Legality of Christmas bonuses paid from statutory 2% social expense fund and accounting treatment under Fiscal Code

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SA a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. III/28 din 24 martie 2015 (respectiv împotriva măsurii de la punctul II, art. 20 din Decizie), precum şi împotriva Încheierii nr. III/18 din 24 aprilie 2015, ambele emise de pârâta Curtea de Conturi a României, solicitând:

- suspendarea aplicării măsurilor dispuse la punctul II, art. 20 din Decizia nr. III/28 din 24 martie 2015 până la soluţionarea contestaţiei;

- anularea punctului II, art. 20 din Decizia nr. III/28 din 24 martie 2015;

- anularea încheierii nr. III/18 din 24 aprilie 2015.

Prin Sentinţa civilă nr. 5622 din 10 septembrie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin Sentinţa civilă nr. 3231 din 4 decembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României;

- a suspendat executarea măsurilor dispuse la pct. II art. 20 din Decizia nr. III.28 din 24 aprilie 2015, până la soluţionarea definitivă a cauzei;

- a anulat pct. II art. 20 din Decizia nr. III.28 din 24 aprilie 2015 şi încheierea nr. III.28 din 24 aprilie 2015.

Împotriva Sentinţei civile nr. 3231 din 4 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

În motivarea recursului declarat se arată, în esenţă, că instanţa de fond, prin sentinţa recurată, a făcut aplicarea eronată a prevederilor art. 84 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul entităţii, coroborate cu cele din Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 3055/2009.

Recurenta arată că, în speţă, Departamentul III din cadrul Curţii de Conturi a României a efectuat acţiunea "Controlul situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi realitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor" şi a încheiat Raportul de control înregistrat sub nr. x din 11 martie 2015 la Curtea de Conturi a României şi sub nr. x din 27 februarie 2015 la entitatea verificată.

Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate s-a emis Decizia nr. III.28 din 24 martie 2015, prin care s-au dispus în sarcina entităţii controlate mai multe măsuri.

Împotriva măsurii de la pct. II.20 din decizie, reclamanta a formulat contestaţie, care a fost respinsă prin încheierea nr. III/18 din 24 aprilie 2015 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor.

Prin Sentinţa civilă nr. 3231 din 4 decembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a dispus anularea măsurii de la pct. II.20 din Decizia nr. III/28 din 24 martie 2015, precum şi a Încheierii nr. III/18 din 24 aprilie 2015 (corespunzător acestei măsuri).

Prin măsura de la pct. II.20 din Decizia nr. III/28 din 24 martie 2015 emisă de către Departamentul III, astfel cum a fost menţinută prin Încheierea nr. III/18 din 24 aprilie 2015 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, s-au dispus, în sarcina entităţii verificate, următoarele: Stabilirea întinderii prejudiciului determinat de plata nelegală a cheltuielilor de personal reprezentând ajutoare materiale "acordate de Crăciun salariaţilor din cadrul entităţii în luna decembrie 2013 şi recuperarea acestuia, în condiţiile legii."

Această măsură a fost dispusă, având în vedere abaterile reţinute la pct. 4.2.3. din actul de control, referitoare la plata nelegală a unor cheltuieli de personal efectuate în baza Contractului colectiv de muncă.

Astfel, din verificarea prin sondaj a drepturilor de personal acordate în baza Contractului colectiv de muncă, echipa de control a constatat plata nelegală, în luna decembrie 2013, a sumei de 13.500 RON, reprezentând "ajutoare materiale" acordate de Crăciun salariaţilor din cadrul entităţii.

În temeiul art. 15 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă pe anii 2012 - 2014, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti cu nr. 159 din 25 aprilie 2012, salariaţii societăţii beneficiau de următoarele drepturi:

"Cu ocazia sărbătorilor de Paşte, de Crăciun se va acorda salariaţilor un ajutor material al cărui cuantum va fi de cel puţin un salariu de bază la nivelul clasei 1 de salarizare ... ".

Conform art. 84 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă, "drepturile menţionate la art. 15 din prezentul contract se vor acorda în limita fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli anual."

Prin Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013, aprobat prin H.G. nr. 160/2013, la partea de cheltuieli cu personalul a fost prevăzută suma de 2.458,24 mii RON, din care suma de 1.444,37 mii RON aferentă cheltuielilor cu salariile.

Întrucât prevederile bugetare aprobate aferente cheltuielilor cu salariile pe anul 2013 au fost depăşite, echipa de control a constatat plata fără temei legal a sumei de 13.500 RON, reprezentând "ajutoare materiale" acordate sub formă de primă de Crăciun. Conform statului de plată nr. x din 16 decembrie 2013 aferent acestor drepturi de personal, societatea a procedat la impozitarea şi reţinerea la sursă a contribuţiilor salariale obligatorii şi a înregistrat cheltuielile în evidenţa contabilă cu Nota contabilă nr. 10 din luna decembrie 2013.

Din analiza efectuată, echipa de control a constatat înregistrarea eronată a acestor cheltuieli în categoria cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială, acordate în temeiul art. 64 din Contractul colectiv de muncă, nefiind de natura prestaţiilor sociale prevăzute în contract, respectiv ajutoare în caz de deces, ajutoare de naştere, cheltuieli cu funcţionarea unor grădiniţe, creşe, prestaţii pentru tratament şi odihnă, ajutoare pentru boli grave, etc.

Prin urmare, înregistrarea în evidenţa contabilă s-a efectuat eronat în contul 6458 "ajutoare sociale", în corespondenţă cu contul 4235 "Alte ajutoare materiale", în loc de contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului", în corespondenţă cu contul 421 "Personal-salarii datorate", fiind raportate greşit în contul de execuţie la rândul 15 "Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale", în loc de rândul 10 "Cheltuieli cu salariile".

În concluzie, atât acordarea drepturilor de personal, cât şi modalitatea de înregistrare în evidenţa contabilă şi de raportare în contul de execuţie bugetară s-au efectuat cu încălcarea prevederilor legale.

Valoarea estimată a cheltuielilor de personal, efectuate nejustificat în anul 2013, a fost de 13.500 RON, la care se adaugă cheltuielile cu contribuţiile angajatorului în cuantum estimat de 3.747 RON.

Arată recurenta că prin abaterea menţionată au fost încălcate prevederile:

- art. 84 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă, potrivit căruia "drepturile menţionate la art. 15 din prezentul contract se vor acorda în limita fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli anual."

- funcţiunea conturilor 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" şi 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială" din Planul de conturi general aprobat potrivit OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

Se arată în motivele de recurs că instanţa de fond a reţinut, în mod greşit şi nelegal, faptul că:

"în cursul anului 2013, societatea a efectuat din acest fond (...) cheltuieli sociale în valoare totală de 28.782 RON (...). Din toate aceste sume, a fost apreciată ca fiind neconformă numai cea de 13.500 RON, fără a se prezenta de către auditorii publici externi argumente de natură a crea o distincţie rezonabilă faţă de celelalte sume de bani acordate cu titlu de cadou. (...)

Ajutoarele de crăciun au fost prevăzute la art. 15 din Contractul colectiv de muncă, iar conform art. 84 alin. (1) din Contract puteau fi acordate numai cu încadrarea în fondul de salarii aprobat. Or, la rubrica din bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2013 "Cheltuieli de personal" sunt incluse şi "cheltuielile sociale prevăzute la art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal."

Arată recurenta că echipa de audit din cadrul Curţii de Conturi a României a constatat că din execuţia bugetară pe anul 2013 rezultă că, cheltuielile de personal au fost depăşite cu 128,58 mii RON, din care cheltuielile cu salariile au fost depăşite cu 156,06 mii RON.

Potrivit art. 15 şi art. 84 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2012 - 2014, ajutoarele de Crăciun puteau fi acordate numai cu încadrarea în fondul de salarii aprobat, dar din execuţia bugetară pe anii 2013 şi 2014 rezultă că cheltuielile cu fondul de salarii au fost depăşite şi în anul 2013 şi în anul 2014.

În Raportul de control (pag. 67 - 69) s-a consemnat că: "Din analiza datelor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii pe anul 2013 (anexa nr. 59), echipa de auditori a Curţii de Conturi a constatat depăşirea cu 5,23% a indicatorului cheltuieli de personal, respectiv cu suma de 128,58 mii RON.

De asemenea, din execuţia preliminată a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 "echipa de auditori a Curţii de Conturi a constatat depăşirea cu 6,77% a acestui indicator, respectiv cu suma de 183,33 mii RON."

În acest context şi având în vedere că în anul 2013 entitatea verificată a depăşit cheltuielile de personal aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, acordarea ajutoarelor de Crăciun s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 84 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă pe anii 2012 - 2014.

Potrivit art. 64 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2012 - 2014, din fondul de maximum 2 la sută aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, se acordă ajutoare în cazul decesului salariatului, ajutoare în cazul decesului membrilor de familie ai salariatului (soţ, soţie, copil), ajutoare la naşterea sau înfierea unui copil, cheltuieli pentru buna funcţionare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea societăţii, suportarea parţială a 50% din costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi însemnate în gospodării datorită calamităţilor naturale, ajutoare pentru boli grave sau incurabile, cumpărarea cadourilor oferite copiilor cu ocazia sărbătorilor de Paşte, de Crăciun şi a zilei de 1 iunie, acordarea de cadouri salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, acordarea de tichete cadou conform legislaţiei în vigoare.

La art. 64 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2012 - 2014 nu sunt prevăzute drepturi de natura prestaţiilor sociale care se referă la "ajutoare de Crăciun".

În contextul în care ajutoarele de Crăciun au fost acordate sub formă de primă tuturor salariaţilor, echipa de control a constatat plata acestora fără temei legal din fondul destinat prestaţiilor sociale.

Potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare:

"Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: (...)

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament; (...)"

Art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte caracterul fiscal al cheltuielilor de personal şi nu temeiul legal în baza căruia acestea se acordă.

În Raportul de control s-a consemnat că entitatea contestatară a plătit "ajutoare de Crăciun" şi nu "cadouri în bani oferite salariaţilor".

Potrivit Contractului colectiv de muncă "ajutoare de Crăciun" se acordă, în limita fondului de salarii, aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli anual, fond de salarii care a fost depăşit în anul 2013 cu suma de 156,06 mii RON.

În Contractul colectiv de muncă nu sunt cuprinse prevederi referitoare la acordarea cadourilor în bani pentru salariaţi din fondul de 2% aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Pentru plata cadourilor în bani oferite salariaţilor din fondul de 2% aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului era imperativă prevederea lor în Contractul colectiv de muncă şi în contractele individuale de muncă, cu respectarea clauzelor contractuale şi cu încadrarea în bugetul aprobat.

Potrivit art. 10 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare: "Execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli se face cu respectarea următoarele reguli:

a) cheltuielile de natură salarială, numărul de personal la finele anului, aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli, reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite; (...)"

Conform art. 37 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare: "Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă."

Art. 30 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare dispune: "Contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugete."

Intimata SC A. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a constatat că cererea de recurs îndeplineşte atât cerinţele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) şi c) - e) C. proc. civ., cât şi cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. De asemenea, s-a reţinut că recursul a fost declarat şi motivat cu respectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

Prin încheierea din 22 februarie 2018 completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanţa de control judiciar constată că în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 488 din Noul C. proc. civ., în vederea casării hotărârii: prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.

Soluţia primei instanţe, de admitere a acţiunii, este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În cadrul recursului a fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază că aceste critici ale recurentei, vizând pretinsa încălcare sau greşita aplicare de către instanţa de fond a normelor de drept material, astfel cum au fost formulate, nu sunt întemeiate, sentinţa recurată fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material invocate de recurentă.

Astfel, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, în urma acţiunii de control a auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României - Departamentul III Direcţia 1, efectuat în perioada 12 ianuarie 2015 - 27 februarie 2015, care viza "Controlul situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi realitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor", echipa de control a emis Decizia nr. III/28 din 24 martie 2015, măsura de la punctul II al art. 20 din decizie vizând acordarea cadourilor în bani salariaţilor reclamantei cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, din fondul de 2% aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2013, în cuantum de 13.500 RON, măsură considerată ca fiind neconformă.

Societatea reclamantă şi-a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2013, aprobat prin H.G. nr. 160/2013, suma de 28.880 RON pentru acoperirea unor "cheltuieli sociale prevăzute la art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal".

În cursul anului 2013, societatea a efectuat din acest fond următoarele cheltuieli sociale (valoare totală = 28.782,00 RON):

- Ajutor de naştere - 3.882 RON.

- Cadouri în bani acordate salariatelor, cu ocazia zilei de 8 martie (150 RON/persoană) - 4.950,00 RON.

- Cadouri în bani acordate copiilor, cu ocazia sărbătorilor de Paşte, 1 iunie şi sărbătorilor de Crăciun (150 RON/copil) - 6.450 RON.

- Cadouri în bani acordate salariaţilor, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun (300 RON/salariat) - 13.500 RON.

Din toate aceste sume a fost apreciată ca fiind neconformă numai cea de 13.500 de RON, fără a se prezenta de către auditorii publici externi argumente de natură a crea o distincţie rezonabilă faţă de celelalte sume de bani acordate cu titlu de cadou.

Potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003:

"Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: [...]

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament".

Astfel cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, "Ajutoarele de Crăciun" au fost prevăzute la art. 15 din Contractul colectiv de muncă, iar conform art. 84 alin. (1) din Contract, puteau fi acordate numai cu încadrarea în fondul de salarii aprobat.

Or, la rubrica din bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2013 "Cheltuieli cu personalul" sunt incluse şi "cheltuielile sociale prevăzute la art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal".

În mod corect a apreciat instanţa de fond că, prin indicarea expresă a textului de lege, destinaţia acestor sume a fost corelată în buget cu situaţiile enumerate în articolul citat anterior, respectiv a existat posibilitatea de a angaja cheltuieli în baza contractului colectiv de muncă, ce puteau consta în cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor. De altfel, cadourile în bani acordate salariatelor, cu ocazia zilei de 8 martie (150 RON/persoană) şi cadourile în bani acordate copiilor, cu ocazia sărbătorilor de Paşte, 1 iunie şi sărbătorilor de Crăciun (150 RON/copil) nu au făcut obiectul unei măsuri similare, deşi au fost observate de auditorii publici externi.

Aşa cum în mod corect s-a reţinut în considerentele sentinţei recurate, este adevărat că norma juridică la care se face trimitere are scop fiscal, stabilind categoriile de cheltuieli cu deductibilitate limitată, însă menţionarea acesteia într-un buget de venituri şi cheltuieli şi asocierea expresă a unor sume de bani nu poate fi interpretată decât ca o decizie de acordare de către angajator a oricărei forme de beneficiu enumerat de textul legal.

Înalta Curte apreciază astfel, în acord cu instanţa de fond, că în speţă au fost întrunite condiţiile prevăzute în art. 15 şi art. 84 din Contractul colectiv de muncă, în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2013 fiind cuprinse sumele necesare. Din moment ce art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 foloseşte denumirea de "cheltuieli sociale", Curtea de apel a reţinut în mod corect că nu a existat o înregistrare eronată a acestor cheltuieli în contabilitatea societăţii, iar o atare concluzie nici nu ar fi putut atrage decât rectificarea înregistrărilor contabile şi nu obligarea la stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia.

Înalta Curte apreciază că sunt neîntemeiate susţinerile recurentei potrivit cărora atât acordarea drepturilor de personal, cât şi modalitatea de înregistrare în evidenţa contabilă şi de raportare în contul de execuţie bugetară s-au efectuat în cauză cu încălcarea prevederilor legale.

De asemenea, nu pot fi reţinute susţinerile recurentei potrivit cărora, în acest context şi având în vedere că în anul 2013 entitatea verificată a depăşit cheltuielile de personal aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, acordarea ajutoarelor de Crăciun s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 84 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă pe anii 2012 - 2014.

Astfel, deşi recurenta a indicat în mod eronat că ajutoarele materiale au fost acordate în baza unor prevederi din Contractul colectiv de muncă şi faptul că acordarea acestora s-a făcut prin depăşirea fondului de salarii, în realitate, după cum rezultă din bugetul de venituri şi cheltuieli şi după cum chiar recurenta menţionează, ajutoarele materiale au fost înregistrate în contabilitate în contul 6458 "Ajutoare sociale", în corespondenţă cu contul 4235 "alte ajutoare materiale", bugetate şi acordate în limita rezervei de 2% din fondul de salarii, prevăzută în mod distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Prin susţinerile sale, recurenta creează o stare de confuzie între cheltuielile salariale şi fondul de 2%, interpretând "ajutoarele de Crăciun" ca fiind o cheltuială ce nu poate fi încadrată în categoria "Cadouri în bani oferite salariaţilor", deşi importantă este sursa de finanţare, respectiv fondul de 2% constituit în condiţiile din care sunt achitate aceste ajutoare/cadouri.

Or, pe de o parte, "cheltuielile salariale" invocate de recurentă reprezintă o rubrică distinctă în bugetul de venituri şi cheltuieli faţă de fondul de 2% - "cadouri în bani", iar, pe de altă parte, cheltuielile salariale nu fac obiectul contestaţiei de faţă.

Astfel, Înalta Curte concluzionează în sensul că plata ajutoarelor materiale din fondul de 2% şi acordarea cadourilor în bani salariaţilor s-a făcut cu respectarea bugetului de venituri şi cheltuieli, a prevederilor Legii nr. 571/2003 şi cu respectarea prevederilor Contractului colectiv de muncă.

Pe cale de consecinţă, în mod corect instanţa de fond a admis cererea de chemare în judecată şi a anulat pct. II art. 20 din Decizia nr. III/28 din 24 martie 2015 şi Încheierea nr. III/18 din 24 aprilie 2015, soluţie împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar hotărârea instanţei de fond este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar şi susţinerile părţilor, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtă ca nefondat, decizia urmând a fi comunicată părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva Sentinţei civile nr. 3231 din 4 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - LM