Validity of meeting minutes as administrative act and dual obligations of local council members to announce interest and abstain from voting in conflict of interest cases

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14 aprilie 2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/26.03.2015, emis de pârâtă.

Prin cererea depusă la data de 07 septembrie 2015, reclamantul A. a invocat excepţia de nelegalitate a Procesului-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei, încheiat la data de 10.09.2009, solicitând să se constate nulitatea parţială a acestuia, şi anume în ceea ce priveşte menţiunea de la finalul paginii a doua, "se aprobă cu unanimitate de voturi", referitoare la punctul III de pe ordinea de zi a şedinţei, respectiv la aprobarea închirierii centralei termice de la societatea B. S.A. şi a unui încărcător frontal, în vederea furnizării agentului termic pentru locuitorii din strada x.

Prin încheierea din 12 octombrie 2015, prima instanţă a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Consiliului Local al municipiului Vatra Dornei, în calitate de emitent al procesului-verbal a cărui excepţie de nelegalitate a fost invocată în cauză.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 246 din 17 decembrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate a procesului-verbal de şedinţă a Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei din 10.09.2009, invocată de reclamantul A. şi a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Integritate şi Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 246/17.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, iar în subsidiar, în rejudecare, să se dispună admiterea excepţiei de nelegalitate şi admiterea cererii de chemare în judecată.

În susţinerea motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-reclamant susţine că instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii procesului civil, reglementat de art. 5 şi art. 14 alin. (4) C. proc. civ., întrucât nu a pus în discuţia părţilor chestiunea inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Procesului-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului Local al municipiului Vatra Dornei, încheiat la data de 10.09.2009.

Cât priveşte motivul de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., raportat la modul de soluţionare a excepţiei de nelegalitate, recurentul-reclamant invocă faptul că, excepţia fiind respinsă ca inadmisibilă, instanţa nu a mai procedat la analizarea fondului acesteia, astfel încât se impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Excepţia de nelegalitate este admisibilă, iar procesul-verbal de şedinţă este act administrativ, contrar opiniei instanţei de fond, care a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, recurentul-reclamant invocă dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi ale art. 42 alin. (3) - (7) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. b) şi c) şi ale art. 34 din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, susţinând că aceste texte de lege confirmă că procesul-verbal de şedinţă din data de 10.09.2009 este un act administrativ şi poate face obiectul excepţiei de nelegalitate.

Pe fondul cauzei, recurentul-reclamant susţine că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 70 şi 77 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (3) - (7), art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001, art. 10 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 34 alin. (1) lit. h) din O.G. nr. 35/2002 şi art. 77 din Legea nr. 393/2004.

Actul pe baza căruia intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate şi-a fundamentat soluţia de stabilire a stării de conflict de interese îl constituie Procesul-verbal încheiat la data de 10.09.2009, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local al municipiului Vatra Dornei, care este afectat, în esenţă, de următoarele motive de nelegalitate:

a) a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor art. 42 alin. (2) - (7) din Legea nr. 215/2000 şi ale art. 10 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 34 alin. (1) lit. h) din O.G. nr. 35/2002, nefiind semnat de preşedintele de şedinţă.

În lipsa semnăturii preşedintelui de şedinţă, recurentul-reclamant apreciază că există îndoieli cu privire la veridicitatea consemnărilor din procesul-verbal, inclusiv cu privire la abţinerea la vot a recurentului-reclamant, în ceea ce priveşte adoptarea Hotărârii Consiliului local al municipiului Vatra Dornei nr. 137/10.09.2009.

Abţinerea recurentului-reclamant de la vot este confirmată de situaţia hotărârilor adoptate în şedinţa extraordinară a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei din data de 10.09.2009, unde se precizează că Hotărârea nr. 137/10.09.2009 a fost adoptată cu 12 voturi pentru şi o abţinere.

b) au fost încălcate prevederile art. 42 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, procesul-verbal nefiind aprobat de consiliul local în şedinţa următoare, care a avut loc la data de 30.09.2009.

În lipsa aprobării sale, procesul-verbal nu produce efecte, astfel încât, apreciază recurentul-reclamant, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a luat în considerare un act nelegal, pe care şi-a întemeiat soluţia de stabilire a existenţei conflictului de interese.

c) au fost încălcate dispoziţiile art. 42 alin. (3) şi (4) şi art. 117 lit. f) din Legea nr. 215/2001, procesul-verbal de şedinţă nefiind semnat de către persoana care avea calitatea de secretar al municipiului Vatra Dornei, persoana semnatară neîndeplinind condiţiile pentru exercitarea funcţiei de secretar al municipiului.

Astfel, numita C. nu îndeplinea condiţia legală privind vechimea de 5 ani în specialitatea juridică, pentru a îndeplini funcţia de secretar al municipiului Vatra Dornei, împrejurare dovedită de Sentinţa civilă nr. 3458/26.11.2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care au fost anulate dispoziţiile de numire temporară a doamnei C. în această funcţie.

Inexistenţa unei persoane care să exercite funcţia de secretar, precum şi lipsa de experienţă a persoanelor care au suplinit lipsa unui titular pe postul de secretar au condus la apariţia unor inadvertenţe în cuprinsul procesului-verbal de şedinţă, printre care şi votul exercitat de recurentul-reclamant cu privire la adoptarea Hotărârii Consiliului local al municipiului Vatra Dornei nr. 137/10.09.2009.

Chiar dacă s-ar aprecia că funcţia de secretar a fost exercitată în mod legal de către persoana care a semnat procesul-verbal, aceasta nu putea să îl semneze decât după aprobarea lui de către consilierii locali în următoarea şedinţă a consiliului, operaţiune care nu a mai avut loc, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 42 alin. (6) din Legea nr. 215/2001.

Având în vedere aceste considerente, recurentul-reclamant apreciază că se impune admiterea excepţiei de nelegalitate a Procesului-verbal încheiat la data de 10.09.2009, în şedinţa extraordinară a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei, urmând ca acest înscris să nu fie avut în vedere la soluţionarea cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a fondului cauzei, recurentul-reclamant arată că instanţa de judecată a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 42 alin. (3) - (7), art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001, reţinând că menţiunile consemnate în procesul-verbal de şedinţă au fost vizate pentru veridicitate de către consilierul care a condus şedinţa şi că procesul-verbal putea fi corectat cu ocazia aprobării acestuia în şedinţa următoare a consiliului local. Or, procesul-verbal a fost prezentat în original instanţei de judecată, el nefiind semnat de preşedintele de şedinţă, şi nici nu a mai fost aprobat în şedinţa următoare a consiliului local, neexistând posibilitatea, pentru recurentul-reclamant, de a corecta menţiunile nereale din cuprinsul său.

Totodată, recurentul-reclamant critică hotărârea primei instanţe sub aspectul reţinerii împrejurării că, prin neanunţarea interesului personal al consilierului local, la începutul dezbaterilor, au fost încălcate dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, arătând că, în realitate, modalitatea în care un consilier local poate evita conflictul de interese o reprezintă abţinerea de la vot, conform art. 77 alin. (3) din Legea nr. 393/2004.

Recurentul-reclamant susţine că s-a abţinut de la vot, aspect confirmat de situaţia hotărârilor adoptate în şedinţa ordinară a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei din data de 10.09.2009, în care se menţionează că a existat o abţinere de la votarea Hotărârii Consiliului local nr. 137/10.09.2009, precum şi de împrejurarea că recurentul-reclamant s-a abţinut de la votarea altor două hotărâri ale consiliului local, respectiv nr. 33/31.05.2010 şi nr. 104/11.10.2011, prin care s-a aprobat prelungirea Contractului nr. x/21.10.2009, privind închirierea centralei termice de la Societatea B. S.R.L.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Agenţia Naţională de Integritate şi Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 17 ianuarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Părţile nu au înregistrat la dosarul cauzei puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 23 mai 2018, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., fixând termen pentru judecata căii de atac.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin raportul de evaluare contestat în cauză, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 161/2003, ale art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001, ale art. 75 lit. a) şi ale art. 77 din Legea nr. 393/2004, apreciind că reclamantul A. a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât, în calitate de consilier local, a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului local al municipiului Vatra Dornei nr. 137/10.09.2009, prin care s-a decis încheierea Contractului de închiriere nr. x/20.10.2009 cu Societatea B. S.A., în cadrul căreia reclamantul a deţinut calitatea de administrator până la data de 16.09.2008, iar fiul acestuia, D., deţine calitatea de administrator, începând cu data de 01.09.2008 până în prezent.

II.1. Referitor la motivul de casare întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În faţa primei instanţe, recurentul-reclamant A. a invocat excepţia de nelegalitate a Procesului-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei, încheiat la data de 10.09.2009, excepţie care a fost respinsă, ca inadmisibilă. Faţă de această soluţie, recurentul-reclamant a formulat critici vizând încălcarea principiului contradictorialităţii procesului civil, susţinând că instanţa de fond nu a respectat obligaţia de a pune în discuţia părţilor chestiunea de drept a inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate.

Înalta Curte va respinge, ca nefondat, acest motiv de recurs, reţinând că admisibilitatea excepţiei de nelegalitate face parte dintre aspectele care se examinează de instanţa de judecată în cadrul sesizării formulate potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004. Mai exact, stabilirea caracterului de act administrativ a actului juridic ce face obiectul excepţiei de nelegalitate este o condiţie procedurală prealabilă, fără a cărei îndeplinire judecătorul fondului nu poate proceda la soluţionarea pe fond a excepţiei, întrucât, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, instanţa este chemată să se pronunţe asupra legalităţii unui "act administrativ cu caracter individual".

În consecinţă, nu se poate susţine că stabilirea caracterului de act administrativ a Procesului-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei, încheiat la data de 10.09.2009, era o problemă litigioasă nouă, necunoscută părţilor, pe care instanţa de fond a omis să o pună în discuţia acestora, atât timp cât aceasta reprezintă o condiţie expres reglementată de admisibilitate a excepţiei de nelegalitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că nu este incident motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea fondului fiind pronunţată cu respectarea principiului contradictorialităţii, reglementat de art. 14 C. proc. civ.

II.2. Referitor la motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Criticile de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant, subsumate acestui motiv de casare privesc, în esenţă, următoarele chestiuni de drept:

(i) stabilirea caracterului de act administrativ al Procesului-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei, încheiat la data de 10.09.2009;

(ii) consecinţele juridice ale menţionării unor date nereale în cuprinsul procesului-verbal de şedinţă, cu privire la participarea la vot a recurentului-reclamant;

(iii) greşita aplicare de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 77 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, precum şi a celorlalte prevederi legale incidente în materia conflictului de interese.

II.2.1. Înalta Curte apreciază a fi întemeiate considerentele sentinţei de fond, privitoare la lipsa caracterului de act administrativ al procesului-verbal în discuţie, având în vedere că acest act nu întruneşte condiţiile stipulate de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit acestui text normativ, actul administrativ trebuie să îndeplinească trei condiţii şi anume: (i) să fie emis de o autoritate publică; (ii) să fie emis în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii; (iii) să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice.

În cauza de faţă, procesul-verbal al şedinţei de consiliul local, deşi emană de la o autoritate publică, nu dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, rolul său fiind acela de a consemna dezbaterile din şedinţă şi modul de exercitare a votului de către consilierii locali, astfel cum prevede art. 42 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Actul producător de efecte juridice în planul dreptului administrativ este reprezentat de hotărârea adoptată de consiliul local, în condiţiile de vot şi cvorum stabilite de art. 45 din Legea nr. 215/2001 (în forma în vigoare la data adoptării Hotărârii Consiliului local al municipiului Vatra Dornei nr. 137/10.09.2009).

Textele de lege invocate de reclamantul A. prin motivele de recurs nu sunt apte să conducă la o altă concluzie. Dispoziţiile art. 42 alin. (3) - (7) din Legea nr. 215/2001, ale art. 10 şi art. 34 din O.G. nr. 35/2002, precum şi prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004, reglementează modalitatea de întocmire şi conţinutul procesului-verbal al şedinţei consiliului local, persoanele semnatare ale acestui act, modalitatea de contestare a procesului-verbal, atribuţiile preşedintelui de şedinţă, dar şi obligaţia aleşilor locali de a anunţa interesul personal, la începutul dezbaterilor şi de a se abţine de la vot (împrejurări ce vor fi consemnate în procesul-verbal al şedinţei). Toate aceste prevederi legale confirmă lipsa caracterului de act administrativ al procesului-verbal de şedinţă, respectiv rolul acestui înscris de instrument de consemnare a unor împrejurări de fapt, a căror contestare urmează procedura specială stabilită de art. 42 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, iar nu calea contenciosului administrativ reglementată de art. 1 sau, după caz, art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte va respinge, ca nefondat, argumentul recurentului-reclamant potrivit căruia efectul juridic generat de procesul-verbal de şedinţă îl reprezintă emiterea raportului de evaluare de către Agenţia Naţională de Integritate, întrucât nu există identitate între noţiunea de naştere, modificare sau stingere a unor raporturi juridice, astfel cum este reglementată de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 şi consecinţele produse în planul regimului conflictelor de interese, de menţiunile existente în procesul-verbal de şedinţă, necontestat în condiţiile legii.

Astfel, consemnarea în procesul-verbal de şedinţă a faptului că recurentul-reclamant a votat în favoarea adoptării Hotărârii Consiliului local al municipiului Vatra Dornei nr. 137/10.09.2009, a condus intimata-pârâtă spre concluzia încălcării de către recurentul-reclamant a regimului conflictelor de interese, însă această împrejurare nu conferă procesului-verbal de şedinţă caracterul unui act administrativ. Raportul de evaluare a fost întocmit de intimata-pârâtă ca urmare a sesizării formulate de o persoană fizică, în condiţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, procesul-verbal de şedinţă reprezentând unul dintre înscrisurile probatorii administrate în procedura de evaluare derulată de intimata-pârâtă.

Prin urmare, astfel cum în mod corect a reţinut prima instanţă, procesul-verbal de şedinţă nu poate fi analizat pe calea incidentală a excepţiei de nelegalitate, nefiind act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

II.2.2. Înalta Curte apreciază nefondate criticile de nelegalitate întemeiate pe caracterul nereal al consemnărilor din cuprinsul Procesului-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei, încheiat la data de 10.09.2009.

În dezvoltarea acestor critici, recurentul-reclamant a susţinut trei aspecte de nelegalitate a procesului-verbal de şedinţă şi anume: lipsa semnăturii preşedintelui de şedinţă, neaprobarea procesului-verbal de către consiliul local, în şedinţa următoare, ce a avut loc în data de 30.09.2009 şi neîndeplinirea, de către persoana care a semnat procesul-verbal de şedinţă în calitate de secretar al unităţii administrativ-teritoriale, a condiţiilor legale pentru ocuparea acestei funcţii.

Toate aceste aspecte de neconformitate a procesului-verbal de şedinţă au fost înlăturate de către prima instanţă, în condiţiile în care recurentul-reclamant nu a urmat procedura de contestare a procesului-verbal, special reglementată de prevederile art. 42 din Legea nr. 215/2001.

Înalta Curte achiesează la opinia exprimată de instanţa de fond, constatând că, în condiţiile în care legea prevede în mod expres o procedură şi un termen de contestare a consemnărilor inexacte din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă, lipsa de diligenţă a părţii interesate de a urma această cale consolidează prezumţia de veridicitate a menţiunilor din cuprinsul procesului-verbal.

Argumentul recurentului-reclamant referitor la imposibilitatea contestării în termen a procesului-verbal de şedinţă, ca urmare a faptului că acesta nu a fost supus spre aprobare în şedinţa următoare a consiliului local, nu poate fi primit. Chiar în situaţia în care au existat disfuncţionalităţi în modul de organizare şi desfăşurare a şedinţelor consiliului local, această împrejurare nu înlătură obligaţia ce-i revenea recurentului-reclamant, în calitate de consilier local, de a veghea la respectarea prevederilor normative incidente, având posibilitatea legală de a solicita a-i fi pus la dispoziţie procesul-verbal al şedinţei anterioare, precum şi aceea de a solicita îndreptarea consemnărilor eronate şi aprobarea procesului-verbal de către consiliul local, în forma pe care o aprecia a fi corespunzătoare realităţii. Or, din actele dosarului, nu rezultă că recurentul-reclamant ar fi înaintat o astfel de solicitare, astfel încât pretinsa imposibilitate de a corecta menţiunile nereale din cuprinsul procesului-verbal nu poate fi reţinută.

Recurentul-reclamant a mai susţinut că abţinerea de la vot, chiar neconsemnată în procesul-verbal de şedinţă, rezultă din situaţia hotărârilor adoptate în şedinţa extraordinară a Consiliului local al municipiului Vatra Dornei din data de 10.09.2009, unde se precizează că Hotărârea nr. 137/10.09.2009 a fost adoptată cu 12 voturi pentru şi o abţinere, precum şi din împrejurarea că recurentul-reclamant s-a abţinut de la votarea altor două hotărâri ale consiliului local, respectiv nr. 33/31.05.2010 şi nr. 104/11.10.2011, prin care s-a aprobat prelungirea Contractului nr. x/21.10.2009, privind închirierea centralei termice de la Societatea B. S.R.L.

Astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, situaţia hotărârilor adoptate de consiliul local reprezintă o simplă evidenţă, un act intern întocmit la nivelul consiliului local, iar existenţa şi modalitatea de întocmire a acestei situaţii nu sunt prevăzute în Legea nr. 215/2001 sau în O.G. nr. 35/2002. Prin urmare, menţiunile din cuprinsul acestei situaţii nu pot fi luate în considerare, în contra consemnărilor din procesul-verbal de şedinţă.

În ceea ce priveşte respectarea, de către recurentul-reclamant, a obligaţiei de a se abţine de la vot, în alte situaţii în care a sesizat un interes personal în adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, Înalta Curte consideră că acest argument nu are relevanţă, faţă de obiectul prezentei cauze. Respectarea obligaţiilor ce-i revin recurentului-reclamant pentru a evita conflictul de interese se apreciază în raport de fiecare hotărâre adoptată de consiliul local, iar în cazul de faţă au fost analizate împrejurările adoptării Hotărârii nr. 137/10.09.2009, neavând relevanţă faptul că recurentul-reclamant a respectat regimul incompatibilităţilor, în alt context şi la un alt moment temporal.

II.2.3. Înalta Curte va respinge, ca nefondată, critica privitoare la aplicarea greşită a prevederilor art. 77 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, precum şi a celorlalte prevederi legale incidente în materia conflictului de interese.

Recurentul-reclamant a susţinut că faptele ce-i sunt imputate de intimata-pârâtă nu se încadrează în textele de lege indicate în cuprinsul raportului de evaluare (al căror conţinut nu va mai fi reluat prin prezenta hotărâre, întrucât a fost integral redat prin hotărârea de fond) şi nu dovedesc existenţa conflictului de interese. În acest sens, recurentul-reclamant a susţinut că prevederile art. 77 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 stabilesc o singură obligaţie în sarcina alesului local aflat în conflict de interese, aceea de a se abţine de la vot, obligaţie pe care a respectat-o, însă, din eroare, abţinerea nu a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei consiliului local.

Criticile de nelegalitate bazate pe invocata consemnare eronată a votului exercitat de recurentul-reclamant cu privire la Hotărârea Consiliului local nr. 137/10.09.2009, au fost analizate anterior, la punctele II.2.1. şi II.2.2. din hotărâre, astfel încât nu vor mai fi reluate în prezenta analiză.

În ceea ce priveşte critica referitoare la greşita aplicare a prevederilor art. 77 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, Înalta Curte o va respinge, ca nefondată, reţinând că acest text de lege nu prevede o singură obligaţie în sarcina consilierului local, şi anume abţinerea de la vot, ci prevede şi obligaţia acestuia de a anunţa, la începutul dezbaterilor, existenţa interesului personal, anunţ ce urmează a fi consemnat în procesul-verbal de şedinţă. De altfel, art. 77 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 confirmă această ipoteză, stipulând că:

"În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă."

Prin urmare, evitarea conflictului de interese de către consilierul local presupune îndeplinirea a două obligaţii legale cumulative, şi anume anunţarea interesului personal, la începutul dezbaterilor şi abţinerea de la participarea la dezbateri şi, respectiv, de la votul exercitat cu privire la problemele în care consilierul local are un interes personal, iar nerespectarea oricăreia din aceste obligaţii atrage concluzia nerespectării regimului incompatibilităţilor.

În cauza de faţă, recurentul-reclamant nu a anunţat existenţa interesului personal, anterior începerii dezbaterilor, deşi avea un interes personal în adoptarea Hotărârii Consiliului local nr. 137/10.09.2009, prin care s-a decis încheierea Contractului de închiriere nr. x/20.10.2009 cu Societatea B. S.A., în cadrul căreia reclamantul a deţinut calitatea de administrator până la data de 16.09.2008, iar fiul acestuia, D., deţine calitatea de administrator, începând cu data de 01.09.2008.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a încălcat prevederile legale privind regimul conflictul de interese, concluziile raportului de evaluare contestat urmând a fi menţinute.

Astfel, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 246 din 17 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2018.

Procesat de GGC - NN