurate că este necesară lămurirea dispozitivului Sentinţei civile nr. 526/2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2016, în sensul suspendării executării Deciziei de impunere nr. x din 05.03.2015 emise de către A.J.P.F. Dolj - Activitatea de Inspecţie Fiscală, până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat o cerere de îndreptare, lămurire şi completare a Sentinţei civile nr. 526 din data de 28.11.2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, întemeiată, însă, în drept, pe dispoziţiile art. 443 şi 444 C. proc. civ., dispoziţii ce privesc lămurirea şi completarea dispozitivului hotărârilor judecătoreşti.

Prima instanţă a admis cererea astfel formulată, fără a lămuri, în baza rolului activ al judecătorului şi conform dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ., obiectul cererii şi temeiul juridic al acesteia, respectiv fără a stabili dacă este vorba despre o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 443 C. proc. civ. sau pe art. 444 din acelaşi act normativ, ori dacă este vorba despre o cerere de îndreptare, reglementată de art. 442 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte constată că, deşi prima instanţă a apreciat că în cauză se impune lămurirea dispozitivului Sentinţei civile nr. 526 din data de 28.11.2016 a Curţii de Apel Craiova, în fapt a procedat la completarea respectivei hotărâri prin dispoziţia de suspendare, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a executării Deciziei de impunere nr. x din 05.03.2015, emise de către A.J.P.F. Dolj - Activitatea de Inspecţie Fiscală.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că prima instanţă a apreciat că cererea de suspendare formulată de reclamantă în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 este întemeiată şi a dispus suspendarea actului administrativ fiscal, fără să motiveze în niciun fel dispoziţia luată, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) C. proc. civ., respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Or, suspendarea executării actelor administrativ fiscale fiind o măsură de excepţie, se impune ca aceasta să fie luată doar după verificarea îndeplinirii condiţiilor cazului bine justificat şi a pagubei iminente, evident cu respectarea cerinţei de neprejudecare a fondului pretenţiilor deduse judecăţii.

Înalta Curte observă că prima instanţă a justificat măsura suspendării actului administrativ în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 prin aceea că reclamanta formulase o asemenea solicitare prin cererea introductivă şi că, prin admiterea în parte a acţiunii în anulare, măsura suspendării actului administrativ în discuţie s-ar subînţelege.

Instanţa de control judiciar consideră că o asemenea argumentare nu poate suplini verificarea îndeplinirii condiţiilor cazului bine justificat şi a pagubei iminente, condiţii impuse în mod imperativ prin art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut constant în jurisprudenţa sa că "dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv, decât dacă cererile şi observaţiile părţilor sunt cu adevărat studiate adică examinate de către tribunalul sesizat", iar art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului impune în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de dovezi ale părţilor, în raport cu normele de drept aplicabile, pentru a da posibilitatea instanţei de control judiciar să verifice legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate în primă instanţă şi pentru a crea premisele unui recurs efectiv la care partea are dreptul.

În speţă Înalta Curte reţine încălcarea principiului rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului, reglementat de art. 22 din C. proc. civ., încălcare ce constă în faptul că nu a fost lămurit cadrul procesual sub aspectul obiectului cererii formulate de reclamantă, respectiv nu s-a stabilit temeiul de drept al cererii cu care partea a învestit instanţa de contencios administrativ, iar pe de altă parte, soluţia de suspendare a actului administrativ constând în Decizia de impunere nr. x din 05.03.2015, emisă de către A.J.P.F. Dolj - Activitatea de Inspecţie Fiscală, nu a fost motivată din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la art. 15 din acelaşi act normativ.

În acest mod, a fost încălcat dreptul părţilor la un proces echitabil, fiindu-le cauzată o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, pentru a se asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii judecătoreşti ce va fi dată în cauză.

Prin urmare, instanţa de fond, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., va judeca din nou cererea formulată de către reclamantă, după ce, în prealabil, va lămuri obiectul cererii şi temeiul juridic al acesteia, respectiv dacă este vorba despre o cerere de îndreptare, lămurire sau completare dispozitiv şi va soluţiona cererea în conformitate cu temeiul de drept aferent, căci aceste mecanisme prin care o hotărâre justă şi legală poate fi corectată sub aspectul îndreptării erorilor materiale, lămuririi sau interpretării, în măsura în care există semne de întrebare în legătură cu intenţia instanţei cuprinsă într-o hotărâre judecătorească, ori completării hotărârii, se supun unor regimuri juridice diferite şi determină limitele în care instanţa se poate pronunţa.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva Sentinţei nr. 514/2017 din 2 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017; va casa hotărârea recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva Sentinţei nr. 514/2017 din 2 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017.

Casează hotărârea recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN