Appeal quashed as unstamped for failure to pay 200 RON fee; lower court ruling stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as unstamped, affirming the lower court's judgment and interlocutory orders remain in force. The appellant had challenged a first-instance decision that rejected his administrative action against the Judicial Inspection for failing to resolve his preliminary complaint, which he argued was improperly reclassified as a new memorandum and archived. The High Court based its decision on the appellant's failure to pay the required 200 RON court fee, despite being notified, and his late request for reexamination, applying Articles 33 and 39 of Emergency Ordinance No. 80/2013, Articles 197 and 486 of the Civil Procedure Code, and Article 496(1), which mandate the annulment of an unstamped appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 161 din Legea nr. 554/2004, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 493 C. proc. civ, art. 201 din C. proc. civ, art. 248 din C. proc. civ; Appeal quashed as unstamped for failure to pay 200 RON fee; lower court ruling stands: The appellant had challenged a first-instance decision that rejected his administrative action against the Judicial Inspection for failing to resolve his preliminary complaint, which he argued was improperly reclassified as a new memorandum and archived. The High Court based its decision on the appellant's failure to pay the required 200 RON court fee, despite being notified, and his late request for reexamination, applying Articles 33 and 39 of Emergency Ordinance No. 80/2013, Articles 197 and 486 of the Civil Procedure Code, and Article 496(1), which mandate the annulment of an unstamped appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to sanction the appellant for not paying the judicial stamp duty by annulling the appeal as unstamped.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, prin reprezentant legal - inspector şef:
- să fie obligată pârâta la soluţionarea plângerii prealabile, ce i-a fost adresată, la data de 17 iunie 2014, cu scrisoarea recomandată nr. 92820, în cadrul şi procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, dar şi cu comunicarea modului de soluţionare aferent;
- să se constate, că respectiva plângere prealabilă, din 17 iunie 2014, nu a fost soluţionată, prin cele transmise şi dispuse, prin adresa din 1 iulie 2014, în cadrul cerut şi indicat, al art. 7 din Legea nr. 554/2004, dar şi că această plângere nici nu are aparenţă, în sensul, unui nou memoriu, cu privire la actul administrativ contestat, respectiv, rezoluţia din 30 aprilie 2014;
- să se constate şi nulitatea actului administrativ, de pronunţare a pârâtei, în raport cu un nou memoriu, inexistent, ca şi nulitatea măsurii de arhivare a respectivului memoriu, prin aplicarea şi invocarea, nelegală, a prevederilor art. 17 alin. (2) şi (3) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de către Inspecţia Judiciară;
- instanţa, să se pronunţe şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative de recalificare a plângerii prealabile din 17 iunie 2014, în memoriu, dar şi de aplicare a măsurilor de arhivare.
Instanţa, din oficiu, a introdus în cauză, în calitate de pârâtă pe numita B. - procuror în cadrul D.N.A.- Serviciul Teritorial Galaţi, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
2. Hotărârea instanţei de fond.
Prin încheierea din 19 mai 2015 s-a respins excepţia nulităţii întâmpinării formulată de Inspecţia Judiciară, instanţa de fond reţinând că aceasta este valabilă chiar dacă nu poartă numărul de înregistrare în evidenţa unităţii emitente;
Prin încheierea din 20 octombrie 2015 s-a respins excepţia lipsei de interes a pârâtei B. motivat de faptul că aceasta este destinatara actului administrativ şi are, astfel, legitimare procesuală pasivă potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004. De asemenea, a respins cererea de administrare a probei cu interogatoriu pârâtei Inspecţia Judiciară ca nefiind utilă cauzei.
Prin Sentinţa nr. 259 din 28 octombrie 2015, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea având ca obiect obligaţia de a face promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Inspecţia Judiciară şi B. prin Serviciul Personal al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, ca nefondată.
3. Cererea de recurs.
Împotriva Sentinţei nr. 259 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, precum şi a încheierilor din 19 mai 2015 şi 20 octombrie 2015 ale aceleiaşi instanţe, a declarat recurs reclamantul A., criticile fiind formulate din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) punctele 1, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat, fără a le dezvolta pe fiecare separat.
4. Apărările formulate în cauză.
Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.
5. Procedura de soluţionare a recursului.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 4 decembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) Noul C. proc. civ.
În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 30 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 6 februarie 2019.
6. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, raportat la dispoziţiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recurentul A. trebuia să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă căii de atac promovate, obligaţie ce i-a fost comunicată acestuia cu adresa emisă la data de 15 februarie 2016, care a fost comunicată recurentului la data de 22 februarie 2016, prin afişare la domiciliul acestuia, conform procesului-verbal de înmânare .
Potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
Dispoziţiile art. 197 C. proc. civ. statuează că în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează acesteia, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrag anularea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac în condiţiile legii, iar dispoziţiile art. 486 alin. (2) stabilesc faptul că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit alin. (3) această cerinţă fiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.
Cu privire la aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că prin încheierea din camera de consiliu din data de 20 martie 2018, în dosarul nr. x/2015 s-a respins cererea formulată de A. privind reexaminarea taxei judiciare de timbru stabilită în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi Fiscal, ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această încheiere, Înalta Curte a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013: "împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru."
Având în vedere că obligaţia achitării taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului la data de 22 februarie 2016 (conform înscrisului aflat la dosarului de recurs), iar cererea de reexaminare a fost depusă la instanţă la data de 29 decembrie 2017 (conform înscrisului aflat la dosarului de recurs), Înalta Curte a constatat că cererea de reexaminare a fost formulată cu depăşirea termenului de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că până la termenul de judecată de astăzi, recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, în cuantum de 200 RON, în vederea soluţionării cererii de recurs dedusă judecăţii.
7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.
Având în vedere faptul că recurentul nu a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierilor din 19 mai 2015, respectiv din 20 octombrie 2015 şi împotriva Sentinţei nr. 259 din 28 octombrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 februarie 2019.
Procesat de GGC - MM