Expiration of interest for appeal against suspension of administrative act execution under Law 554/2004 upon resolution of the main annulment action

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2017, sub nr. x/2017, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta RA A. Tulcea a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x din 22 decembrie 2016 privind proiectul POST 2015/2/4/006 "Modernizarea suprafeţelor de mişcare, extinderea pistei şi a platformei de îmbarcare-debarcare pentru A. Tulcea".

În drept a invocat prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 131/CA pronunţată în data de 17 mai 2017, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta RA A. Tulcea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară şi a dispus suspendarea executării măsurilor dispuse prin nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 22 decembrie 2016, până la pronunţarea instanţei de fond.

3. Recursul formulat în cauză şi motivele de casare invocate

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin A.J.F.P. Constanţa, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ.

În cuprinsul motivelor de recurs pârâtul a susţinut că hotărârea este netemeinică şi nelegală pe condiţia prevenirii pagubei iminente câtă vreme nu s-a stabilit impactul asupra activităţii reclamantei, iar simpla afirmaţie asupra existenţei acestuia şi împiedicării desfăşurării activităţii nu face în concret dovada prejudiciului ce ar fi cauzat reclamantei prin executarea actului.

În condiţiile în care reclamanta nu dovedeşte printr-o expertiză ori o altă probă concludentă evidenţa acestui prejudiciu material, a opinat că doar pe baza afirmaţiei că activitatea i-ar fi grav perturbată, instanţa nu putea să accepte susţinerile, căci legiuitorul dispune ca afirmaţiile făcute în faţa judecătorului trebuie dovedite.

A precizat că, în ce priveşte condiţia cazului bine justificat, sentinţa atacată este nelegală, această condiţie nefiind îndeplinită în cauză, întrucât nota a cărei suspendare se solicită a fost întocmită ca urmare a infirmării de către AM POST a constatărilor din adresa MFE AMPOST nr. x din 30 iunie 2016.

Din cele expuse anterior, recurentul a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a concluzionat asupra nelegalităţii vădite a actului, raportat la competenţa organului emitent.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate excepţia invocată în cauză, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamanta RA A. Tulcea a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, de suspendare a executării, până la pronunţarea instanţei de fond, a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x din 22 decembrie 2016 privind proiectul POST 2015/2/4/006 "Modernizarea suprafeţelor de mişcare, extinderea pistei şi a platformei de îmbarcare-debarcare pentru A. Tulcea" .

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale menţionate, că măsura suspendării executării actului administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14, numai până la data pronunţării instanţei de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ în discuţie.

Prin sentinţa recurată, prima instanţă a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ, reţinând că sunt îndeplinite cerinţele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Înainte de a păşi la examinarea legalităţii acestei soluţii prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte a apreciat că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii şi al temeiului de drept invocat, subzistă condiţia interesului în promovarea căii de atac.

Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform art. 33 din acelaşi cod. Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei.

La momentul promovării prezentului recurs, interesul recurentei-pârâte viza reformarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării formulate în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Ulterior, fondul acţiunii în anulare a fost soluţionat, prin Sentinţa civilă nr. 242/CA din 2 noiembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, dispunând următoarele:

"Respinge acţiunea formulată de reclamanta - R.A. A. Tulcea, în contradictoriu cu pârâtul - Ministerul Finanţelor Publice - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, ca nefondată."

Cum măsura suspendării executării reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ poate fi dispusă şi este aptă să producă efecte juridice numai până la soluţionarea fondului în primă instanţă, este evident că la acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii curţii de apel, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs vizând nelegalitatea sentinţei pronunţate de către instanţa de fond.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară împotriva Sentinţei civile nr. 131/CA din 17 mai 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT