Negative conflict of jurisdiction over fiscal execution: no reciprocal declination where appellate regulator already designated competent execution court

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, sub nr. x/2017, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău, suspendarea executării actelor de executare silită, cerând admiterea cererii.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat, în esenţă, faptul că prin încheierea din data de 07.09.2017, pronunţata de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2015, s-a dispus emiterea adresei către Administraţia Finanţelor Publice Buzău pentru punerea în executare a sumei definitive ce se datorează statului cu titlul de amendă, de către persoanele care au avut calitatea de prefect în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Buzău în perioada 17.02.2014 - 29.09.2015, respectiv doamna A. pentru perioada 29.01.2014 - 23.04.2015 şi domnul B. pentru perioada 23.04.2015 - 29.06.2016.

Reclamanţii au susţinut că s-a procedat astfel, deşi prin Sentinţa civilă nr. 918 din 11.02.2016 pronunţată în acelaşi dosar, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de C. în contradictoriu cu pârâta Comisia Judeţeană Buzău prin Preşedinte-Prefectul judeţului Buzău, şi s-a stabilit suma definitivă ce se datorează statului cu titlul de amendă, în cuantumul ce rezultă din înmulţirea procentului de 20% cu numărul de zile cuprinse între data de 17.02.2014 şi data de 29.09.2015".

Reclamanţii au învederat că organul de executare silita s-a limitat la comunicarea, către contestatori, doar a documentelor transmise de instanţă şi doar la solicitarea acestora din data de 30.10.2017, fără a se preciza cuantumul sumei definitive care se datorează statului cu titlul de amendă, perioadă pentru care sunt amendaţi.

Astfel, au apreciat că suma - obiect ale executării silite - nu este certă, având în vedere neconcordanţele dintre încheierea de şedinţă din data de 07.09.2017, prin care s-a dispus punerea în executare a sumei definitive, şi Sentinţa civilă nr. 918/2016 care s-a stabilit suma definitivă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin Sentinţa civilă nr. 6437/12.12.2017, Judecătoria Buzău a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, în raport cu prevederile art. 24 alin. (3) şi 25 alin. (1)din Legea nr. 554/2004 şi art. 714 alin. (1) şi art. 719 din C. proc. civ.

2.2 Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 268 din 22 martie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău şi, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, a sesizat Curtea de Apel Ploieşti, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a apreciat că judecătoria este instanţa competentă să se pronunţe cu privire la cererea de suspendare a executării silite, având în vedere că aceasta este competentă să soluţioneze şi contestaţia la executare împotriva somaţiilor emise de organele fiscale, invocând prevederile art. 260 din C. proc. fisc.

2.3 Prin încheierea pronunţată în data de 11.05.2018 în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, a trimis dosarul Tribunalului Bucureşti, apreciind că niciuna dintre instanţele între care s-a ivit conflictul negativ de competenţă nu este competentă să soluţioneze cauza, conflictul negativ existând doar prin efectul declinărilor reciproce.

Curtea de apel a reţinut că în cauză sunt incidente prevederile art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 554/2004, astfel că tribunalului îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, ca instanţă de executare care, în materia contenciosului administrativ este, conform art. 2 lit. ţ), instanţa care a soluţionat fondul litigiului (Sentinţa nr. 918/11.02.2016).

2.4 Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 5067 din 8 august 2018, a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut, din precizările contestatoarei, că în prezenta cauză nu se solicită suspendarea executării hotărârii judecătoreşti pronunţate de către instanţa de contencios, ci suspendarea executării actelor de executare silită, respectiv a Somaţiei nr. x/2017, emisă pe numele lui B., şi a Somaţiei nr. x/2017 emisă pe numele său, prezenta contestaţie nereprezentând contestaţie la titlu, ci suspendare la executarea silită începută de organul fiscal.

Prin urmare, a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 260 şi art. 226 din C. proc. fisc., soluţionarea prezentei cauze, contestaţie la executare prin care se solicită suspendarea executării silite, fiind de competenţa judecătoriei în raza căreia îşi are domiciliul debitorul executat silit, respectiv Judecătoria Buzău.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează suspendarea executării actelor de executare silită, reprezentate de Somaţia nr. x/2017, emisă pe numele contestatorului B., şi Somaţia nr. x/2017, emisă pe numele contestatoarei A.

În cauză, se constată că Judecătoria Buzău (prima instanţă învestită cu soluţionarea cauzei) a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău (a doua instanţă sesizată) care, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, a sesizat Curtea de Apel Ploieşti, pentru soluţionarea acestuia.

Curtea de Apel Ploieşti, prin încheierea din data de 11 mai 2018, a trimis cauza spre competenţă soluţionare Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, iar tribunalul a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru rezolvarea acestuia.

Potrivit art. 133 alin. (2) din C. proc. civ., "există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente".

Prin urmare, pentru a exista conflict negativ de competenţă este necesar să existe două sau mai multe instanţe sesizate cu aceeaşi pricină, instanţele să se fi declarat necompetente prin declinări de competenţă reciproce, sau dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, nu există conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) din C. proc. civ., care să fie soluţionat prin regulator de competenţă, având în vedere că nu au existat declinări de competenţă reciproce între instanţe.

Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a intervenit prin încheierea din data de 11.05.2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, încheiere ce reprezintă un regulator de competenţă, prin care s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă.

2. Temeiul legal al soluţiei pronunţate

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata inexistenţa conflictului de competenţă şi va înainta cauza Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistenţa conflictului de competenţă.

Trimite cauza privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Buzău în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea cauzei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2018.

Procesat de GGC - NN