EU funding debt action inadmissible; administrative appeal decision not challenged

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Babadag, reclamanta A., Persoană Fizică Autorizată, în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea - Biroul Fiscal Comunal Baia şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat contestaţie la executare împotriva Somaţiei nr. x/2015/464 din data de 22.12.2015 emisă în cadrul Dosarului fiscal nr. 14803, a titlului executoriu nr. x/22.12.2015 precum şi a tuturor actelor şi formelor de executare începute/emise de intimată în Dosarul de executare silită nr. x/22.12.2015.

Totodată, a solicitat anularea acestor acte şi a executării silite însăşi şi a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27.04.2015 de intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi înregistrat la sediul intimatei sub nr. x/08.05.2015, astfel cum a fost îndreptat prin procesul-verbal nr. x/27.05.2015, susţinând că potrivit art. 172 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, această contestaţie are şi valoarea unei contestaţii la titlu.

Prin Sentinţa civilă nr. 250 din 19.05.2016, Judecătoria Babadag a disjuns capătul de cerere având ca obiect procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27.04.2015 de către intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi înregistrat la sediul intimatei sub nr. x/08.05.2015, astfel cum a fost îndreptat prin procesul-verbal nr. x/27.05.2015, şi a declinat competenţa soluţionării cauzei disjunse în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 164 din 26 septembrie 2016, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A., Persoană Fizică Autorizată, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a reluat situaţia de fapt, susţinând, în esenţă, că în mod greşit a fost respinsă cererea disjunsă ca inadmisibilă, întrucât nu a vizat formularea unei acţiuni fundamentată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 şi ale O.U.G. nr. 66/2011, ci formularea unei contestaţii la titlu, întemeiată pe art. 172 alin. (3) din C. proc. fisc.

În ceea ce priveşte solicitarea subsidiară, de admitere a recursului şi de casare a sentinţei atacate, în sensul admiterii contestaţiei la titlu, arată că instanţa de recurs urmează să se pronunţe numai în măsura în care va aprecia că nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

Potrivit recurentei, întrucât pe calea contestaţiei la executare a invocat că este în discuţie şi o contestaţie la titlu, aducând critici cu privire la nelegalitatea titlului executoriu/documentului prin care s-a evidenţiat suma de plată, respectiv nr. x/08.05.2015, se impune anularea acestora, cu consecinţa anulării şi a actelor de executare silită emise de organul de executare, inclusiv a executării silite.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

4. Apărarea intimatei-pârâte

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate, fiind temeinică şi legală.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor formulate de intimat şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27.04.2015 de către intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi înregistrat la sediul acesteia sub nr. x/08.05.2015, astfel cum a fost rectificat.

Curtea de Apel Constanţa a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

Se reţine că, între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în calitate de autoritate contractantă, în prezent Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, şi A., Persoană Fizică Autorizată, în calitate de beneficiară, a fost încheiat Contractul de Finanţare nr. x/06.03.2012, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Cererii de finanţare nr. x pentru proiectul "Achiziţionare de teren agricol de către tânărul fermier instalat pentru prima dată ca şef al fermei mixte în localitatea Baia, judeţul Tulcea".

Ca urmare a efectuării unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la Autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cu nr. 5799/18.02.2015, pentru nerespectarea condiţiilor contractuale din Contractul de finanţare, conţinând constatări cu implicaţii financiare, s-au constatat o serie de nereguli, ce au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 27.04.2015

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 27.04.2015 de către Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Tulcea şi aprobat Directorul General al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sub nr. x/08.05.2015, astfel cum a fost îndreptat prin procesul-verbal pentru îndreptarea erorii materiale existente nr. x/27.05.2015, s-a instituit în sarcina beneficiarei de fonduri nerambursabile restituirea creanţei în cuantum de 64.849 RON.

Contestaţia formulată împotriva procesului-verbal sus-menţionat a fost respinsă de autoritatea intimată, prin Decizia nr. 24923/09.07.2015.

Instanţa de control judiciar reţine că O.U.G. nr. 66/2011 reglementează, în procedura de constatare a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, o modalitate specifică de întocmire a actelor de control şi de atacare a acestora, anterior sesizării instanţei de judecată.

Potrivit art. 34 alin. (3) raportat la art. 46 şi 47 din O.U.G. nr. 66/2011 împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ.

Conform art. 51 alin. (2) din acelaşi act normativ, deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.

Aşadar, obiectul principal al acţiunii în contencios administrativ în această materie, similar procedurii fiscale, îl constituie anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei.

Subsecvent, persoana vătămată poate contesta şi procesul-verbal sau nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, şi chiar operaţiunile administrative preparatorii actelor administrative atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004, fără ca anularea acestora din urmă să poată forma obiectul exclusiv al acţiunii în contencios administrativ.

Procedura administrativă prealabilă învestirii instanţei de contencios administrativ instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalităţi a titlului de creanţă atacat, prin reexaminarea lui de către autoritatea publică emitentă, care în cazul admiterii contestaţiei, decide anularea acestuia, fapt ce permite contestatorului să-şi ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativă, evitând sesizarea instanţei de judecată.

Totodată, se observă că dispoziţiile art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011 reglementează dreptul contestatorului de a solicita, în cursul procedurii administrative de contestare, suspendarea executării titlului de creanţă în condiţiile Legii nr. 554/2004. Per a contrario, rezultă că, în prezenţa dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, nu este recunoscut contestatorului, în considerarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, dreptul de a introduce acţiune în anularea notei de constatare/procesului-verbal/în absenţa deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative.

Or, se constată că demersul judiciar iniţial de recurenta-reclamantă vizează anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 27.04.2015, nu şi decizia prin care s-a soluţionat contestaţia administrativă formulată împotriva acestui act.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A., Persoană Fizică Autorizată, împotriva Sentinţei nr. 164 din 26 septembrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV