Court assigns jurisdiction over severed counterclaim for absolute nullity of state land title to the court handling the principal property action, resolving negative conflict of competence.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele, la data de 11.09.2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa şi Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău, solicitând constatarea nulităţii absolute a titlului Statului Român asupra unei suprafeţe de teren (cuveta lacului de acumulare Siriu), ce se pretinde ca aparţinând domeniului public, stabilit ca atare prin H.G. nr. 1326/2001 şi anexa acestei hotărâri de guvern, titlul invocat în sprijinul acţiunii formulată de A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin Sentinţa nr. 1201/19.10.2018 a Judecătoriei Pătârlagele a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.

Prin Sentinţa nr. 224/din 14 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi în consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Pătârlagele.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Pătârlagele şi Curtea de Apel Bucureşti.

A suspendat din oficiu judecata cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pătârlagele, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie instanţa competentă material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că prin încheierea din şedinţa din data de 07.09.2018 adoptată în Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Pătârlagele s-a dispus disjungerea cererii reconvenţionale formulată în cauza respectivă de către pârâta A., având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului Statului Român, formându-se dosarul de faţă repartizat manual aceluiaşi complet.

Din actele aflate la dosar rezultă că în Dosarul nr. x/2017, pârâta-reclamantă A. fusese chemată în judecată alături de pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Siriu, Comisia Judeţeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, B., C., de reclamanta-pârâtă Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa, pentru a se constata nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. x eliberat la data de 03.02.2004 pe numele moştenitorilor defunctului D.

În cauza de faţă, obiectul principal al cererii îl reprezintă solicitarea de constatare a nulităţii absolute a Titlului de proprietate nr. x eliberat la data de 03.02.2004 pe numele moştenitorilor defunctului D., iar cererea reconvenţională formulată de către pârâta A., ce are ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului Statului Român, are un caracter incidental în raport cu cererea principală.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti (...)".

Prorogarea legală de competenţă prevăzută de dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ. produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererea principală şi cererea reconvenţională se soluţionează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii reconvenţionale şi formarea unui nou dosar, întrucât - chiar prin judecarea sa separată - cererea reconvenţională păstrează caracterul incidental în raport cu cererea principală, dobândit prin formularea cererii în condiţiile art. 209 C. proc. civ., neputând fi considerată o cerere introductivă de instanţa, în sensul art. 30 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru aceste motive, judecarea cererii reconvenţionale este de competenta instanţei competente să soluţioneze cererea principală, respectiv Judecătoria Pătârlagele.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Pătârlagele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pârâţii Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău şi Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa, în favoarea Judecătoriei Pătârlagele.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN