Local mayor's conflict of interest: validity of land concession contract signed with company where official served as administrator

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 12 august 2015 şi suspendarea executării acestui act administrativ.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Piteşti, secţia a-II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 48 din 2 martie 2016, a respins excepţia tardivităţii acţiunii, a admis excepţia lipsei de interes a cererii de suspendare şi a respins această cerere, ca inadmisibilă.

Totodată, a respins acţiunea formulată de reclamant, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., susţinând, în esenţă, că în mod greşit prima instanţă a reţinut că, prin încheierea contractului de concesiune în cauză, s-a aflat în conflict de interese.

Astfel, a arătat că societatea concesionară plăteşte lunar concedentului, Primăria Comunei Şuşani, suma de 0,30 Euro/mp., iar terenul a fost concesionat în scopul extinderii construcţiei aparţinând S.C. B. SNC, construcţie pentru care societatea plăteşte, pe lângă redevenţa menţionată, taxe şi impozite locale, potrivit Codul fiscal, tot la bugetul unităţii administrative teritoriale, precum şi impozitele datorate bugetului consolidat al statului, într-o localitate în care orice iniţiativa ar trebui încurajată.

Recurentul a precizat că nu a obţinut niciun venit şi nu a abuzat de poziţia deţinută pentru obţinerea anumitor beneficii, întrucât construcţia exista încă din anul 2001, până la validarea mandatului ca primar, apreciind că, în cauză, îi este restrâns exerciţiul unor drepturi şi libertăţi prevăzute în Constituţie.

Totodată, a susţinut că S.C. B. SNC nu a avut şi nu are atribuit niciun contract de achiziţie publică de servicii, de lucrări sau de furnizare produse, nu a executat lucrări de construcţii, de modernizări, de reabilitări sau consolidări la niciun drum comunal ori judeţean şi la nicio clădire aparţinând domeniului public sau privat al Comunei Şuşani.

În opinia recurentului, nu rezultă că a avut loc o încălcare a prevederilor art. 70 şi art. 71 Legea nr. 161/2003 sau că nu a îndeplinit cu obiectivitate atribuţiile, potrivit prerogativelor cu care a fost investit, ori că, în exercitarea acestora, nu a respectat principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului şi, pe fond, admiterea acţiunii şi anularea actului administrativ atacat.

4. Apărarea intimatei-pârâte

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data 16 aprilie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Ulterior, procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. nu a mai fost parcursă, potrivit Rezoluţiei din data de 1 octombrie 2018, acordându-se termen de judecată în şedinţă publică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimată şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate Raportul de evaluare nr. x din data de 12 august 2015, prin care s-a reţinut că recurentul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, conform art. 76 din Legea nr. 161/2003.

Curtea de Apel Piteşti a respins excepţia tardivităţii acţiunii, a admis excepţia lipsei de interes a cererii de suspendare şi a respins această cerere, ca inadmisibilă.

Totodată, a respins acţiunea formulată de reclamant, ca nefondată.

În cauză, criticile formulate vizează soluţia asupra cererii privind anularea actului administrativ contestat.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

Instanţa de control judiciar constată că nu poate primi criticile recurentului care, în esenţă, vizează faptul că în mod greşit s-a reţinut, în cauză, existenţa unui conflict de interese.

Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant, primar al Comunei Şuşani, validat prin Sentinţa nr. 333 din 15 iunie 2012, pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, a deţinut şi calităţile de asociat şi administrator în cadrul S.C. B. SNC până la data de 27 octombrie 2014.

Consiliul Local al Comunei Şuşani a hotărât, la data de 15 octombrie 2012, "concesionarea fără licitaţie publică, prin negociere directă, a terenului în suprafaţă de 112 m.p. aparţinând domeniului privat al comunei Şuşani, adiacent construcţiei proprietatea S.C. B. S.N.C. pentru extindere magazin (...)", hotărâre la care reclamantul nu a participat.

Ulterior, în temeiul hotărârii menţionate, a fost încheiat Contractul de concesiune nr. x din 30 octombrie 2012 privind concesionarea suprafeţei de 112 m.p., între Primăria comunei Şuşani şi S.C. B. S.N.C., contract semnat în calitate de reprezentant al concedentului de către A.

Se constată astfel că recurentul-reclamant, în calitatea de primar al Comunei Şuşani, a încheiat acte juridice, respectiv contractul de concesiune privind concesionarea unei suprafeţe de teren aparţinând domeniului privat al comunei Şuşani, către S.C. B. SNC, societate în cadrul căreia atât reclamantul, cât şi soţia acestuia deţineau funcţia de administrator, încălcând astfel prevederile Legii nr. 161/2003, care reglementează regimul conflictului de interese.

Dispoziţiile avute în vedere la reţinerea situaţiei de conflict de interese sunt cele ale art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, conform cărora:

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

În conformitate cu prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003, principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitate, integritate, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

În art. 76 din Legea nr. 161/2003 se arată că "(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I".

Instanţa de control judiciar observă, cum corect a sesizat şi judecătorul fondului, faptul că prin hotărârea autorităţii deliberative s-a decis ca transmiterea folosinţei prin concesionare să se facă prin negociere directă, fără însă să fie stabilite clauzele esenţiale, cum ar fi cele privind perioada contractuală şi valoarea redevenţei, clauzele contractului de concesiune făcând obiectul negocierii directe între reprezentanţii concedentului, respectiv reclamantul şi reprezentanţii concesionarului (inclusiv reclamantul).

Aşa fiind, prin încheierea contractului de concesiune, ca reprezentant al autorităţii publice locale, cu societatea la care avea calitatea de asociat şi administrator, contract în care a negociat toate clauzele, în mod corect s-a reţinut că recurentul s-a aflat în conflict de interese, convenţia fiind de natură să producă în patrimoniul său un folos material.

Se observă, totodată, că prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 nu condiţionează existenţa interesului personal de existenţa unui beneficiu pecuniar realizat direct de alesul local. Acest beneficiu poate fi realizat şi de "o societate" unde respectivul ales local (sau o rudă al acestuia) are un interes, relaţia de angajament dintre alesul local şi persoana juridică putând fi şi nepatrimonială.

Aşa fiind, recurentul avea posibilitatea reală şi obligaţia morală să anticipeze că demersurile şi deciziile sale luate în virtutea demnităţii deţinute ar putea prezenta un beneficiu pentru sine sau pentru o altă persoană.

Se constată astfel că în cauză au fost încălcate principiile enumerate de art. 71 din Legea nr. 161/2003, respectiv imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, existând în ceea ce îl priveşte pe recurent un interes în sensul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, conform cărora

a) "Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

(...) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri"

Prin urmare, sunt lipsite de relevanţă apărările recurentului referitoare, în esenţă, la inexistenţa unui folos material în sensul art. 76 din Legea nr. 161/2003.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 48 din 2 martie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2018.

Procesat de GGC - MM