Jurisdictional conflict over disciplinary fine for special-status police officer resolved by assigning competence to the Tribunal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ordering the case to the Bucharest Tribunal, Second Section of Administrative and Fiscal Disputes, effectively overturning the Court of Appeal's declination of competence. The underlying dispute involved a public official with a special status challenging a series of administrative decisions and disciplinary rulings from the Ministry of Internal Affairs and the Romanian Police General Inspectorate, which imposed a financial penalty for service-related damage. The decisive legal basis was Article 109 of Law No. 188/1999, which grants exclusive material jurisdiction to the administrative courts of the tribunal for disputes concerning the employment relationship of public officials, regardless of whether the issuing authority is central or local; the court further clarified that this specific provision overrides the general rules of Law No. 554/2004 that would otherwise assign jurisdiction based on the rank of the administrative body, a position consistent with prior unified jurisprudence and principle solutions regarding appeals against disciplinary committee decisions.
Legislator headnote
AI generatedart. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over disciplinary fine for special-status police officer resolved by assigning competence to the Tribunal: The underlying dispute involved a public official with a special status challenging a series of administrative decisions and disciplinary rulings from the Ministry of Internal Affairs and the Romanian Police General Inspectorate, which imposed a financial penalty for service-related damage. The decisive legal basis was Article 109 of Law No. 188/1999, which grants exclusive material jurisdiction to the administrative courts of the tribunal for disputes concerning the employment relationship of public officials, regardless of whether the issuing authority is central or local; the court further clarified that this specific provision overrides the general rules of Law No. 554/2004 that would otherwise assign jurisdiction based on the rank of the administrative body, a position consistent with prior unified jurisprudence and principle solutions regarding appeals against disciplinary committee decisions.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive section to establish the competent court for resolving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 17 august 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia Generală de Poliţia a Municipiului Bucureşti, a solicitat anularea Deciziei nr. 78 din 24 iulie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa civilă nr. 1018 din 20 februarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că, în cauză, competenţa este determinată de rangul central al Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul M.A.I., care a pronunţat Hotărârea nr. 78 din 24 aprilie 2017 atacată şi nu este atrasă de art. 109 din Legea nr. 188/1999.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28 august 2018, sub acelaşi număr de dosar.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa civilă nr. 4497 din 5 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, reţinând, în esenţă, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, în considerarea calităţii părţii reclamante de funcţionar public.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Obiectul demersului judiciar constă în anularea Deciziei de imputare nr. 121717 din 14 februarie 2017 emisă de Inspectoratul General al Poliţiei Române privind obligarea reclamantei A. la plata sumei de 9.209,27 RON, reprezentând paguba creată ca urmare a nerespectării de către reclamantă a unor atribuţii de serviciu, pe perioada exercitării funcţiei de preşedinte a unei Comisii de Cercetare Administrativă; anularea Hotărârii nr. 123711 din 24 aprilie 2017 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, emisă în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de imputare şi anularea Hotărârii nr. 78 din 24 iulie 2017 a Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, emisă în soluţionarea plângerii formulate împotriva acestei hotărâri.
Înalta Curte reţine că actul administrativ contestat a fost emis în considerarea raporturilor de serviciu ale reclamantei, fost comisar şef de poliţie în cadrul I.G.P.R. - Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti (funcţionar public cu statut special).
În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât raportul juridic litigios este grefat pe calitatea reclamantei de funcţionar public, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
Dispoziţiile Legii nr. 188/1999 stabilesc, aşadar, în favoarea tribunalelor, competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 au caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, fiind, astfel, înlăturate de la aplicare, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat.
Această interpretare este conformă Soluţiei de unificare a jurisprudenţei adoptate în şedinţa judecătorilor secţiei contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi din data de 18 februarie 2013, în sensul că "normele de competenţă prevăzute de art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2013, sunt aplicabile inclusiv funcţionarilor publici cu statut special, în măsura în care statutele speciale ale categoriilor respective nu conţin dispoziţii prin care să fie stabilită expres competenţa unei alte instanţe".
Soluţia se impune şi prin prisma Soluţiei de principiu a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată în data de 11 aprilie 2016, potrivit căreia, revine tribunalului competenţa de soluţionare a cauzelor având ca obiect contestaţia formulată împotriva hotărârii emisă de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor constituită pe lângă MAI.
Prin urmare, reţinând incidenţa art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza în fond este tribunalul.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 februarie 2019.
Procesat de GGC - MM