Validity of civil contract for parliamentary staff employment under conflict of interest law

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia Naţionala de Integritate a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii A., B. şi Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, anularea Contractului civil nr. 147/15.12.2008 şi a contractului individual de muncă nr. x/20.04.2005, prin care B., fiica pârâtului A., a fost angajată în funcţia de şef cabinet la Biroul parlamentar al deputatului A. în perioada 2008 până la sfârşitul mandatului de deputat.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă şi, în consecinţă, a dispus anularea Contractului civil nr. 147/15.12.2008.

Totodată, a respins capătul de cerere privitor la anularea contractului individual de muncă nr. x/20.04.2005, ca inadmisibil.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 76 din 1 iulie 2016 au declarat recurs pârâţii A. şi B., solicitând casarea hotărârii şi, în rejudecare, respingerea în tot a acţiunii reclamantei.

În motivarea recursului se arată că în mod greşit a procedat instanţa fondului, considerând că în cazul contractului civil nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 57 alin. (1) lit. d) şi art. 268 din Codul muncii ci normele cu caracter general atât în privinţa exercitării dreptului la acţiune cât şi a efectelor nulităţii.

În acest sens, recurenţii afirmă că, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. f) din Legea nr. 19/2000 sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii şi persoanele care realizează venituri din contracte/convenţii încheiate potrivit C. civ.

Potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 82/2010, contribuţiile individuale de asigurări de sănătate se datorează şi asupra veniturilor realizate din activităţile desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit C. civ.

De asemenea, şi contribuţia pentru şomaj are în vedere aceste venituri obţinute din contracte/convenţii încheiate potrivit C. civ., fiind menţionată explicit categoria contractelor încheiate în temeiul prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Prin urmare, convenţia civilă este un contract de muncă atipic, având acelaşi regim juridic, inclusiv sub aspectul constatării nulităţii.

Totodată, recurenţii au solicitat luarea în considerare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 619/2016, prin care s-a statuat că în intervalul 2007 - 2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013, fapta de conflicte de interese nu exista reglementată în materie civilă pentru deputaţi şi senatori şi nu era aplicabilă acestora.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând recursul formulat de recurenţii pârâţi, curtea constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecinţă.

Pentru a decide astfel, curtea constată că reclamanta Agenţia Naţională de Integritate a solicitat instanţei anularea Contractului civil nr. 147/15.12.2008 şi a Contractului individual de muncă nr. x/20.04.2005, prin care B. fiica pârâtului A., a fost angajată în funcţia de şef cabinet la Biroul parlamentar al deputatului A. în perioada 2008 până la sfârşitul mandatului de deputat.

Solicitarea de anulare a celor două contracte a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea 176/2010, fiind motivată de faptul că, prin Raportul de evaluare nr. x din 07.11.2011, emis de Agenţia Naţională de Integritate, s-a constatat existenţa conflictului de interese, generat de încheierea celor două contracte anterior menţionate.

Prin sentinţa civilă criticată în prezenta cale de atac, curtea de apel a admis în parte acţiunea reclamantei şi, în consecinţă, a anulat contractul civil nr. x/15.12.2008, respingând, însă, acţiunea reclamantei în ceea ce priveşte cererea de anulare a contractului de muncă nr. x/20.04.2005 pentru considerentul că acesta nu se mai afla în fiinţă la data introducerii cererii, astfel că nu mai poate fi anulat.

Este de subliniat faptul că soluţia de respingere a cererii de anulare a contractului de muncă nr. x/20.04.2005 nu a fost criticată de niciuna din părţile cauzei, astfel că instanţa de control judiciar este îndrituită să analizeze exclusiv soluţia pe marginea cererii de anulare a contractului civil nr. 147/15.12.2008.

În acest sens, curtea constată că soluţia primei instanţe este legală, în contextul în care acţiunea reclamantei Agenţia Naţională de Integritate este formulată în consecinţa constatării definitive a existenţei conflictului de interese în care s-a aflat pârâtul A., cu prilejul încheierii Contractului civil nr. 147/15.12.2008.

Astfel, prin Decizia nr. 7487/28.11.2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 114/R din 22 iunie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi a modificat sentinţa atacată, în sensul respingerii contestaţiei formulate de reclamantul A. împotriva Raportului de evaluare nr. x din 07.11.2011 emis de Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

Având în vedere că Decizia nr. 7487/28.11.2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este una irevocabilă, solicitarea recurenţilor pârâţi din prezenta cauză, în sensul luării în considerare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 619/2016 este inadmisibilă, întrucât existenţa conflictului de interese a fost constatată cu autoritate de lucru judecat, anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, decizie ce nu poate produce niciun efect în privinţa situaţiei juridice din cauza de faţă.

În ceea ce priveşte critica referitoare la calificarea contractului nr. x/15.12.2008, Înalta Curte constată că dispoziţiile citate de recurenţi nu atestă nicidecum existenţa unui regim juridic similar celui prevăzut pentru contractele de muncă în privinţa convenţiei civile ci doar obligă persoana care obţine venituri din desfăşurarea unor raporturi generate de astfel de convenţii civile la plata contribuţiilor în sistemul asigurărilor sociale şi de sănătate obligatorii.

Ca atare, asimilarea venitului nu constituie nicidecum şi o asimilare a naturii obligaţiilor asumate între părţi cu prilejul încheierii unei convenţii civile astfel că solicitarea recurenţilor pârâţi, de a li se aplica regimul juridic al constatării nulităţii, specific contractului de muncă, nu are niciun suport.

Faţă de aceste considerente recursul civil de faţă urmează a fi respins ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de pârâţii A. şi B. împotriva Sentinţei nr. 76 din 1 iulie 2016 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV