Falsification of toxicological reports to evade drunk-driving prosecution; legal errors in imposing accessory penalties and misapplying witness cooperation discount

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 438/PI din data de 3 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, au fost condamnaţi inculpaţii:

1. A. (pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, (3 acte materiale), prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a), b), g) şi k) C. pen. pe o perioadă de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., respectiv:dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

Inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) şi art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad sau al Consiliului Local al Comunei Vladimirescu pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 72 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă durata reţinerii, a arestului la domiciliu şi a arestului preventiv de la 22 iunie 2017 până în data de 11 decembrie 2017.

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) raportat la art. 362 alin. (2) şi art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă prin încheierea nr. 833 din 11 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, precum şi obligaţiile impuse inculpatului prin aceeaşi încheiere, aşa cum au fost modificate prin încheieri ulterioare.

În baza dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. pen. s-a dispus restituirea cauţiunii în valoare de 50.000 RON, la data rămânerii definitive a hotărârii, consemnată la B., conform Chitanţei nr. x/1, aşa cum s-a dispus prin încheierea penală din data de 23 noiembrie 2017, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1162 din 6 decembrie 2017 în Dosar nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În baza dispoziţiilor art. 291 alin. (2) şi art. 112 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 14.500 RON, primită de la inculpaţii C. şi D., sumă care a fost consemnată la B. - Sucursala Timişoara, pe numele inculpatului A. şi la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, la data de 5 iulie 2017, conform recipisei de consemnare nr. x/1 .

S-a dispus restituirea sumei de 2.300 euro, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sumă primită de inculpatul A., fiind la dispoziţia investigatorului sub acoperire din fondul special constituit pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie conform art. 4 alin. (4) din O.U.G. nr. 43/2002.

2. E. (cu antecedente penale), pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. 3 acte materiale, şi cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 37 C. pen., a fost recalculată pedeapsa pentru infracţiunea continuată în raport de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin Sentinţa penală nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosar nr. x al Judecătoriei Arad şi s-a stabilit pentru inculpatul E., pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, (22 acte materiale).

În baza art. 67 alin. (1) şi art. 66 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de chimist şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o durată de 5 ani.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 C. pen., a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) şi cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul E., pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, în formă continuată la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 37 C. pen., a fost recalculată pedeapsa pentru infracţiunea continuată în raport de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin Sentinţa penală nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosar nr. x al Judecătoriei Arad şi s-a stabilit pentru inculpatul E., pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată, (22 acte materiale).

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a), b), g) şi k) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 269 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul E., pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 37 C. pen., a fost recalculată pedeapsa pentru infracţiunea continuată în raport de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin Sentinţa penală nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosar nr. x al Judecătoriei Arad şi stabileşte pentru inculpatul E., pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată, (19 acte materiale).

În baza art. 67 alin. (1) şi art. 66 alin. (1) C. pen. au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) Cod, pe o durată de 5 ani.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 C. pen., inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a stabilit pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care a fost adăugată un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, adică un spor de 1 an închisoare, inculpatului fiindu-i stabilită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) g şi K C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul a ocupa funcţia sau de a exercita profesia de chimist, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;) pe o durată de 5 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la alin. (3) lit. a) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea, şi, pe cale de consecinţă, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen., inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 91 şi 92 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 4 ani.

Inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) şi art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 zile, în cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad sau Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad.

A fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 404 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de supraveghere sau în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere instituite or a obligaţiilor impuse.

Au fost menţinute dispoziţiile Sentinţei nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosar nr. x al Judecătoriei Arad, în privinţa măsurilor preventive.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere,s-a hotărât ca datele prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. să fie comunicate Serviciului de Probaţiune Arad.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desfiinţarea:

Buletinului de Analiză toxicologică nr. x privindu-l pe D.;

Buletinului de Analiză toxicologică nr. x privindu-l pe inculpatul F.;

Buletinului de Analiză toxicologică nr. x privindu-l pe investigatorul sub acoperire G., aflate la dosarul cauzei.

Au fost menţinute dispoziţiile Sentinţei nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad, în privinţa desfiinţării celorlalte Buletine de analiză toxicologică falsificate.

3. H. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, infracţiune prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.

În baza art. 323 C. pen., s-a stabilit în sarcina inculpatei H., pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 269 alin. (1) C. pen., s-a stabilit în sarcina aceleiaşi inculpată, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatei H., pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care se adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca inculpata să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., a fost amânată aplicarea pedepsei rezultante de 1 an şi 5 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Inculpata a fost obligată ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a fost atrasă atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 88 C. pen., în sensul că dacă după amânarea aplicării pedepsei săvârşeşte o nouă infracţiune, cu intenţie sau cu intenţie depăşită, sau dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-a, dispus desfiinţarea:

Buletinului de Analiză toxicologică nr. x privind pe inculpata C.

4 D., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. .

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 336 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, la pedeapsa de 9 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) C. proc. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

Inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) şi art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatul a fost obligat ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Arad sau Spitalul Municipal Arad pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. a fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

5. F. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., raportat la art. 83 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 84 alin. (1) C. pen.

Inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) C. pen.

În baza art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să execute obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 30 de zile la una dintre următoarele două instituţii: Primăria municipiului Arad şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 şi 52 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen., s-a impus inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Arad.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) C. pen., să fie comunicate Serviciului de Probaţiune Arad.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 88 C. pen. a fost atrasă atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege ori săvârşeşte o nouă infracţiune intenţionată, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei în regim de detenţie.

6. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 336 alin. (1) C. pen. a fost condamnată inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca inculpata să execute în final pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

Inculpata a fost obligată ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) şi art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., inculpata a fost obligată ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Arad sau Spitalul Municipal Arad pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. a fost atrasă atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., inculpaţii E., A., C., H., F. şi D., au fost obligaţi la plata sumelor de câte 4.000 RON, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 C. proc. pen. s-a dispus virarea sumei de 300 RON cu titlu de onorarii apărători din oficiu, din fondurile Ministerului Justiţiei, în contul Baroului de Avocaţi Timiş.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

I. Referitor la inculpaţii A., E. şi D. cauza a fost soluţionată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, din examinarea cărora instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul A. avea calitatea de avocat în cadrul Baroului Mehedinţi de la data de 14 ianuarie 2008, acesta desfăşurându-şi efectiv activitatea pe raza judeţului Arad, biroul său avocaţial fiind situat în Arad, B-dul x, nr. 19, judeţul Arad.

Inculpaţii E. şi H. aveau calitatea de chimişti în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, principalele atribuţii de serviciu ale acestora, în raport cu dotările tehnice ale instituţiei, fiind acelea de a realiza analize asupra probelor de sânge şi de urină prelevate de la persoane în viaţă sau decedate.

Instanţa a arătat că în ultimii ani, la nivelul judeţului Arad, a existat un adevărat fenomen cu consecinţe nefaste asupra actului de justiţie penală, în sensul că numeroase persoane care erau/sunt depistate de către organele de poliţie conducând pe drumurile publice autovehicule sub influenţa băuturilor alcoolice, reuşeau/reuşesc să obţină buletine de analiză toxicologică emise de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad, care stabilesc o alcoolemie sub limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, astfel încât fapta să nu mai fie sancţionată ca infracţiune. Aceasta deşi, în numeroase situaţii, persoanelor în cauză le fuseseră stabilite anterior recoltării probelor de sânge, valori mari ale alcoolemiei în aerul expirat, aspect ce trebuia să se reflecte în existenţa unor valori peste limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge .

De asemenea s-a constatat faptul că aproape toate aceste buletine de analiză toxicologică erau/sunt emise de inculpatul E., chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, existând suspiciuni rezonabile în sensul că, prin diferite metode, acesta alterează rezultatul alcoolemiei, favorizând astfel conducătorii auto cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen., în obţinerea unor soluţii de clasare.

Au fost identificate mai multe dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, în care, raportat la valorile alcoolemiei în aerul expirat şi la valorile alcoolemiei în sânge, există indicii că buletinele de analiză toxicologică întocmite de inculpatul E. nu corespund realităţii, după cum urmează: Dosarul penal numărul x/2012 privind pe I., Dosarul numărul x/2016 privind pe acelaşi I., Dosarul numărul x/2013 privind pe numitul J., Dosarul numărul x/2015 privind pe numitul K., Dosarul numărul x/2015 privind pe numitul L., Dosarul numărul x/2016 privind pe numitul M., Dosarul numărul x/2016 privind pe numitul N.,Dosarul numărul x/2017 privind pe numitul O.

La solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Arad a emis mai multe mandate de supraveghere tehnică, prin care s-a încuviinţat localizarea, interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor efectuate de la posturile telefonice deţinute de numiţii E., P., O., Q. şi H., valabilitatea acestora fiind prelungită succesiv.

Prin încheierile cu numerele 20 din 8 martie 2017, 32 din 31 martie 2017 şi 48 din 5 mai 2017 judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Arad a încuviinţat comunicarea traficului şi localizarea apelurilor telefonice primite şi generate de terminalele mobile cu numerele xxx, utilizat de A., xxx utilizat de P., xxx utilizat de O., xxx utilizat de R., xxx utilizat de S., xxx utilizat de D., xxx utilizat de T., xxx utilizat de U., xxx utilizat de H., xxx utilizat de V., xxx utilizat de W., xxx utilizat de C., xxx utilizat de X., xxx utilizat de Y., xxx utilizat de Z., xxx utilizat de AA., xxx utilizat de BB., xxx utilizat de D. şi xxx utilizat de F.

De asemenea, inculpatul E. era contactat personal de mai mulţi intermediari pentru întocmirea buletinelor de analiză toxicologică în modalitatea indicată mai sus, printre aceşti intermediari fiind şi fratele său, inculpatul A., care are calitatea de avocat în cadrul Baroului Mehedinţi.

Astfel, în cazul inculpaţilor C., D. şi F., există mai multe apeluri telefonice între aceştia şi inculpatul A., ulterior momentului opririi în trafic de către organele de poliţie, urmate de convorbiri telefonice purtate de inculpatul A. şi fratele său, inculpatul E. Ulterior, buletinele de analiză toxicologică întocmite de inculpatul E. fiind favorabile acestor persoane, indicând valori ale alcoolemiei în sânge sub limita de la care fapta este infracţiune .

Raportat la aceste aspecte, în vederea obţinerii de probe cu privire la modul concret în care acţionează persoanele implicate în favorizarea persoanelor cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen., a rolului fiecăruia şi a sumelor de bani percepute pentru aceste "servicii",a fost solicitată judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Timişoara, emiterea unui mandat de supraveghere tehnică a inculpatului A., s-a autorizat folosirea în cauză a unor investigatori sub acoperire şi a unui investigator cu identitate reală şi s-a autorizat participarea investigatorilor la anumite activităţi.

Astfel la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Timişoara a emis mandatul de supraveghere tehnică numărul 3/DL/UP din 29 mai 2017 prin care s-a autorizat supravegherea termică a inculpatului A., constând în interceptarea, înregistrarea şi localizarea convorbirilor şi a oricărui tip de comunicări la distanţă efectuate de acesta de la terminalele mobile cu numerele 0744xxxx şi 0727xxxx precum şi în supravegherea audio, video şi prin fotografiere a numitului A., prin observarea şi înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor şi a altor activităţi ale acestuia pentru o perioadă de 30 de zile, din data de 30 mai 2017 până la data de 28 iunie 2017, inclusiv.

Apoi, prin ordonanţa emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara la data de 31 mai 2017 s-a autorizat folosirea în cauză a unor investigatori sub acoperire, aceştia urmând să acţioneze sub identităţile CC., DD. şi G.

Prin aceeaşi ordonanţă investigatorii sub acoperire au fost autorizaţi să deţină şi să folosească documente care să permită, potrivit identităţii atribuite sub acoperire, îndeplinirea activităţilor pentru care sunt autorizaţi prin ordonanţă, să obţină date şi informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de inculpatul A., în legătură cu pretinderea şi/sau primirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite pentru a-şi exercita influenţa asupra inculpatului E. sau a altor persoane în vederea soluţionării favorabile a unor dosare penale, să deruleze operaţiuni disimulate de natură a crea aparenţa unor situaţii asemănătoare cu cele prezentate mai sus, respectiv crearea aparenţei conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice a unui autovehicul pe drumurile publice, fără ca investigatorii sub acoperire să conducă efectiv pe drumurile publice autovehicule sub influenţa băuturilor alcoolice, inclusiv prin simularea unor accidente de circulaţie minore, fără victime şi fără existenţa coliziunii altor autovehicule, urmate de întocmirea unor dosare penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 C. pen. şi de apelarea de către investigatorii sub acoperire la serviciile avocatului A. şi să efectueze cu sprijinul tehnic necesar interceptarea şi înregistrarea audio video, în mediu ambiental a convorbirilor pe care le vor purta cu inculpatul A. sau cu alte persoane sau de către alte persoane în legătură cu activităţile infracţionale cercetate în prezenta cauză, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau ordonanţelor cu titlu provizoriu emise de organul de urmărire penală. Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire a fost dispusă pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 1 iunie 2017 până la data de 30 iulie 2017, inclusiv.

Prin ordonanţa emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Timişoara la data de 7 iunie 2017 s-a autorizat folosirea în prezenta cauză a investigatorului cu identitate reală EE., comisar şef de poliţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 7 iunie 2017 până la data de 5 august 2017, inclusiv, acesta fiind autorizat să obţină date şi informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de inculpatul A., în legătură cu pretinderea şi/sau primirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite pentru a-şi exercita influenţa asupra inculpatului E. sau a altor persoane în vederea soluţionării favorabile a unor dosare penale şi să sprijine investigatorii sub acoperire CC. şi G., autorizaţi prin ordonanţa din data de 31 mai 2017 să ducă la îndeplinire activităţile pentru care au fost autorizaţi prin ordonanţa menţionată, inclusiv prin prezentarea sub alt nume şi prenume.

Prin ordonanţa cu titlu provizoriu emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara la data de 7 iunie 2017, ora 17:00 s-au autorizat pe o durată de 48 de ore, de la data de 7 iunie 2017 ora 18:00 până la data de 9 iunie 2017 ora 18:00 măsurile de supraveghere tehnică, constând în supravegherea video, audio sau prin fotografiere a investigatorilor sub acoperire CC. şi G. şi înregistrarea conversaţiilor pe care aceştia le vor purta cu inculpatul A. sau cu alte persoane referitor la fapta care formează obiectul prezentei cauze.

Prin încheierea numărul 8/DL/UP din data de 9 iunie 2017, emisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Timişoara s-a dispus confirmarea ordonanţei cu titlu provizoriu din data de 7 iunie 2017 şi s-a încuviinţat pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 9 iunie 2017, ora 18:00, supravegherea tehnică a investigatorilor sub acoperire CC. şi G., constând în supravegherea video, audio şi prin fotografiere a activităţii acestora şi înregistrarea conversaţiilor pe care aceştia le vor purta cu inculpatul A. sau cu alte persoane referitor la fapta care formează obiectul prezentei cauze.

În cele din urmă, prin ordonanţa emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara la data de 9 iunie 2017, ora 09:30, s-a dispus participarea autorizată la anumite activităţi, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 9 iunie 2017 până la data de 7 august 2017, inclusiv, a investigatorilor sub acoperire şi cu identitate reală CC., G. şi EE., aceştia fiind autorizaţi să comită fapte similare laturii obiective a infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi/sau dare de mită, în sensul remiterii de sume de bani către inculpatul A. sau către alte persoane, în situaţia în care astfel de sume vor fi solicitate, pentru ca acesta să îşi folosească influenţa reală pe care o are asupra fratelui său E., pentru obţinerea unui buletin toxicologic favorabil investigatorului sub acoperire G.

Din procesele-verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală şi de investigatorii sub acoperire, procesele-verbale întocmite de către organele de urmărire penală, procesele-verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi declaraţiile inculpaţilor a rezultat următoarea starea de fapt:

1. În seara zilei de 7 iunie 2017, în jurul orelor 1800, investigatorul cu identitate reală EE. s-a deplasat pe terasa unei pizzerii situate în localitatea Ineu pe strada x x, terasă la care se aflau şi numiţii A. şi FF., avocat în cadrul Baroului Mehedinţi şi colaborator al inculpatului A. Investigatorul cu identitate reală EE. a intrat în dialog cu cei doi spunându-le că este din Timişoara şi aşteaptă pe cineva să negocieze un contract de muncă. Inculpatul A. s-a prezentat şi el ca fiind un foarte cunoscut avocat din Arad şi totodată i-a înmânat investigatorului cu identitate reală o carte de vizită, spunându-i că îi poate fi de ajutor dacă are nevoie. Ulterior pe terasă a sosit şi investigatorul sub acoperire CC., care a fost prezentat ca persoana cu care urma să se negocieze contractul de muncă. La scurt timp inculpatul A., aflat în vizibilă stare de ebrietate, a părăsit terasa, lucru făcut ulterior şi de investigatorul cu identitate reală EE.

După acest moment între investigatorul sub acoperire CC. şi FF. s-au purtat mai multe discuţii referitoare la situaţii în care persoanele sunt surprinse de organele de poliţie conducând autovehicule în stare de ebrietate. Numitul FF. i-a dat investigatorului sub acoperire mai multe sfaturi legate de această situaţie, respectiv să nu sufle niciodată în aparatul etilotest şi mai apoi să "rezolve" probele de sânge. Acesta a afirmat şi faptul că el personal poate să sune la Arad, la Timişoara şi la Oradea însă trebuie şi să se deplaseze efectiv până acolo deoarece la telefon poate doar stabili o întâlnire după care trebuie să întrebe cât costă şi cât va ieşi alcoolemia.

Apoi în noaptea de 8/9 iunie 2017 a fost creată aparenţa faptului că investigatorul sub acoperire G. a condus pe drumurile publice un autovehicul, fiind în stare de ebrietate. Această aparenţă a fost creată prin aceea că autoturismul marca GG. cu numărul de înmatriculare x a fost condus pe drumurile publice din localitatea Arad de investigatorul sub acoperire CC., şi la ieşirea din localitatea Arad spre Oradea, pe strada x x, la aproximativ 100 m distanţă de staţia de combustibil MOL, din Arad str. x nr. 3, autoturismul a fost oprit cu roţile din faţă în afara carosabilului, fără avarierea acestuia sau a altor autovehicule, creându-se astfel aparenţa pierderii controlului asupra autovehiculului în timp ce era condus pe drumul public. După momentul opririi autovehiculului investigatorul sub acoperire CC. a părăsit maşina şi la volanul acesteia a urcat investigatorul sub acoperire G., care a aşteptat sosirea organelor de poliţie, anunţate despre evenimentul rutier prin intermediul serviciului 112 de către investigatorul cu identitate reală EE.

Anterior acestui moment, investigatorului sub acoperire G. i-au fost recoltate probe biologice de către medic specialist medicina de urgenţă HH. din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Pius Brînzeu "Timişoara. în prezenta poliţistului rutier, agent şef adjunct de poliţie II. din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, delegat prin ordonanţa din data de 6 iulie 2017, în acest sens. Astfel la data de 8 iunie 2017 la ora 2224 investigatorul sub acoperire G. a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o alcoolemie de 1,08 mg/l alcool pur în aerul expirat şi la ora 2228 i-a fost recoltată o probă de sânge.

În urma apelului pe 112 organele de poliţie din Arad s-au deplasat la faţa locului şi au identificat pe investigatorul sub acoperire G., aflat în vizibilă stare de ebrietate, pe locul din stânga faţă a autoturismului cu numărul AG, care staţiona. Acesta a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi a fost condus de organele de poliţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, unde i-au fost recoltate, la un interval de o oră, două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

După revenirea investigatorului sub acoperire G. de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, la data de 9 iunie 2017, ora 0107 acestuia i-au fost din nou recoltate probe biologice de către persoanele mai sus menţionate. Mostrele de sânge au fost introduse în trusa standard şi sigilate cu sigiliul 00166542.

La data de 9 iunie 2017 investigatorul cu identitate reală EE. l-a apelat pe numitul A., comunicându-i faptul că s-au întâlnit în seara zilei de 7 iunie 2017 pe terasă în Ineu şi că persoana cu care negocia contractul de muncă are nevoie să apeleze la serviciile sale. Numitul A. a fost de acord ca acea persoană să îl caute la birou şi la data de 9 iunie 2017 ora 1243 investigatorul sub acoperire CC. a intrat în sediul Cabinet Individual Avocat A. situat în Arad str. x ap 2 întâlnindu-se cu inculpatul A.

Investigatorul sub acoperire CC. i-a comunicat inculpatului A. faptul că un coleg şi prieten de-al său, în noaptea precedentă a condus, fiind foarte băut, un autovehicul prin localitatea Arad şi a fost prins de către organele de poliţie. La ora 12:04,10 investigatorul sub acoperire CC. i-a înmânat inculpatului A. cartea de identitate a investigatorului sub acoperire G. şi dovada eliberată acestuia de către organele de poliţie în noaptea precedentă.

După ce a citit conţinutul dovezii, inculpatul A. a început să aibă un comportament foarte precaut, în considerarea celor ce urmau a fi discutate cu investigatorul sub acoperire. Astfel, la ora 12:05,10 inculpatul A. îl întreabă pe investigatorul sub acoperire CC. dacă are telefon la el . La răspunsul afirmativ al investigatorului A. a spus că şi el are trei telefoane, după care a luat atât telefonul investigatorului sub acoperire cât şi telefoanele sale mobile şi le-a dus într-o altă încăpere a biroului. După acest moment inculpatul A. i-a adresat mai multe întrebări investigatorului sub acoperire CC. referitoare la evenimentele din seara precedentă respectiv dacă a existat un accident, dacă investigatorul sub acoperire G. a suflat în etilotest şi dacă i-au fost recoltate probe biologice. Investigatorul sub acoperire CC. a răspuns în sensul că nu a fost vorba de un accident, că investigatorul sub acoperire G. nu a suflat în aparatul etilotest şi că i-au fost recoltate două probe biologice. Inculpatul A. şi-a continuat comportamentul precaut întrebând dacă investigatorul sub acoperire G. este "om de încredere" şi după răspunsul afirmativ al investigatorului sub acoperire CC. i-a comunicat acestuia mai multe aspecte procedurale. Astfel inculpatul A. i-a spus investigatorului sub acoperire că, din punct de vedere al duratei în timp, investigatorului sub acoperire G. îi va fi suspendat dreptul de a conduce pentru trei luni de zile iar dacă alcoolemia este peste valoarea de 0,80 fapta este infracţiune iar dacă este sub această valoare fapta nu este infracţiune, stabilirea alcoolemiei pe baza probelor de sânge prelevate urmând a fi realizată poate chiar în cursul acelei zile sau într-un interval de maxim 3 - 5 zile.

La ora 12:12,17 inculpatul A. îl apelează pe telefonul mobil pe fratele său, E. şi îi cere să treacă un pic pe la birou, aspect cu care E. este de acord.

La ora 12:13,17 inculpatul A. îi comunică investigatorului sub acoperire CC. că sunt 99% şanse ca situaţia să fie rezolvată însă trebuie să vină şeful comisiei să îi spună acest lucru. La ora 12:19,50 în încăpere intră inculpatul E., acesta doar împreună cu A. deplasându-se într-o altă încăpere a biroului avocaţial. Înainte de a părăsi încăperea inculpatul A. ia de pe masa biroului său copia de pe dovada eliberată de organele de poliţie investigatorului sub acoperire G.

La ora 12:22,56 inculpatul A. se întoarce singur în încăperea în care se afla investigatorul sub acoperire CC. şi îi comunică acestuia că se rezolvă 100% după care îi spune că "discutăm în euro" . A. îi comunică investigatorului sub acoperire CC. că în comisia de la medicina legală sunt trei membri şi că cel care a venit anterior în birou este şeful comisiei iar pentru ei trebuie 1.800 euro iar pentru el 300 - 400 euro, deci în total 2.200 euro. Investigatorul sub acoperire CC. este de acord cu propunerea făcută de A. şi îi spune că are la el doar 600 euro . La ora 12:23,50 inculpatul A. îi spune investigatorului sub acoperire să îi lase cei 600 euro pentru a-i da ca avans pentru comisia de la medicina legală moment în care investigatorul sub acoperire îi înmânează inculpatului A. suma de 600 euro. De asemenea investigatorul sub acoperire este întrebat când va da diferenţa, acesta spunându-i inculpatului A. că în după amiaza aceleiaşi zile.

La ora 12:25,09 investigatorul sub acoperire CC. se ridică cu intenţia de a părăsi biroul inculpatului A. şi acesta îl conduce spre ieşire asigurându-l că chestiunea e rezolvată 100% şi că rezultatul alcoolemiei va fi sub 0,80 iar pentru ca investigatorul sub acoperire G. să nu stea trei luni de zile cu permisul suspendat "îl rezolvăm " şi la examen, pentru ca perioada de suspendare să fie redusă de la trei luni la o lună, chestiune care costă 200-300 euro, dar care va fi discutată ulterior.

În după amiaza zilei de 9 iunie 2017 investigatorul sub acoperire CC. l-a contactat telefonic pe inculpatul A. pentru a se întâlni în vederea remiterii restului de bani iar la ora 16:14 aceştia se întâlnesc pe terasa unui bar din localitatea Vladimirescu, judeţul Arad.

La ora 16:19,55 inculpatul A. îi comunică investigatorului sub acoperire faptul că a vorbit şi că e 100%, investigatorul sub acoperire G. urmând a fi anunţat de poliţie pentru a-i întocmi un proces-verbal de contravenţie. La întrebarea investigatorului sub acoperire CC. când va fi aflat rezultatul alcoolemiei, inculpatul A. îl asigură "de acum" că este ok. Comportamentul precaut al inculpatului A. a continuat şi pe parcursul acestei conversaţii la ora 16:22,42 acesta spunându-i investigatorului sub acoperire CC. că toate telefoanele mobile sunt interceptate şi să aibă astfel grijă ce vorbeşte la telefon. La ora 16:31,00 investigatorul sub acoperire CC. îi remite inculpatului A. suma de 1.700 euro, acesta spunând că este ok. înainte de plecarea investigatorului sub acoperire CC. inculpatul A. îi comunică acestuia faptul că luni va pleca rezultatul de la medicina legală "şi e 100%", din punct de vedere al dosarului penal situaţia fiind rezolvată 100% . În urma percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 21 iunie 2017 asupra inculpatului A. şi la domiciliul acestuia au fost identificate un număr de 8 bancnote, două din cupiura de 100 euro şi şase din cupiura 50 euro dintre cele remise inculpatului de către investigatorul sub acoperire CC.

Prin Ordonanţa din 12 iunie 2017 Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara a dispus întocmirea unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică de către specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", solicitându-se stabilirea valorii alcoolemiei la probele de sânge recoltate investigatorului sub acoperire G. la data de 8 iunie 2017 ora 22:28 şi la data de 9 iunie 2017 ora 01:07. Buletinul de analiză toxicologică nr. x din 13 iunie 2017 emis de Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" privind pe investigatorul sub acoperire G. indică o valoare a alcoolemiei de 1,25 gr alcool/1000 ml sânge la prima probă prelevată la 8 iunie 2017 ora 22:28 şi de 1,50 gr/1000 ml sânge la cea de-a doua probă prelevată la 9 iunie 2017 ora 0107.

La solicitarea IPJ Arad - Biroul Rutier numărul 208367.10318 din 9 iunie 2017 Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad a procedat la analizarea probelor de sânge prelevate investigatorului sub acoperire G... Astfel inculpatul E. a întocmit buletinul de analiză toxicologică numărul 674 din 20 iunie 2017, în care se indică în fals o valoare a alcoolemiei de 0,65 gr alcool/1000 ml sânge la prima probă prelevată la data de 8 iunie 2017 ora 23:50 şi de 0,50 gr/1000 ml sânge la cea de-a doua probă prelevată la data de 9 iunie 2017 ora 00:50.

Consemnarea în fals a valorilor alcoolemiei a fost făcută de inculpatul E. la solicitarea inculpatului A., sens în care acesta din urmă i-a şi înmânat inculpatului E. o copie de pe dovada remisă investigatorului sub acoperire G. de către organele de poliţie, copie ce a fost identificată asupra inculpatului E. cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 21 iunie 2017. De asemenea, aşa cum rezultă din mijloacele de probă administrate, rezultatele înscrise pe buletinul de analiză toxicologică emis de inculpatul E. nu erau urmarea unei alterări a probelor, ci pur şi simplu a consemnării unei alte valori a alcoolemiei decât cea rezultată din analiza efectuată.

2. La data de 19 martie 2017, în jurul orelor 0420, inculpata C. a condus pe drumurile publice din localitatea Arad autoturismul Opel Astra cu numărul de înmatriculare x, după ce anterior consumase băuturi alcoolice. În Piaţa Avram Iancu din localitatea Arad inculpata a fost oprită de un echipaj de poliţie şi a fost testată cu aparatul etilotest rezultând o alcoolemie de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad unde i s-au prelevat două probe biologice la un interval de o oră .

De asemenea a fost înregistrat Dosarul penal numărul x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, având ca şi obiect săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen., dosar ce a fost reunit la prezenta cauză.

Tot la data de 19 martie 2017 inculpata C. s-a deplasat la biroul inculpatul A., pe care îl cunoştea dinainte, unde i-a relatat acestuia cele întâmplate în noaptea precedentă. Inculpatul A. i-a comunicat inculpatei C. faptul că alcoolemia în sânge va fi probabil dublă valorii în aerul expirat şi i-a solicitat să revină la birou în după amiaza aceleiaşi zile.

La aceeaşi dată, la ora 13:13,14 inculpatul A. îl contactează telefonic pe inculpatul E., solicitându-i să vină la sediul cabinetului de avocatură întrucât "vreau să vorbesc ceva cu tine ".

După întâlnirea celor doi, inculpatul A. a chemat-o la biroul său pe inculpata C. şi i-a dat acesteia de înţeles faptul că îşi va folosi influenţa astfel încât fapta să fie contravenţie şi nu infracţiune. De asemenea a solicitat suma de 5.500 RON pentru aceste servicii, sumă ce urma să fie consemnată într-un contract de asistenţă juridică. În acest sens inculpatul A. i-a înmânat inculpatei C. un bilet pe care era consemnat olograf " contravenţie 5.500 RON ". Inculpata C. a fost de acord cu propunerea inculpatului A. iar la data de 20 martie 2017, la solicitarea inculpatului A., s-a deplasat la locuinţa acestuia din localitatea Vladimirescu unde i-a remis suma de 5.500 RON. Tot cu această ocazie a fost semnat între cei doi un contract de asistenţă juridică pentru suma de 5.500 RON şi inculpatul A. a eliberat şi o chitanţă de încasare a sumei, chitanţă ce a nu fost însă ridicată de inculpata C. Atât contractul de asistenţă juridică cât şi exemplarul 2 al chitanţei au fost identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 21 iunie 2017.

Organele de poliţie, prin cererea numărul 208055.9863 din 20 martie 2017, au solicitat Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad analiza probelor de sânge recoltate inculpatei C.

Întrucât inculpatul E. se afla în acea perioadă în concediu de odihnă, acesta a luat legătura cu colega sa inculpata H., în vederea întocmirii buletinului de analiză toxicologică în favoarea inculpatei C.

Astfel, într-o convorbire telefonică din seara zilei de 20 martie 2017, ora 20:12 inculpatul E. îi comunică fratelui său A. faptul că prima dată trebuie să discute cu colega sa .

La data de 21 martie 2017, ora 2101, inculpatul E. o contactează telefonic pe inculpata H., întrebând-o dacă este acasă şi la răspunsul afirmativ al aceştia îi solicită să iasă în cinci minute în stradă.

La data de 22 martie 2017, ora 1807, inculpatul E. îl contactează pe inculpatul A. şi îi comunică faptul că din punctul lui de vedere e în regulă, urmând să se vadă în seara aceleiaşi zile sau a doua zi.

La data de 23 martie 2017, ora 0736 inculpatul E. îl contactează pe inculpatul A., spunându-i că trebuie să se vadă neapărat în cursul acelei zile deoarece " tre să mă întâlnesc cu aia" iar la ora 1240 în cursul aceleiaşi zile inculpatul A. îl contactează pe inculpatul E. stabilind o întâlnire în cursul după amiezii "Că tre să finalizăm".

La data de 23 martie 2017 inculpata H. întocmeşte buletinul de analiză toxicologică numărul 315 din 23 martie 2017, privind pe inculpata C., în care consemnează în fals faptul că inculpata C. a avut o alcoolemie de 0,70 gr alcool/1000 ml sânge la prima recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 04:40 şi de 0,70 gr/1000 ml alcool pur în sânge la a doua recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 05:40, buletinul fiind înaintat la dosarul x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 21 iunie 2017 de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad au fost ridicate probele lucrate şi probele martor, ce au fost prelevate de la inculpata C.

Prin buletinul de analiză toxicologică nr. x din 23 iunie 2017 emis de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici s-a stabilit că, valoarea alcoolemiei în cazul inculpatei C., la prima probă prelevată la data de 19 martie 2017 ora 0440 este de 1,15 gr alcool/1000 ml sânge şi la cea de-a doua probă prelevată la data de 19 martie 2017 ora 05:40 este de 0,90 gr alcool/1000 ml sânge.

3. În noaptea de 11 din 12 aprilie 2017, inculpatul D. a condus pe drumurile publice din localitatea Lipova, autoturismul JJ. cu numărul de înmatriculare x, după ce anterior a consumat băuturi alcoolice . Acesta a fost oprit de un echipaj de poliţie şi a refuzat testarea cu aparatul etilotest, fiind condus la o unitate spitalicească unde i s-a prelevat o probă de sânge la data de 12 aprilie 2017, ora 0235, inculpatul refuzând prelevarea celei de-a doua probe.

La data de 12 aprilie 2017 inculpatul D. a discutat cu mai mulţi cunoscuţi despre cele întâmplate, aceştia recomandându-i să ia legătura cu inculpatul A. care poate rezolva astfel de situaţii. La data de 12 aprilie 2017 inculpatul D. l-a contactat telefonic pe inculpatul A. (la acea dată există un număr de 6 convorbiri telefonice între cei doi conform listingului existent la dosarul cauzei) şi au stabilit o întâlnire la o staţie peco din localitatea Lipova.

Cu ocazia acestei întâlniri inculpatul D. i-a comunicat inculpatului A. cele petrecute iar acesta i-a spus că poate rezolva situaţia pentru suma de 2.000 euro, dându-i de înţeles inculpatului D. că fratele său lucrează la Serviciul de Medicină Legală Arad şi are influenţă asupra acestuia.

Inculpatul D. a fost de acord cu propunerea formulată de inculpatul A. şi la data de 14 sau 15 aprilie 2017, acesta s-a deplasat la locuinţa inculpatului A., unde i-a remis suma de 9.000 RON, fără a fi întocmit un contract de asistenţă juridică sau emisă vreo chitanţă pentru încasarea sumei de bani.

Prin cererea numărul 209166.10064 din 14 aprilie 2017, organele de poliţie au solicitat Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad analiza probelor de sânge recoltate inculpatului D.

La data de 24 aprilie 2017, inculpatul E., la solicitarea inculpatului A., a întocmit buletinul de analiza toxicologică numărul 449, pentru inculpatul D., în care a consemnat în fals o valoare a alcoolemiei de 0,70 mg/l alcool pur în sânge la singura probă recoltată la data de 12 aprilie 2017 ora 0235 buletinul de analiză toxicologică fiind înaintat organelor de poliţie.

Prin ordonanţa din data de 23 iunie 2017 s-a dispus de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-ştiinţifice, prin care să se stabilească dacă sângele din mostrele prelevate de la inculpatul D. conţine alcool iar în caz afirmativ să se stabilească cantitatea de alcool exprimată în grame la 1000 ml sânge, fiind desemnaţi specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici.

Prin buletinul de analiză toxicologică nr. x din 23 iunie 2017 emis de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, s-a stabilit că valoarea alcoolemiei în cazul inculpatului D., la singura probă prelevată la data de 12 aprilie 2017, ora 0235 a fost de 1,13 mg/l alcool pur în sânge sau de 1,25 mg/l alcool pur în sânge. Existenţa celor două valori este explicată de faptul că metoda folosită a fost cea gazcromatografică întrucât sângele existent în cele două fiole identificate cu ocazia percheziţiilor nu a fost suficient pentru a stabili valoarea alcoolemiei prin metoda clasică. De asemenea diferenţa de valoare a alcoolemiilor rezidă din faptul că a fost utilizat sânge din ambele fiole recoltate, cu ocazia manipulării acestora pentru emiterea primului buletin de analiză toxicologică fiind posibile diluări ale uneia dintre probele de sânge.

Având în vedere însă principiul "in dubio pro reo" în sarcina inculpatului D. s-a reţinut valoarea cea mai mică a alcoolemiei, respectiv 1,13 mg/l alcool pur în sânge.

Referitor la inculpatul A., instanţa de fond a reţinut că faptele acestuia care, în calitate de avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada februarie - iunie 2017 a pretins şi a primit de la inculpaţii D. şi C. şi de la investigatorul sub acoperire CC. sumele de 9.000 RON, 5.500 RON şi 2.300 euro pentru a-şi folosi influenta reală pe care o avea asupra inculpatului E., fratele său şi funcţionar public, pentru a-1 determina pe acesta să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, respectiv să emită buletine de analiză toxicologică în care să consemneze în fals valori ale alcoolemiei mai mici decât pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge astfel încât faptele să nu constituie infracţiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de dispoziţiile: art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale).

La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., precum gravitatea celor 3 acte materiale care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, împrejurările săvârşirii infracţiunii, modul şi mijloacele folosite, scopul urmărit, dar şi atitudinea procesuală a inculpatului, constând în atitudinea sinceră în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, recunoaşterea faptei reţinute în sarcina sa, împrejurarea că este încadrat în muncă, aflându-se sub puterea măsurilor preventive, a respectat condiţiile impuse de instanţă, a fost cooperant, contribuind la aflarea adevărului, nu s-a sustras de la judecată, are studii juridice, la data săvârşirii infracţiunii fiind avocat, starea sa de sănătate, s-a recăsătorit, fiind reintegrat din punct de vedere social, nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel că s-a apreciat că a tras învăţămintele necesare privind atitudinea sa faţă de normele de conduită socială.

S-a mai reţinut că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală prin punerea la dispoziţie a sumelor de bani necesare pentru restituirea sumelor asigurate din fondul special creat la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi pentru asigurarea confiscării speciale.

Referitor la inculpatul D., în sarcina acestuia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de dispoziţiile art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada 14 - 15 aprilie 2017 a dat inculpatului A. suma de 9.000 RON, pentru ca acesta să îşi folosească influenţa reală pe care o avea asupra fratelui său inculpatul E., funcţionar public, pentru a-1 determina să facă un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, în sensul emiterii unui buletin de analiză toxicologică în care să ateste valori ale alcoolemiei sub limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, dar şi de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prevăzută de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen., constând în aceea că la data de 12 aprilie 2017 a condus pe drumurile publice din localitatea Lipova un autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, respectiv 1,13 mg/l alcool pur în sânge la singura recoltare din data de 12 aprilie 2017 ora 023.

Instanţa a reţinut că susţinerile inculpatului în sensul că nu se poate dispune condamnarea pentru această infracţiune pentru că s-a prelevat o singură probă biologică de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, nu poate duce la o soluţie de achitare, raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât vinovăţia în nerecoltarea celei de a doua probă, îi aparţine însuşi inculpatului care a refuzat acest lucru, iar în altă ordine de idei, inculpatul, în prezenţa apărătorului ales, inclusiv cu ocazia dezbaterilor pe fond, a declarat că doreşte să uzeze de procedura simplificată a judecării cauzei, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Prin urmare, urmărirea penală, trimiterea în judecată şi rechizitoriul, inclusiv declaraţia sa dată în instanţă a fost în sensul că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriu, astfel că orice alte aspecte învederate, vor fi înlăturate prin prisma poziţiei sale procesuale.

La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., atitudinea sinceră a inculpatului în faţa organelor de urmărire penală, recunoaşterea faptelor reţinute în sarcina sa şi de asemenea împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale,

Referitor la inculpatul E., s-a reţinut că faptele acestuia care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, la datele de 24 aprilie 2017 şi 21 iunie 2017, a folosit buletinele de analiză toxicologică cu numerele 449 din 24 aprilie 2017, 447 din 24 aprilie 2017 şi 674 din 21 iunie 2017, înscrisuri oficiale despre care cunoştea că sunt falsificate, în sensul înaintării acestora către organele de poliţie, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută de dispoziţiile: art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale)

Faptele inculpatului E. care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, la data de 24 aprilie 2017, a ajutat pe inculpaţii F. şi D. în scopul îngreunării sau împiedicării tragerii acestora la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen. pentru care erau cercetaţi, prin întocmirea unor buletine de analiză toxicologică în care a atestat în fals valori ale alcoolemiei sub pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, astfel încât fapta să nu mai constituie infracţiune şi prin înaintarea acestor buletine de analiză toxicologică spre organele de poliţie, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de favorizare a făptuitorului în formă continuată, prevăzută de dispoziţiile: art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

În dosar s-a formulat cerere de recalculare a pedepsei pentru infracţiunea continuată, conform art. 37 lit. a) C. pen. S-a arătat că în Dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Arad, a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni continuate, iar în actualul dosar este judecat şi pentru alte acţiuni care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni şi ţinându-se seama de infracţiunea săvârşită în ansamblu ei, va trebui stabilită o singură pedeapsă.

Din coroborarea datelor obţinute în urma punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, a datelor de trafic şi a investigaţiilor efectuate în cauză a rezultat existenţa şi a altor buletine de analiză toxicologică întocmite de inculpatul E. în dosare de urmărire penală aflate în curs, care de asemenea atestă îmbibaţii alcoolice în sânge sub limita de 0,80 gr alcool/1000 ml sânge şi anume:

- Buletin de analiză toxicologică nr. 178 din 22 februarie 2017, privind pe numitul R.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 200 din 24 februarie 2017, privind pe S.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 155 din 9 februarie 2017, privind pe numitul D.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. x, privind pe numitul V.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. x martie 2017 W.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 269 din 10 martie 2017, privind pe numitul X.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 353 din 31 martie 2017, privind pe numitul Y.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 343 din 30 martie 2017, privind pe numitul Z.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 354 din 31 martie 2017, privind pe numitul AA.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 389 din 11 aprilie 2017, privind pe numitul BB.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 449 din 24 aprilie 2017, privind pe numitul D.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 447 din 24 aprilie 2017, privind pe numitul F.;

- Buletin de analiză toxicologică nr. 315 din 21 martie 2017, privind pe numita C., buletin de analiză toxicologică întocmit de numita H., de asemenea chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, la solicitarea numitului E., aflat în concediu;

Concluzionând în sensul existenţei rezoluţiei infracţionale unice, instanţa de fond a avut în vedere că actele materiale au fost similare în ceea ce priveşte modul de săvârşire, astfel că se constată că cererea formulată în temeiul dispoziţiilor art. 37 lit. a) din C. pen., de reţinere a formei continuate a infracţiunilor, este întemeiată.

La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracţiunilor săvârşite, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valorile ocrotite; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor; motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, s-a reţinut de către instanţă faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, actele materiale ale infracţiunilor pentru care este judecat în prezenta cauză făcând parte din conţinutul infracţiunilor pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în Dosar nr. x/2018 al Judecătoriei Arad, a avut o conduită corespunzătoare după săvârşirea infracţiunilor, inculpatul colaborând cu organele de urmărire penală şi cu instanţa de judecată, prezentându-se ori de câte ori a fost chemat şi recunoscând săvârşirea faptelor, are un nivel de educaţie ridicat şi o situaţie familială bună, având în întreţinere o fiică adoptivă.

II. Referitor la inculpaţii H., F. şi C.;

În faţa instanţei de fond aceştia au consimţit să dea declaraţii împrejurare în raport cu care s-a procedat, potrivit art. 378 C. proc. pen., la audierea acestora, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar. .

Cu privire la inculpatul F.;

S-a reţinut că la data de 12 aprilie 2017 a condus pe drumurile publice din localitatea Arad autoturismul KK. cu numărul de înmatriculare x iar în jurul orelor 17:30 a fost implicat într-un accident de circulaţie.

Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o alcoolemie de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad unde i s-au recoltat două probe biologice la un interval de o oră.

La aceeaşi dată inculpatul F. l-a contactat telefonic pe martorul LL., fost poliţist rutier, inculpatul la rândul său fund fost poliţist, şi i-a solicitat sfatul.

Martorul LL. a luat legătura a doua zi cu inculpatul E. pe care l-a rugat să îl ajute pe inculpatul F., în măsura în care acest lucru este posibil. Cu această ocazie, inculpatul E. i-a dat martorului LL. numărul de telefon al inculpatului A. Inculpatul F. a luat legătura cu inculpatul A. şi între cei doi a fost încheiat un contract de asistenţă juridică pentru suma de 1.500 RON, cu ocazia discuţiilor inculpatul A. nelăsând să se înţeleagă faptul că îşi va folosi influenţa pe care o avea asupra fratelui său.

Prin cererea numărul 209164.10062 din 14 aprilie 2017 organele de poliţie au solicitat Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad analiza probelor de sânge recoltate inculpatului F.

La data de 24 aprilie 2017 inculpatul E. a întocmit buletinul de analiză toxicologică numărul 447 (vol. IV f 131), pentru inculpatul F., în care a consemnat în fals o valoare a alcoolemiei de 0,70 mg/l alcool pur în sânge la prima probă recoltată la data de 12 aprilie 2017 ora 1758 şi de 0,60 mg/l alcool pur în sânge la cea de-a doua probă recoltată la data de 12 aprilie 2017 ora 1858, buletinul de analiză fiind înaintat către organele de poliţie.

Prin ordonanţa din data de 23 iunie 2017 s-a dispus de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-ştiinţifice, prin care să se stabilească dacă sângele din mostrele prelevate de la inculpatul F. conţine alcool iar în caz afirmativ să se stabilească cantitatea de alcool exprimată în grame la 1000 ml sânge, fiind desemnaţi specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici.

Prin buletinul de analiză toxicologică nr. x din 23 iunie 2017 emis de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, s-a stabilit că valoarea alcoolemiei în cazul inculpatului F., la prima probă recoltată la data de 12 aprilie 2017 ora 17:58 a fost de 1,60 mg/l alcool pur în sânge, iar la cea de-a doua probă recoltată la data de 12 aprilie 2017 ora 18:58 a fost de 1,45 mg/l alcool pur în sânge.

Inculpatul F. nu a fost de acord cu valorile alcoolemiei menţionate în rechizitoriu, fiind admisă, la solicitarea acestuia, prin încheierea de şedinţă din data de 5 februarie 2018, proba cu efectuarea unei expertize medico legale privind valoarea alcoolemiei în sânge, la momentul conducerii autovehiculului, raportat la valorile deja existente.

Referitor la această probă, Comisia pentru interpretarea alcoolemiei, prin adresa nr. x/09 martie 2018, a comunicat instanţei, după consultarea probelor din dosar că, ţinând cont de alcoolemia determinată în prima probă de sânge recoltată la orele 17:58, a cărei valoare a fost de 1,60 g‰ şi de sfârşitul intervalului de consum (orele 17,00), au apreciat că la ora evenimentului, alcoolemia acestuia a fost peste limita legală.

Starea de fapt astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: Buletin de analiză toxicologică nr. x cu anexe dosar up; Proces-verbal de sesizare din oficiu din 12 aprilie 2017 privind pe F. fila x u.p.; Procese-verbale de redare convorbiri telefonice E. fila x; declaraţia martorului LL., ce se coroborează cu declaraţiile de recunoaştere a vinovăţiei, ale coinculpaţilor A. şi E., răspunsul Comisiei pentru interpretarea alcoolemiei din cadrul Institutului de Medicină Legală Timişoara, din care rezultă, fără nici un fel de dubiu vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului F., care la data de 12 aprilie 2017, a condus pe drumurile publice din localitatea Arad un autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, respectiv 1,60 mg/l alcool pur în sânge la prima recoltare din data de 12 aprilie 2017 ora 17:58 şi de 1,45 mg/l alcool pur în sânge la cea de-a doua recoltare de la data de 12 aprilie 2017 ora 18:58, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prevăzută de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., împrejurările în care a fost comisă fapta, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel că în raport de persoana inculpatului, de conduita sa avută anterior precum şi de posibilităţile sale de îndreptare.

Referitor la inculpata C.

Instanţa a reţinut că din ansamblul probelor existente la dosarul de urmărire penală, necontestate de cele două inculpate, care se coroborează cu declaraţiile coinculpaţilor care au uzat de procedura simplificată a judecăţii, respectiv A. şi E., se confirmă starea de fapt reţinută în rechizitoriu, respectiv:

La data de 19 martie 2017, în jurul orelor 04:20, inculpata C. a condus pe drumurile publice din localitatea Arad autoturismul Opel Astra cu numărul de înmatriculare x, după ce anterior consumase băuturi alcoolice. În Piaţa Avram Iancu din localitatea Arad inculpata a fost oprită de un echipaj de poliţie şi a fost testată cu aparatul etilotest rezultând o alcoolemie de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad unde i s-au prelevat două probe biologice la un interval de o oră.

Tot la data de 19 martie 2017 inculpata C. s-a deplasat la biroul inculpatul A., pe care îl cunoştea dinainte, unde i-a relatat acestuia cele întâmplate în noaptea precedentă. Inculpatul A. i-a comunicat inculpatei C. faptul că alcoolemia în sânge va fi probabil dublă valorii în aerul expirat şi i-a solicitat să revină la birou în după amiaza aceleiaşi zile.

La aceeaşi dată, la ora 13:13,14 inculpatul A. îl contactează telefonic pe inculpatul E., solicitându-i să vină la sediul cabinetului de avocatură întrucât "vreau să vorbesc ceva cu tine ".

După întâlnirea celor doi, inculpatul A. a chemat-o la biroul său pe inculpata C. şi i-a dat acesteia de înţeles faptul că îşi va folosi influenţa astfel încât fapta să fie contravenţie şi nu infracţiune. De asemenea a solicitat suma de 5.500 RON pentru aceste servicii, sumă ce urma să fie consemnată într-un contract de asistenţă juridică. În acest sens inculpatul A. i-a înmânat inculpatei C. un bilet pe care era consemnat olograf " contravenţie 5.500 RON ". Inculpata C. a fost de acord cu propunerea inculpatului A. iar la data de 20 martie 2017, la solicitarea inculpatului A., s-a deplasat la locuinţa acestuia din localitatea Vladimirescu unde i-a remis suma de 5500 RON. Tot cu această ocazie a fost semnat între cei doi un contract de asistenţă juridică pentru suma de 5.500 RON şi inculpatul A. a eliberat şi o chitanţă de încasare a sumei, chitanţă ce a nu fost însă ridicată de inculpata C. Atât contractul de asistenţă juridică cât şi exemplarul 2 al chitanţei au fost identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 21 iunie 2017.

Organele de poliţie, prin cererea numărul 208055.9863 din 20 martie 2017, au solicitat Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad analiza probelor de sânge recoltate inculpatei C.

Întrucât inculpatul E. se afla în acea perioadă în concediu de odihnă, acesta a luat legătura cu colega sa inculpata H., în vederea întocmirii buletinului de analiză toxicologică în favoarea inculpatei C.

Astfel, într-o convorbire telefonică din seara zilei de 20 martie 2017, ora 20:12 inculpatul E. îi comunică fratelui său A. faptul că prima dată trebuie să discute cu colega sa .

La data de 21 martie 2017, ora 21:01, inculpatul E. o contactează telefonic pe inculpata H., întrebând-o dacă este acasă şi la răspunsul afirmativ al acesteia, îi solicită să iasă în cinci minute în stradă .

La data de 22 martie 2017, ora 18:07, inculpatul E. îl contactează pe inculpatul A. şi îi comunică faptul că din punctul lui de vedere e în regulă, urmând să se vadă în seara aceleiaşi zile sau a doua zi.

La data de 23 martie 2017, ora 07:36 inculpatul E. îl contactează pe inculpatul A., spunându-i că trebuie să se vadă neapărat în cursul acelei zile deoarece " tre să mă întâlnesc cu aia" iar la ora 12:40 în cursul aceleiaşi zile inculpatul A. îl contactează pe inculpatul E. stabilind o întâlnire în cursul după amiezii" Că tre să finalizăm".

La data de 23 martie 2017 inculpata H. întocmeşte buletinul de analiză toxicologică numărul 315/23 martie 2017, privind pe inculpata C., în care consemnează în fals faptul că inculpata C. a avut o alcoolemie de 0,70 gr alcool/1000 ml sânge la prima recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 04:40 şi de 0,70 gr/1000 ml alcool pur în sânge la a doua recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 05:40, buletinul fiind înaintat la Dosarul x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate la data de 21 iunie 2017 de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad au fost ridicate probele lucrate şi probele martor, ce au fost prelevate de la inculpata C.

Prin Ordonanţa din data de 23 iunie 2017 s-a dispus de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-ştiinţifice, prin care să se stabilească dacă sângele din mostrele prelevate de la inculpata C. conţine alcool iar în caz afirmativ să se stabilească cantitatea de alcool exprimată în grame la 1000 ml sânge, fiind desemnaţi specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici.

Prin buletinul de analiză toxicologică nr. x din 23 iunie 2017 emis de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici s-a stabilit că, valoarea alcoolemiei în cazul inculpatei C., la prima probă prelevată la data de 19 martie 2017 ora 04:40 este de 1,15 gr alcool/1000 ml sânge şi la cea de-a doua probă prelevată la data de 19 martie 2017 ora 05:40 este de 0,90 gr alcool/1000 ml sânge.

S-a reţinut că inculpata C. a avut pe parcursul urmăririi penale o atitudine parţial sinceră, recunoscând săvârşirea unei fapte reţinute în sarcina sa. Aceeaşi poziţie procesuală a adoptat-o şi în faţa instanţei. Arată faptul că a condus pe drumurile publice un autovehicul după ce anterior a consumat băuturi alcoolice şi că a apelat la serviciile inculpatului A. căruia i-a remis suma de 5.500 RON, însă în cadrul discuţiilor purtate cu acesta inculpatul A. nu i-a dat de înţeles şi nu i-a comunicat direct faptul că îşi va folosi influenţa pentru a obţine un buletin de analiză toxicologică favorabil inculpatei.

Susţinerea inculpatei este contrazisă însă de ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză.

În primul rând, inculpatul A. a recunoscut săvârşirea acestei fapte şi în declaraţiile date arată faptul că i-a promis inculpatei C. că îşi va folosi influenţa pentru ca fapta sa să fie doar contravenţie şi nu infracţiune.

Apoi, aşa cum rezultă chiar din declaraţia inculpatei C., inculpatul A. i-a explicat acesteia că fapta sa este infracţiune dacă valoarea alcoolemiei este de peste 0,80 mg/l alcool pur în sânge şi că valoarea alcoolemiei în sânge este dublă faţă de valoarea alcoolemiei în aerul expirat. De asemenea, deşi valoarea alcoolemiei în aerul expirat era de 0,54 mg/l alcool pur în sânge astfel încât şi pentru inculpată era extrem de plauzibil şi probabil faptul că valoarea alcoolemiei în sânge va fi de peste 0,80 mg/l, aceasta a acceptat să îi achite suma de 5.500 RON inculpatului A., după ce în prealabil acesta i-a remis un bilet pe care era consemnat olograf " 5.500 RON contravenţie" aşa cum rezultă chiar din declaraţia inculpatei.

Astfel, după relatarea problemei de către inculpata C., inculpatul A. a chemat-o la birou la un moment ulterior, după care l-a contactat telefonic pe inculpatul E. solicitându-i să vină la biroul său, iar după discuţia cu inculpatul E., a chemat-o la birou, comunicându-i costurile şi înmânându-i biletul mai sus menţionat, suma de bani fiind remisă inculpatului A. de către inculpata C. la un moment ulterior.

Or, raportat la toate aceste aspecte, declaraţia inculpatei C. în sensul că inculpatul A. nu i-a dat de înţeles că îşi va folosi influenţa, este neveridică, fiind contrazisă de celelalte mijloace de probă, astfel încât nu poate fi avută în vedere la stabilirea stării de fapt.

Pe cale de consecinţă, instanţa a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că faptele săvârşite de inculpată sunt prevăzute de legea penală, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de aceasta cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

În drept, fapta inculpatei C., care la data de 20 martie 2017 a dat inculpatului A. suma de 5.500 RON, pentru ca acesta să îşi folosească influenţa reală pe care o avea asupra fratelui său inculpatul E., funcţionar public, pentru a-1 determina să facă un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, în sensul emiterii unui buletin de analiză toxicologică în care să ateste valori ale alcoolemiei sub limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, astfel încât fapta să constituie contravenţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de dispoziţiile art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatei C., care la data de 19 martie 2017, a condus pe drumurile publice din localitatea Arad un autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, respectiv 1,15 mg/l alcool pur în sânge la prima recoltare din data de 19 martie 2017 ora 04:40 şi de 0,90 mg/l alcool pur în sânge la cea de-a doua recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 05:40, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prevăzută de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile generale prev. art. 74 C. pen., respectiv gradul de pericol social, împrejurările concrete de săvârşire, gradul de alcoolemie, precum şi persoana inculpatei care este tânără şi nu are antecedente penale, dar şi atitudinea parţial sinceră a inculpatei. Astfel s-a se considerat că aplicarea unor pedepse de şi 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, respectiv 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, sunt de natură a duce la atingerea scopului pedepsei.

Referitor la inculpata H.;

În ce o priveşte pe inculpata H., instanţa a reţinut că aceasta a avut pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.

Inculpata H. a arătat faptul că nu o cunoaşte pe inculpata C., că inculpatul E. nu a contactat-o în legătură cu această persoană şi că nu a consemnat în fals în buletinul de analiză toxicologică întocmit pentru inculpata C. valori inferioare ale alcoolemiei, admiţând faptul că pot exista erori dar care nu au fost făcute cu intenţie.

S-a reţinut că declaraţia inculpatei H. este contrazisă de celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

În primul rând, inculpatul E. arată faptul că, la solicitarea inculpatului A. şi fiind în concediu de odihnă, a contactat-o pe inculpata H. pentru a emite un buletin de analiză toxicologică favorabil inculpatei C.

Acest aspect este confirmat cert de procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Astfel, într-o convorbire telefonică din seara zilei de 20 martie 2017, ora 2012 inculpatul E. îi comunică fratelui său A. faptul că prima dată trebuie să discute cu colega sa.

La data de 21 martie 2017, ora 2101, inculpatul E. o contactează telefonic pe inculpata H., întrebând-o dacă este acasă şi la răspunsul afirmativ al aceştia îi solicită să iasă în cinci minute în stradă.

La data de 22 martie 2017, ora 1807 inculpatul E. îl contactează pe inculpatul A. şi îi comunică faptul că din punctul lui de vedere e în regulă, urmând să se vadă în seara aceleiaşi zile sau a doua zi.

La data de 23 martie 2017, ora 0736 inculpatul E. îl contactează pe inculpatul A., spunându-i că trebuie să se vadă neapărat în cursul acelei zile deoarece " tre să mă întâlnesc cu aia" iar la ora 12:40 în cursul aceleiaşi zile inculpatul A. îl contactează pe inculpatul E. stabilind o întâlnire în cursul după amiezii " Că tre să finalizăm" .

După toate aceste discuţii la data de 23 martie 2017 inculpata H. întocmeşte buletinul de analiză toxicologică numărul 315 din 23 martie 2017, privind pe inculpata C., în care consemnează în fals faptul ca inculpata C. a avut o alcoolemie de 0,70 gr alcool/1000 ml sânge la prima recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 04:40 şi de 0,70 gr/1000 ml alcool pur în sânge la a doua recoltare de la data de 19 martie 2017 ora 05:40. Consemnarea în fals este confirmată de buletinul de analiză toxicologică întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici care atestă existenţa unei alcoolemii în scădere şi nu liniare aşa cum a consemnat inculpata H. şi cu valori substanţial diferite de cele consemnate de inculpată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 5 februarie 2018, s-a încuviinţat proba cu efectuarea unei adrese către Serviciul de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti prin care să se lămurească în ce condiţii au fost recoltate, depozitate şi transportate probele de sânge recoltate de la inculpata C., răspunsul fiind consemnat în Adresa nr. x/2017 . Din examinarea celor inserate în această adresă, instanţa concluzionează că au fost respectate dispoziţiile art. 22 din Ordinul nr. 1512/2013 referitoare la modalitatea de păstrare a mostrelor biologice, că depozitarea şi transportul mostrelor biologice s-a făcut prin depozitare şi sigilare în lăzi frigorifice, cu sigilii intacte, cu respectarea condiţiilor de temperatură prevăzut de art. 21 alin. (2) din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1512/2013.

Raportat la toate aceste aspecte, se conchide că declaraţia inculpatei H. are un caracter neveridic şi este contrazisă de celelalte mijloace de probă astfel încât nu poate fi avută în vedere la stabilirea stării de fapt.

În drept, fapta inculpatei H., care în calitate de chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad şi funcţionar public în sensul legii penale, la data de 23 martie 2017, a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului cu ocazia întocmirii buletinului de analiză toxicologică cu numărul 315 din 23 martie 2017 privind pe inculpata C., în sensul consemnării în buletinul de analiză toxicologică mai sus menţionat, valori ale alcoolemiei sub pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, deşi valorile reale ale alcoolemiei depăşeau acest prag, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prevăzută de dispoziţiile: art. 321 alin. (1) C. pen. .

Fapta inculpatei H. care la data de 23 martie 2017, a folosit buletinul de analiză toxicologică cu numărul 315 din 21 martie 2017, înscris oficial despre care cunoştea că este falsificat, în sensul înaintării acestuia către organele de poliţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prevăzută de dispoziţiile: art. 323 C. pen.

Fapta inculpatei H., care la data de 23 martie 2017, a ajutat pe inculpata C. în scopul îngreunării sau împiedicării tragerii acesteia la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 336 alin. (1) C. pen. pentru care era cercetată, prin întocmirea unui buletin de analiză toxicologică în care a atestat în fals valori ale alcoolemiei sub pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, astfel încât fapta să nu mai constituie infracţiune, şi prin înaintarea acestui buletin de analiză toxicologică spre organele de poliţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizare a făptuitorului, prevăzută de dispoziţiile: art. 269 alin. (1) C. pen.

La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere gravitatea faptelor, pericolul social al faptelor, împrejurările săvârşirii, faptul că inculpata se află la prima abatere de la legea penală şi raportat la împrejurările comiterii faptelor, în sensul că inculpata a fost implicată în această activitate infracţională în mod direct de coinculpatul E., în cauză fiind îndeplinite condiţiile legale pentru amânarea executării pedepsei potrivit art. 83 C. pen.

Împotriva sentinţei penale nr. 438/PI din data de martie iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în termen legal, au formulat apel, în termenul prevăzut de art. 410 alin. (1) din C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, privind pe inculpaţii:D., C., A., H., F. şi E., precum şi inculpaţii:D., C., A. şi H.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală sub nr. x/2017, la data de 13 august 2018, fiind repartizat aleatoriu C8 şi stabilindu-se termen la data de 17 octombrie 2018.

Totodată la data de 28 august 2018 a fost stabilit termen intermediar în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de apelantul intimat inculpat A.

Prin încheierea de şedinţă din 28 august 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 420 alin. (11) raportat la art. 362 alin. (2) şi art. 208 alin. (2) şi (5) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A., măsură care a fost menţinută.

La termenul de judecată din data de 17 octombrie 2018, intimata inculpată C. a solicitat amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător.

Prin încheierea de şedinţă din 17 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 420 alin. (11) raportat la art. 362 alin. (2) şi art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A., măsură care a fost menţinută.

A fost încuviinţată cererea de amânare a cauzei formulată de apelanta intimată inculpată C., acordându-se termen de judecată la data de 28 noiembrie 2018.

La termenul de judecată din data de 28 noiembrie 2018, în şedinţă publică şi asistaţi de apărători aleşi, întrebaţi fiind, inculpaţii D., A., F. şi E. au arătat că îşi menţin declaraţiile date în cauză şi că nu doresc să dea declaraţii în faţa instanţei de apel.

Apărătorii ales al inculpatei H. a arătat că a luat legătura cu inculpata şi că aceasta nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel.

Apărătorul ales al inculpatei C. a arătat că inculpata locuieşte în Franţa, urmând a se prezenta la termenul următor, ocazie cu care îşi va exprima poziţia procesuală.

În continuare, Înalta Curte a acordat cuvântul asupra cererilor de probatorii.

Prin încheierea de şedinţă din 28 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 420 alin. (11) raportat la art. 362 alin. (2) şi art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A., măsură care a fost menţinută.

A fost stabilită pronunţarea cu privire la cererile de probatorii la data de 12 decembrie 2018, cauza, pe fond fiind amânată la data de 16 ianuarie 2019.

Prin încheierea de şedinţă din 12 decembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admisă cererea de probatorii formulată de apelantul inculpat A.

A fost încuviinţată proba cu înscrisuri constând în efectuarea unei adrese la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad în vederea comunicării dacă apelantul inculpat A. beneficiază de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, privind protecţia martorilor, ca urmare de denunţului înregistrat sub nr. x/2018 din 5 noiembrie 2018.

A fost admisă cererea de probatorii formulată de apelantul inculpat E. şi s-a încuviinţat proba cu înscrisuri în circumstanţiere constând în copia planului de supraveghere emis de Serviciul de probaţiune Arad, referitor la îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată, evidenţa orelor de muncă neremunerată în folosul comunităţii şi un certificat emis de Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala Arad din care rezultă că a absolvit cursul de pregătire în acordarea primului ajutor.

Au fost respinsă cererea de probatorii formulată de apelanta inculpată H., constând în emiterea unei adrese la Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici Bucureşti".

La termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2019, apelanta intimată inculpată C. a arătat că îşi menţine declaraţiile date în cauză şi că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel.

Prin încheierea de şedinţă din 16 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 420 alin. (11) raportat la art. 362 alin. (2) şi art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A., măsură care a fost menţinută.

S-a acordat termen de judecată la data de 13 martie 2019, pentru a se reveni cu adresă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Arad în vederea completării răspunsului comunicat, în sensul precizării, prin raportare la dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în ce a constatat colaborarea inculpatului A. în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Arad, dacă conduita inculpatului se încadrează în dispoziţiile textului legal indicat şi care este stadiul procesual al cauzei.

La termenul de judecată din data de 13 martie 2019 s-a constatat că au sosit relaţiile solicitate de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Arad.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de ridicat, Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 13 martie 2019, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere prin care în temeiul art. 420 alin. (11) raportat la art. 362 alin. (2) şi art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A., măsură care a fost menţinută. Totodată s-a stabilit pronunţarea soluţiei la data de 27 martie 2019, ulterior la data de 9 aprilie 2019.

Cu privire la apelurile declarate în cauză;

Apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, atât în motivele scrise, aflate la dosar, cât şi oral cu ocazia dezbaterilor a susţinut că sentinţa apelată este nelegală şi netemeinică.

S-a solicitat, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi, în rejudecare:

a) reidividualizarea pedepselor şi a modalităţii de executare a acestora

- majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor A., E., H., D., C. şi F.;

- executarea în regim de detenţie a pedepselor în cazul inculpaţilor A. şi E. şi cu suspendarea sub supraveghere, în condiţiile art. 91 C. pen., în cazul inculpaţilor H., D., C. şi F.;

- aplicarea inculpaţilor A., E. şi H., cu titlu de pedepse accesorii şi complementare, a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durată maximă, cu respectarea prevederilor legale, iar inculpaţilor D., C. şi F., tot cu titlu de pedepse accesorii şi complementare, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., cu respectarea prevederilor legale.

b) menţinerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 5 iulie 2017;

Prin motivele scrise de apel s-au arătat următoarele:

I. Aspecte de nelegalitate:

1. Sentinţa penală este nelegală deoarece motivarea acesteia este lacunară sau lipseşte cu privire la tipul şi cuantumul pedepsei aplicate inculpaţilor A. şi H., la termenul de supraveghere, măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse acestora, precum şi la pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului A.

2. Referitor la inculpaţii A. şi E., în dispozitivul hotărârii se menţionează, contrar dispoziţiilor legale, că executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, în speţă cele prevăzute la art. 66 lit. a), b), g) şi k din C. pen., începe să curgă de la "executarea sau considerarea ca executată a pedepsei, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.", dispoziţii care s-ar fi aplicat în cazul unei pedepse cu executare efectivă.

3. Referitor la inculpatul E., în considerente, deşi prima instanţă are în vedere iniţial toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, ulterior, la momentul individualizării pedepselor menţionează în mod greşit o pedeapsă pe care nu i-a aplicat-o inculpatului prin dispozitiv, pentru o infracţiune pentru care acesta nu a fost trimis în judecata. De asemenea, în dispozitivul hotărârii, la infracţiunea de favorizare a infractorului în formă continuată, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), după recalcularea pedepsei conform art. 37 C. pen., instanţa dintr-o eroare materială, menţionează infracţiunea de "uz de fals informă continuată (19 acte materiale) " în loc de " favorizarea făptuitorului în formă continuată (19 acte materiale)".

4. Referitor la inculpaţii D. şi C., sentinţa penală este nelegală întrucât prima instanţă nu a respectat dispoziţiile legale privind pedepsele accesorii, pe care le-a aplicat doar pe lângă pedeapsa rezultantă stabilită în cauză, deşi era obligată să le aplice mai întâi pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă.

5. În considerentele hotărârii, instanţa apreciază în mod nelegal că, referitor la inculpatul D., nu se impune interzicerea dreptului de a conduce autovehicule prevăzut de dispoziţiile art. 83 lit. g) C. pen., pe perioada termenului de supraveghere, raportat la pericolul social al faptei săvârşite - nivelul alcoolemiei, ora la care a circulat vehiculul condus, precum şi la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.

6. În considerentele hotărârii, la pagina 19, la individualizarea pedepselor, instanţa dintr-o eroare materială, menţionează pe inculpatul A. în loc de inculpatul D.

. 7. Referitor la inculpata C., sentinţa penală este nelegală întrucât prima instanţă a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani deşi i-a aplicat inculpatei o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendare sub supraveghere în condiţiile art. 91 C. pen.

8. Instanţa nu s-a pronunţat asupra masurilor asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală, respectiv menţinerea măsurii sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa din data de 5 iulie 2017, asupra sumei de 14.500 RON, consemnată la B. pe numele inculpatului A. şi la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara

9. Instanţa a dispus restituirea către Direcţia Naţională Anticorupţie a sumei de 2.300 euro, sumă primită de inculpatul A. de la investigatorul sub acoperire CC., suma fiind deja restituită.

II. Aspecte privind netemeinicia hotărârii, sub aspectul modului de individualizare judiciară a pedepselor, atât în ceea ce priveşte cuantumul acestora cât şi referitor la modalitatea de executare

În esenţă, s-a arătat că instanţa de judecată nu a atribuit semnificaţia cuvenită şi nu a evaluat în mod corespunzător criteriile specifice de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., potrivit cărora la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului.

Pedepsele într-un cuantum sporit, a căror executare să fie cu privare de libertate, în cazul inculpaţilor A. şi E. şi cu suspendare sub supraveghere în condiţiile art. 91 din C. pen., în cazul inculpaţilor H., D., C. şi F., se justifică atât pentru reeducarea acestora, cât şi pentru menţinerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv - sancţionator al pedepsei. Lezarea relaţiilor sociale a căror desfăşurare sunt dependente de încrederea, autoritatea şi prestigiul de care trebuie să se bucure persoane publice, impune înlăturarea oricărei suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea, onestitatea şi probitatea acestora.

Apelul inculpatului D.

Inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să dispună achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

S-a mai criticat împrejurarea că în dispozitivul sentinţei s-a hotărât ca inculpatul pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Arad sau Spitalul Municipal Arad pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, instanţa neluând în considerare că acesta locuieşte în oraşul Lipova. Astfel s-a solicitat înlocuirea celor două entităţi cu Primăria Lipova.

În motivarea apelului s-a arătat, în esenţă, că instanţa de fond a motivat succint şi a ignorat argumentele invocate în apărare prin care a învederat că dispoziţiile C. proc. pen. în materia recunoaşterii nu obligă instanţa să pronunţe o soluţie de condamnare în cazul în care inculpatul recurge la procedura simplificată.

În mod injust s-a avut în vedere în mod exclusiv poziţia exprimată de inculpat, fără a se analiza măcar, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză (Ordinul nr. 1512/2013), modul în care au fost administrate probele obligatorii pe baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, ţinând cont de faptul că judecata a avut loc doar în baza acestor probe.

Referitor la veridicitatea rezultatului alcoolemiei stabilit în cursul urmăririi penale, s-a solicitat a se constata că este viciat din cauza nerespectării de către organul de urmărire penală a temperaturii de păstrare, din momentul ridicării probei de sânge de la Serviciul de Medicină Legală Arad şi pe parcursul transportului către Institutul Mina Minovici, până la momentul predării acesteia. S-a invocat încălcarea mai multor prevederi ale Ordinului nr. 1512/2013 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor Metodologice privind recoltarea, depozitarea, şi transportul probelor biologice.

Declararea neconstituţională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" face ca relevant din punct de vedere penal să fie momentul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gr % alcool pur în sânge şi nu cel al prelevării mostrelor biologice iar în cauză probatoriul administrat în cauza pendinte în ceea ce priveşte determinarea alcoolemiei la momentul conducerii vehiculului, este insuficient şi nu poate duce la stabilirea existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului.

Apelul inculpatei C.

Inculpata a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi în rejudecare:

- achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a), b) şi c) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. în subsidiar achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În motivarea apelului s-a arătat, în esenţă, că din întreg materialul probator administrat nu a reieşit sub nici o formă, săvârşirea de către inculpată a infracţiunii de cumpărare de influenţă, iar infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prevăzuta de art. 336 alin. (1) din C. pen., nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, raportat la declaraţiile inculpatei H. Valoarea alcoolemiei determinata din probele de sânge recoltate la momentul opririi inculpatei C. în trafic, este de 0,70 gr/1000 ml alcool pur în sânge, aceasta fiind singura valoare care poate fi avuta în vedere de către instanţă.

Apelul inculpatului A.

Inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei şi, în rejudecare, o reidividualizare a pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia şi aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Totodată a solicitat înlăturarea pedepsei complementare, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen.

În motivarea apelului s-a arătat, în esenţă, că dincolo de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită de legea penală, ce nu poate fi contestată, nu se poate face abstracţie de conduita exemplară a inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, care şi-a asumat de la bun început consecinţele faptei comise şi a contribuit la buna desfăşurare a procesului penal, achitând şi suma de 14.500 RON, care ar fi fost primita de la inculpaţii C. şi D., ceea ce poate fi apreciata ca o circumstanţa atenuanta.

Referitor la aplicarea pedepsei complimentare, s-a apreciat că timpul scurs de la data săvârşirii infracţiunii şi până în prezent este suficient pentru a limita dreptul de a exercita profesia.

Apelul inculpatei H.

Inculpata a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei, şi în rejudecare pronunţarea unei noi soluţii, prin care să se dispună achitarea în baza art. 396 alin. (1) şi (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât nu există probe din care să rezulte că inculpata a săvârşit infracţiunile de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen., uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., şi favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., astfel cum au fost descrise în rechizitoriu.

Inculpata a mai criticat sentinţa sub aspectul nemotivării susţinând că judecătorul fondului a pronunţat condamnarea fără a analiza motivele invocate de apărare în susţinerea soluţiei de achitare.

În motivarea apelului s-a arătat, în esenţă, că prima instanţă nu a analizat în mod corect probele administrate în cauză, întrucât dispunerea prin ordonanţa procurorului din 23 iunie 2017 a efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice (şi nu a unei recalculări a alcoolemiei, a efectuării unui nou buletin de analiză toxicologică, sau a unei expertize toxicologice) este nelegală, iar din procesul-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare nu rezultă că la ridicarea probelor de sânge din cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, au fost respectate condiţiile de depozitare,transport, sigilare şi nu este indicată temperatura la care au fost ridicate aceste probe de sânge, respectiv temperatura din lada frigorifică la care au fost transportate probele de sânge şi de asemenea nici intervalul de timp trecut de la ridicarea acestor probe de sânge şi până la predarea lor, astfel că planează un dubiu în ce priveşte conservarea lor în condiţii optime şi legale. S-a mai arătat că, în ceea ce priveşte conservarea acestor probe de sânge, au fost încălcate mai multe prevederi ale Ordinului nr. 1512/2013 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor Metodologice privind recoltarea, depozitarea, şi transportul probelor biologice, iar efectuarea analizelor la un interval de timp de trei luni, metodele folosite, care datează din anii 70 şi nu au fost actualizate la standardele de azi şi lucrările de specialitate invocate justifică luarea în considerare a unei marje de eroare de 30%. Totodată, s-a arătat că în mod greşit au fost desemnaţi să întocmească buletinul de analiză specialiştii din cadrul INML Mina Minovici deoarece, potrivit aceluiaşi ordin, ar fi trebuit desemnaţi specialişti din cadrul IML Timişoara.

S-a mai invocat împrejurarea că, deşi la dosarul cauzei a fost dispusă, prin ordonanţa procurorului din 23 iunie 2017, efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice, nici în momentul de faţă nu există la a dosarul cauzei această constatare tehnico-ştiinţifică, iar în urma întrebărilor adresate de instanţă, prin încheierea din 5 februarie 2018 către specialiştii din cadrul INML Bucureşti, aceştia nu au răspuns decât la 3 întrebări din cele 7 formulate. În ceea ce priveşte buletinul de analiză toxicologică nr. x acesta nu poate reprezenta decât, cel mult o lucrare medico-legală, şi nu o constatare tehnico-ştiinţifică, potrivit art. 9 din Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 1134 din 25 mai 2000 - privind aprobarea Normelor procedurale de efectuare a expertizelor, a constatărilor, şi a altor lucrări medico-legale.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului, precum şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., însă în limitele prevăzute de acest text de lege, Înalta Curte constată următoarele:

I. Starea de fapt, analiza mijloacelor de probă şi încadrarea în drept a faptelor săvârşite de inculpaţi. Analiza motivelor de apel invocate de inculpaţii C., D. şi H., constând în solicitarea de achitare a acestora în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a), b) teza I şi c) din C. proc. pen.

Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că starea de fapt reţinută în hotărârea apelată este corectă, probatoriul fiind bine coroborat şi interpretat.

Este dovedit în cauză că inculpaţii C., D. şi F., la datele de 19 martie 2017, 11/12 aprilie 2017 şi 12 aprilie 2017, au condus pe drumurile publice autovehicule, după ce au consumat băuturi alcoolice, fiind opriţi în trafic de organele de poliţie, testaţi cu aparatul etilotest şi apoi conduşi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, unde s-a procedat la recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Pentru a obţine rezultate favorabile cu privire la concentraţia de alcool în sânge, aceştia au apelat la serviciile inculpatului A., avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, al cărui frate, inculpatul E., avea calitatea de chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad.

De asemenea, în noaptea de 8/9 iunie 2017, după ce a fost creată aparenţa faptului că investigatorul sub acoperire G. a condus pe drumurile publice un autovehicul fiind în stare de ebrietate, acesta a fost însoţit de organele de poliţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, unde i-au fost recoltate, la un interval de o oră, două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În aceste împrejurări, inculpatul A., în calitate de avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, în perioada februarie- iunie 2017, a pretins şi a primit de la inculpaţii D. şi C. şi de la investigatorul sub acoperire CC. sumele de 9.000 RON, 5.500 RON şi 2.300 euro pentru a-şi folosi influenţa reală pe care o avea asupra inculpatului E., fratele său, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, respectiv să emită buletine de analiză toxicologică în care să consemneze în fals valori ale alcoolemiei mai mici decât pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge astfel încât faptele să nu constituie infracţiuni.

Totodată, inculpatul E., în calitate de chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, la datele de 24 aprilie 2017 şi 21 iunie 2017, a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului cu ocazia întocmirii buletinelor de analiză toxicologică privind pe inculpaţii D. şi F. şi pe investigatorul sub acoperire G., consemnând în aceste buletine de analiză toxicologică valori ale alcoolemiilor sub pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, deşi valorile reale ale alcoolemiilor depăşeau această limită. Astfel, în cazul inculpatului D., rezultatul real era de 1,13 mg/l alcool pur în sânge, în cazul inculpatului F., de 1,60 mg/l alcool pur în sânge la prima recoltare şi la cea de-a doua probă recoltată a fost de 1,45 mg/l alcool pur în sânge, iar în cazul investigatorului sub acoperire G. valoare reală a alcoolemiei era 1,25 mg/l alcool pur în sânge la prima probă prelevată şi de 1,50 mg/l alcool pur în sânge la cea de-a doua probă.

Inculpata H., chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, la data de 23 martie 2017, a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului cu ocazia întocmirii buletinului de analiză toxicologică privind pe inculpata C., în sensul consemnării în acesta a unor valori ale alcoolemiei sub pragul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, deşi valorile reale depăşeau acest prag, fiind în realitate de 1,15 mg/l alcool pur în sânge la prima recoltare şi 0,90 mg/l alcool pur în sânge, la a doua recoltare.

În faţa primei instanţe, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii A., E. şi D., au declarat că recunosc în totalitate săvârşirea faptelor, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în timpul urmăririi penale, potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 375 raportat la art. 374 alin. (4) din C. proc. pen.

Inculpaţii H., F. şi C. au negat comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, contestând cuantumul valorilor alcoolemiilor stabilite de către Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici .

În acord cu prima instanţă, Înalta Curte, în baza propriei analize a materialului probatoriu administrat în cauză, constată că din acesta rezultă că faptele există, constituie infracţiunile de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals intelectual, uz de fals, favorizare a făptuitorului, respectiv conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe şi au fost săvârşite de inculpaţi în formele şi modalităţile reţinute în actul de sesizare a instanţei.

Prin apelurile declarate în cauză, inculpaţii C., H. şi D. invocă, în esenţă, lipsa probelor din care să rezulte că aceştia au comis infracţiunile reţinute în actul de sesizare, respectiv nelegalitatea modalităţii de stabilire a alcoolemiei, prin încălcarea mai multor prevederi ale Ordinului nr. 1512/2013 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor Metodologice privind recoltarea, depozitarea, şi transportul probelor biologice.

A. Inculpata C. a negat săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, susţinând că este adevărat că a condus pe drumurile publice un autovehicul după ce anterior a consumat băuturi alcoolice şi că a apelat la serviciile inculpatului A., căruia i-a remis suma de 5.500 RON, însă în cadrul discuţiilor purtate, inculpatul nu i-a dat de înţeles şi nu i-a comunicat direct faptul că îşi va folosi influenţa pentru a obţine un buletin de analiză toxicologică favorabilă acesteia.

Contrar susţinerilor inculpatei, din coroborarea elementelor de fapt obţinute din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpata C. l-a contactat pe inculpatul A., căruia i-a relatat că a fost oprită în trafic şi condusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, unde s-a procedat la recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, iar după ce l-a apelat telefonic şi s-a întâlnit cu fratele său, inculpatul A. a chemat-o la biroul său pe inculpata C. şi i-a dat acesteia de înţeles faptul că îşi va folosi influenţa astfel încât fapta să fie contravenţie şi nu infracţiune. De asemenea a solicitat suma de 5.500 RON pentru aceste servicii, sumă ce urma să fie consemnată într-un contract de asistenţă juridică, sens în care inculpatul A. i-a înmânat inculpatei C. un bilet pe care era consemnat olograf " contravenţie 5.500 RON ". Inculpata C. a fost de acord cu propunerea inculpatului A. iar la data de 20 martie 2017, la solicitarea inculpatului A., s-a deplasat la locuinţa acestuia din localitatea Vladimirescu unde i-a remis suma de 5.500 RON, pentru care inculpatul A. a eliberat o chitanţă de încasare a sumei, chitanţă ce a nu fost însă luată de inculpata C.

Săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă rezultă din coroborarea declaraţiilor inculpatului A., cu cele ale inculpaţilor E. şi C., cu adresa IGPR UTAI nr. x din 5 mai 2017 privind comunicaţiile între posturile telefonice şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, cu procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuată la cabinetul de avocatură al inculpatului A. şi înscrisul identificat în urma efectuării acestui procedeu probatoriu, respectiv chitanţa seria x nr. 17 din 21 martie 2017, în care este consemnată primirea sumei de 5500 RON reprezentând "onorariu avocat consultaţii juridice", fără a se menţiona vreun contract de asistenţă, precum şi cu biletul pe care este consemnat olograf " contravenţional - total - 5.500 RON - onorar", depus în copie de inculpată la termenul din 5 februarie 2018.

Astfel, inculpatul, în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, la data de 21 iunie 2017 a relatat că a încasat de la C. şi F. sume de bani pentru a îi reprezenta în dosarele penale deschise ca urmare a depistării acestora conducând sub influenţa alcoolului.

Ulterior, la data de 22 iunie 2017, în Dosarul nr. x/2017- având ca obiect propunere de arestare preventivă - inculpatul a relatat că este adevărat că a promis celor trei persoane(printre care şi inculpata C.), în schimbul unor sume de bani, că va interveni pe lângă membrii Comisiei de specialitate din cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad astfel încât evaluările probelor biologice să se situeze sub pragul la care faptele acestora să die considerate infracţiuni.

De asemenea, în declaraţia din 28 iunie 2017, dată în acelaşi dosar, la momentul soluţionării contestaţiei, a afirmat că este adevărat că a primit suma de 5.500 RON de la suspecta C., că aceasta i-a comunicat rezultatul testării cu alcool - testul şi a purtat discuţii cu aceasta dându-i de înţeles că ar putea să o ajute mai mult vizavi de alcoolemia cu care fusese depistată, fără a îi da detalii despre cum urma să o ajute. A mai precizat inculpatul că recunoaşte acest act material care se reţine în sarcina sa.

Inculpatul E., în declaraţia de suspect din data de 21 iunie 2017 a arătat că probabil fratele său l-a rugat să o ajute pe C., dacă se poate, în privinţa stabilirii alcoolemiei, că în perioada respectivă se afla în concediu de odihnă şi a rugat-o pe inculpata H. să ajute această persoană atunci când va avea probele de sânge dacă este posibil, respectiv dacă este în marja de eroare. A mai precizat inculpatul că el şi H. conveniseră că în situaţiile în care valorile alcoolemiei sunt în marja de eroare, respectiv în jurul valorii de 0,80 mg/l, să le dea valoarea de 0,75.

La termenul de judecată din 10 ianuarie 2018, în faţa primei instanţe, inculpaţii A. şi E. au declarat că recunosc în totalitate săvârşirea faptelor. În apel, la termenul din 28 noiembrie 2018, au precizat că îşi menţin declaraţiile date în cauză şi că nu doresc să dea declaraţii în faţa instanţei de apel.

Declaraţiile celor doi inculpaţi sunt confirmate şi de succesiunea cronologică şi conţinutul convorbirilor telefonice purtate între cei doi (E. afirmând "trebuie să mă întâlnesc cu aia") şi între inculpata H. şi inculpatul E., după care acesta din urmă i-a expediat fratelui său un mesaj cu conţinutul "totul e ok".

Înalta Curte mai constată că deşi în actul de sesizare şi în hotărârea primei instanţe, se reţine că de la sediul biroului de avocatură al inculpatului A. a fost ridicat şi contractul de asistenţă juridică încheiat între acesta şi inculpata C., iar aceasta din urmă a declarat că a semnat un asemenea contract, acest înscris nu există la dosarul cauzei şi nu este menţionat în procesul-verbal de percheziţie domiciliară ca fiind identificat şi ridicat cu ocazia efectuării acestui procedeu probatoriu. De asemenea, inculpatul A. nu a făcut nicio referire în declaraţiile date la încheierea unui asemenea contract.

Inculpata C. a declarat că inculpatul A. i-a spus că din punctul său de vedere este o contravenţie, i-a comunicat onorariul în cuantum de 5.500 RON, în schimbul acestuia urmând să fie reprezentată la poliţia rutieră, la parchet, pentru obţinerea permisului etc., i-a înmânat un bilet pe care era scrisă suma de 5.500 RON şi menţiunea "contravenţie" şi i-a spus că dacă era un dosar penal onorariul era mult mai mare.

Această declaraţie este contrazisă însă de afirmaţiile inculpatului în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, la data de 21 iunie 2017, în care a relatat că a încasat de la C. banii pentru a o reprezenta în dosarul penal deschis ca urmare a depistării acesteia conducând sub influenţa alcoolului şi care ulterior, la data de 22 iunie 2017, a precizat expres că a primit suma de 5.500 RON de la suspecta C. şi i-a dat de înţeles că ar putea să o ajute mai mult cu privire la alcoolemia cu care fusese depistată.

Or, împrejurarea că inculpata nu a luat de la sediul cabinetului de avocatură chitanţa eliberată de inculpat, invocarea încheierii unui contract de asistenţă juridică care nu a fost însă identificat, menţionarea în chitanţa eliberată de avocat a sumei de 5.500 RON ca reprezentând "onorariu avocat consultaţii juridice", fără a se face vreo referire la existenţa unui contract de asistenţă juridică, apelarea telefonică de către avocat a fratelui său, care la rândul său s-a întâlnit cu inculpata H., urmată de consemnarea de către aceasta din urmă a unor valori nereale ale alcoolemiei în cele două buletine de analiză toxicologică, precum şi contradicţiile între declaraţiile inculpaţilor C. şi A. susţin afirmaţiile acestuia din urmă cu privire la faptul că suma de 5.500 RON i-a fost dată de inculpată pentru a-şi folosi influenţa în scopul obţinerii unui rezultat favorabil al alcoolemiei prin falsificarea buletinelor de analiză toxicologică întocmite de către angajaţii Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad.

Potrivit dispoziţiilor art. 99 din C. proc. pen. inculpatul beneficiază de "prezumţia de nevinovăţie", nefiind obligat să-şi dovedească nevinovăţia, având dreptul de a propune administrarea de probe. Acest drept procesual nu se rezumă însă la negarea vinovăţiei, la susţinerea unei alte variante a situaţiei de fapt sau la negarea existenţei probelor în acuzare.

În cauza de faţă, inculpata C. nu a propus nicio probă în dovedirea afirmaţiilor sale cu privire la faptul că suma de bani pe care a achitat-o inculpatului A. reprezenta în realitate onorariul perceput în baza unui contract de asistenţă juridică, conform căruia inculpatul urma să o reprezinte într-un litigiu contravenţional, iar astfel cum s-a reţinut anterior, probele administrate în acuzare dovedesc contrariul, relevând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că inculpata a dat inculpatului A. suma de 5.500 RON, pentru ca acesta să îşi folosească influenţa la Serviciul de Medicină Legală Arad în sensul obţinerii unui buletin de analiză toxicologică în care să ateste valori ale alcoolemiei sub limita de 0,80 mg/l alcool pur în sânge, astfel încât fapta să constituie contravenţie.

În lipsa unor dovezi contrare, constatând că nu au fost înlăturate în vreun mod probele în acuzare, care dovedesc săvârşirea faptei de către inculpată, Înalta Curte consideră că în mod corect prima instanţă a reţinut vinovăţia acesteia şi a dispus condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, astfel că solicitarea de a se dispune achitarea inculpatei în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. a), respectiv ale art. 16 lit. c) din C. proc. pen. este nefondată.

B. Referitor la infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, inculpata s-a raportat la declaraţiile inculpatei H. cu privire la modalitatea de stabilire a valorii alcoolemiei, astfel că instanţa de apel va analiza unitar aspectele invocate de inculpaţii D., H. şi C.

Prealabil acestei analize, Înalta Curte reţine că inculpaţii D. şi C. au recunoscut că au condus autoturismele pe drumurile publice după ce au consumat băuturi alcoolice şi că au fost conduşi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad unde le-au fost prelevate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Ceea ce contestă cei doi inculpaţi, precum şi inculpata H., este valoarea alcoolemiei stabilite prin buletinele întocmite de către Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici, respectiv nelegalitatea şi netemeinicia modalităţii în care au fost obţinute acestea.

Instanţa de apel reţine că, în ceea ce priveşte aspectele de nelegalitate, în procedura camerei preliminare prevăzute de dispoziţiile art. 342 şi urm. din C. proc. pen., inculpaţii H., D. şi E. au invocat nelegalitatea obţinerii acestor mijloace de probă, prin raportare la Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor, norme aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1512 din 12 decembrie 2013, iar inculpata C. nu a formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea acestor probe.

Prin încheierea din data de 12 septembrie 2017, menţinută prin Încheierea nr. 1020 din 6 noiembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi.

În considerentele acestei încheieri, judecătorul de cameră preliminară a reţinut, în esenţă, că susţinerile inculpaţilor reprezintă "chestiuni legate de temeinicia trimiterii în judecată ori de apreciere a probelor care sunt date în competenţa instanţei ce soluţionează fondul cauzei, astfel că nu pot face obiectul procedurii de cameră preliminară".

Totodată, instanţa de control judiciar a reţinut că "în măsura în care se va dovedi că, prin modul cum s-a procedat, valoarea ştiinţifică a răspunsului expertului este afectată, chestiunea de fapt a fiabilităţii probei va putea fi analizată în faza de cercetare judecătorească, şi nu în camera preliminară".

Cu toate acestea, instanţa de apel constată că aspectele invocate de apelanta H. cu privire la dispunerea prin ordonanţa procurorului din 23 iunie 2017 a efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice, (şi nu a unei recalculări a alcoolemiei, a efectuării unui nou buletin de analiză toxicologică, sau a unei expertize toxicologice), precum şi dispunerea întocmirii buletinului de analiză de către specialiştii din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici şi nu din cadrul Institutului de Medicină Legală Timişoara, constituie exclusiv aspecte de nelegalitate, care nu pot fi aduse în discuţie pentru prima dată în acest stadiu procesual, competenţa teritorială de efectuare şi tipul acestui act nefiind prevăzute de normele procesual penale sub sancţiunea nulităţii absolute.

Referitor la celelalte încălcări ale dispoziţiilor Ordinului nr. 1512 din 12 decembrie 2013, calificate de judecătorul de cameră preliminară ca fiind "eventual, o problemă de netemeinicie a probelor transportate în acest mod", Înalta Curte reţine că, prin încheierea din 5 februarie 2018, instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 97 din C. proc. pen., a încuviinţat parţial emiterea unei adrese către Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti prin care să se răspundă la următoarele întrebări:

1. în ce condiţii de securitate a probelor biologice, au fost primite probele de sânge recoltate de la inculpata C., şi ridicate de la Serviciul de Medicină Legală Arad la data de 21 iunie 2017 pentru a fi transportate de către Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti

2. dacă probele de sânge mai sus menţionate au fost transportate şi primite de către Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti în trusele standard destinate recoltării, depozitării şi transportării probelor biologice, conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (4) şi (5) din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1512/2015 pentru aplicarea normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea, şi transportul probelor biologice.

3. dacă trusele standard în care trebuiau transportate probele de sânge au fost securizate cu banderolă autocolantă, şi cu sigiliul de unică folosinţă, înseriat ce împiedică desfacerea trusei standard, conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Ordinul M.S. nr. 1512/2013

4. În ce condiţii de temperatură au fost transportate probele de sânge recoltate de la inculpata C., ce temperatură avea lada frigorifică sau recipientul în care au fost transportate aceste probe de sânge, în momentul preluării acestor probe de sânge în vedere efectuării constatării tehnico-ştiinţifice.

5. dacă probele de sânge, rămase după efectuarea analizei toxicologice, pentru inculpata C., au valoarea de contraprobă, şi dacă aceste probe de sânge rămase nu trebuiau transportate în condiţii de temperatură de 2 - 4 grade Celsius, tot în maxim 7 zile de la recoltare aşa cum prevăd dispoziţiile art. 20 din Ordinul M.S. nr. 1512/2013 (pt. aplicarea normelor metodologice) pentru ca analiza efectuată ulterior să poată fi comparată cu prima analiză efectuată, din buletinul de analiză toxicologică nr. x

6. ce s-a întâmplat pe mai departe cu probele de sânge recoltate de la C., sau cu urmele acestor probe de sânge în urma analizei lor de către specialiştii din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti

7. să se comunice dacă s-a efectuat constatarea-tehnico ştiinţifică efectuată de către specialiştii din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, dispusă în cauză prin ordonanţa procurorului DNA Serviciul Teritorial Timişoara în data de 23 iunie 2017, precum şi raportul acesteia.

8. dacă, şi în caz afirmativ, în ce măsură, condiţiile de depozitare şi transport sunt de natură a influenţa valoarea alcoolemiei în cazul unei probe de sânge.

Prin Adresa x/2017,Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici a comunicat, în esenţă, următoarele:

- probele biologice au fost aduse de subcomisari din cadrul IPJ Arad într-o ladă frigorifică sigilată cu un sigiliu de ceara care a fost intact, dar cu cifre ilizibile

- s-a procedat la desigilarea lăzii frigorifice iar în interior s-a găsit o pungă din material plastic de culoare neagră, sigilată cu sigiliu din ceară cu nr. 14484, sigiliu intact; tot în aceeaşi ladă frigorifică s-a găsit şi o trusă din carton sigilată cu sigiliu din plastic cu nr. x intact şi cu sigiliu din ceară cu număr 333 Ministerul Public - DNA intact.

- la desigilarea cutiei de carton s-au găsit în interiorul acesteia cinci pungi din material plastic, una dintre ele conţinând 4 tuburi cu sânge inscripţionate C. nr. 175955 din care 2 tuburi cu menţiunea "prima recoltare" (un tub cu un conţinut de aproximativ 0.5 ml şi un tub cu un conţinut de aproximativ 1 ml) şi două tuburi cu menţiunea "a două recoltare" (un tub cu un conţinut de aproximativ 0.5 ml şi un tub cu un conţinut de aproximativ 1 ml).

- trusele standard destinate recoltării, depozitării şi transportului au fost folosite la momentul recoltării probelor biologice

- valoare de contraprobă au şi probele de sânge rămase după efectuarea analizei toxicologice

- pentru analizarea mostrelor biologice rămase, cu valoare de contraprobă nu se impune respectarea tuturor cerinţelor din Ordinul nr. 1512/2013, având în vedere ca reprezintă analizarea ulterioară, respectiv efectuată după cea iniţială din trusa standard

- în cadrul Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1512/2013 art. 21 alin. (2) se face referire vizavi de transportul trusei standard către laboratorul de toxicologie cu respectarea condiţiilor de temperatură de până la 4° C şi nu cu 2 - 4° C, art. 20 şi art. 21 se referă la recoltarea iniţială a probelor biologice şi nu la reanalizarea acestora, deci nu este nevoie de termenul de 7 zile care este prevăzut la recoltarea iniţială

- probele de sânge rămase după efectuarea analizelor de laborator se găsesc depozitate în cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici

- în timpul depozitării, concentraţia de etanol poate creşte sau descreşte; creşterea apare datorită conversiei substratului la etanol şi este inhibată cu ajutorul adiţiei de fluorură de sodiu şi păstrării refrigerate a probelor.

Inculpata H. a invocat, prin apelul formulat, că răspunsul comunicat de Institutul Naţional de Medicină Legală ar fi incomplet, întrucât nu s-a precizat în ce condiţii de temperatură au fost transportate probele de sânge recoltate de la inculpata C. şi nici dacă s-a efectuat de către specialiştii din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti constatarea-tehnico ştiinţifică dispusă în cauză prin ordonanţa procurorului DNA Serviciul Teritorial Timişoara în data de 23 iunie 2017, precum şi raportul acesteia.

Prin încheierea de şedinţă din 12 decembrie 2018, Înalta Curte a respins cererea de probatorii formulată de apelanta inculpată H., constând în emiterea unei adrese la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, apreciind ca nu este utilă cauzei, întrucât răspunsurile la întrebările puse de prima instanţă prin încheierea din data de 5 februarie 2018 se găsesc în adresa Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", aflată la dosar instanţă.

Cu privire la modalitatea de recoltare a probelor biologice, depozitare ulterioară a acestora şi apoi transport către Institutul Naţional de Medicină Legală, instanţa constată că din actele dosarului rezultă următoarele:

Inculpaţii D. şi C. au fost conduşi la Spitalul Judeţean de Urgenţa Arad, unde le-au fost recoltate probe de sânge. Potrivit proceselor-verbale de recoltare a mostrelor biologice, inculpatei i-au fost recoltate două probe de sânge la data de 19 martie 2017, orele 4:40 şi 5,40, iar inculpatului o singură probă la 12 aprilie 2017, orele 2:35. Acestor procese-verbale le sunt anexate fişele constând în examenul clinic efectuat inculpaţilor, notele interne întocmite de medicul legist şef privind repartizarea lucrărilor către H., respectiv E. şi fişele de lucru pentru determinarea alcoolemiei

Potrivit procesului-verbal de percheziţie domiciliară din data de 21 iunie 2017, efectuate la sediul Serviciului de Medicină Legală Arad, probele de sânge prelevate de la inculpata C. au fost puse la dispoziţie organelor de poliţie de către inculpata H., au fost introduse în pungi de nailon, ulterior pungile fiind introduse într-o cutie de carton folosită la determinarea alcoolemiei, cutie ce a fost sigilată. În continuare, probele de sânge au fost introduse într-o ladă frigorifică, sigilată de asemenea, întrucât în acelaşi timp se efectua, la acelaşi sediu, o percheziţie în dosarul nr. x/2017 al parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.

Din procesul-verbal de efectuare a percheziţiei în Dosarul nr. x/P/2017, rezultă că, la aceeaşi dată, au fost predate de inculpata H. mai multe flacoane cu mostre biologice, care au fost introduse în pungi de plastic şi apoi sigilate, ulterior fiind introduse în lada frigorifică în care a fost anterior introdusă cutia de carton având sigiliul DNA.

Totodată, conform Procesului-verbal din 23 iunie 2019, încheiat la sediul Institutului de Medicină Legală Mina Minovici, s-a procedat la desigilarea lăzii frigorifice care fusese anterior depusă în frigiderul laboratorului iar toate tuburile cu sânge(inclusiv cele recoltate de la inculpaţii D., F. şi C.) au fost predate reprezentanţilor Institutului Naţional de Medicină Legală pentru efectuarea determinării alcoolemiilor.

Raportat la aceste mijloace de probă şi la împrejurarea că, în procedura camerei preliminare s-a considerat că aspectele invocate de inculpaţi vizează temeinicia şi nu legalitatea probelor astfel obţinute, instanţa urmează a analiza punctual aceste aspecte cu referire la prevederile Normelor Metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1512/2013, cu modificările ulterioare, a căror încălcare este susţinută de apelanţi .

Cu titlu prealabil, se impune precizarea că nu există date la dosar că procedura de recoltare a probelor biologice şi apoi de păstrare, depozitare, transport nu a fost respectată, iar inculpaţii nu au invocat aspecte concrete referitoare la modul în care în care ar fi fost încălcate aceste norme metodologice (în realitate au solicitat organelor de urmărire penală şi instituţiilor de medicină legală implicate să dovedească faptul că au respectat aceste norme), astfel că actele efectuate se bucură de prezumţia de legalitate.

a).Potrivit art. 7 alin. (2) şi (3):

- mostrele biologice se recoltează cu trusa standard, ce trebuie să conţină toate elementele prevăzute în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice, în vederea determinării alcoolemiei (art. 7 alin. (2)),

- instituţia medico-legală va refuza, în vederea efectuării determinărilor toxicologice, primirea mostrelor biologice recoltate în orice alte recipiente decât cele aflate în trusa standard, securizată în conformitate cu prevederile art. 19 (art. 7 alin. (3)),

Aceste dispoziţii se referă la modalitatea de recoltare a mostrelor biologice, când eventuala lipsă a trusei standard se impunea a fi sesizată de reprezentanţii Serviciului, inclusiv de inculpaţii H. şi E. cărora le-au fost predate aceste mostre. Or, nici din notele interne întocmite de medicul legist şef privind repartizarea lucrărilor şi nici din alte acte ale dosarului nu rezultă că probele nu ar fi fost recoltate cu trusa standard prevăzută în anexa nr. 4.

b) Potrivit art. 14 alin. (3) şi (4):

- valoare de contraprobă poate avea şi mostra biologică rămasă, în cantitate suficientă pentru efectuarea unei alte analize, după determinarea toxicologică realizată în cadrul instituţiei medico-legale,

- analiza contraprobei se poate realiza la orice institut de medicină legală, cu respectarea prevederilor art. 20 şi 21

Aceste din urmă dispoziţii stabilesc faptul că trusa standard preluată de către poliţistul rutier va fi înaintată în cel mai scurt timp instituţiei medico-legale, unde urmează să se efectueze analiza toxicologică a mostrelor biologice iar în cazul în care poliţistul rutier nu are posibilitatea de a transporta imediat după preluare trusa standard la sediul instituţiei medico-legale, aceasta va fi păstrată cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 21 (la frigider la o temperatură de până la 4° C până la efectuarea transportului către laboratorul de toxicologie al instituţiei medico-legale) fără însă a se depăşi un interval de cel mult 7 zile din momentul recoltării mostrelor biologice.

Contrar susţinerilor inculpaţilor, instanţa de apel constată că respectarea termenului de 7 zile se referă la obligaţia poliţistului rutier de a transporta mostrele biologice la institutul de medicină legală pentru efectuarea analizei toxicologice a mostrelor biologice iniţiale şi nu a analizei contraprobelor sau a unei eventuale recalculări a alcoolemiei.

Această interpretare rezultă şi din dispoziţiile art. 22 potrivit cărora "Mostrele biologice rămase după efectuarea determinărilor toxicologice vor fi păstrate în cadrul instituţiei medico-legale, pe o perioadă de 6 luni de zile, la congelator, la o temperatură maximă de -18° C".

Înalta Curte constată că, atât din procesele-verbale anterior menţionate, cât şi din răspunsul comunicat de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, rezultă că au fost respectate toate condiţiile prevăzute de aceste Norme, neexistând nici un element de fapt care să ducă la concluzia că mostrele de sânge au fost păstrate, transportate în condiţii necorespunzătoare (acestea fiind păstrate pe întreaga perioadă în lăzi frigorifice) şi care să determine un rezultat al alcoolemiei mai mare decât cel real, rezultat din creşterea concentraţiei de etanol.

În ceea ce priveşte susţinerile inculpatei H. referitoare la utilizarea unor modalităţi de analiză care datează din anii 1970 şi nu au fost actualizate la standardele de azi, la lucrările de specialitate invocate şi la susţinerea necesităţii luării în considerare a unei marje de eroare de 30%, instanţa de apel consideră că apărarea inculpatei vizează o ipoteză greşită, fundamentându-se în principal pe invocarea existenţei unor marje de eroare între rezultatele stabilite de aceasta în buletinul de analiză din şi cele din buletinul întocmit de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, or lucrările de specialitate invocate nu se referă la rezultate diferite între analize efectuate distinct la anumite intervale de timp. În ceea ce priveşte metodele de calcul utilizate, inculpata nu a susţinut şi, din nicio probă existentă la dosar, nu rezultă că modalitatea de stabilire a alcoolemiei utilizată de aceasta a fost diferită de cea folosită de specialiştii din cadrul Institutului de Medicină Legală Mina Minovici.

Ceea ce i se impută inculpatei nu se referă la cuantumul concret al alcoolemiei, care ar fi putut fi supus unei marje de apreciere (potrivit declaraţiilor inculpatului E., aceasta ar fi fost de 5 % şi doar în cazul în care rezultatul ştiinţific ar fi fost de 0,80%), ci menţionarea, cu ştiinţă, în buletinul de analiză a unor valori mult mai mici decât cele reale, rezultate în urma efectuării analizelor. Or, falsificarea buletinului de analiză rezultă nu doar din noua analiză făcută de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, ci din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, respectiv declaraţiile inculpaţilor A. şi E., coroborate cu succesiunea cronologică şi conţinutul convorbirilor telefonice purtate între cei doi şi între inculpata H. şi inculpatul E.

În fine, s-a mai invocat şi lipsa raportului de constatare dispus prin ordonanţa procurorului din 23 iunie 2017.

Instanţa de apel constată că prin această ordonanţă s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 172 alin. (9) şi următoarele din C. proc. pen., efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-ştiinţifice prin care să se stabilească dacă sângele don mostrele biologice prelevate de la numiţii D., F. şi C. conţin alcool şi, în caz afirmativ, să se stabilească cantitatea de alcool exprimată în grame la 1.000 ml de sânge.

În baza acestui act procesual, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici a întocmit buletinele de analiză toxicologică nr. x, nr. 1293 şi nr. 1925 din 23 iunie 2017.

Este adevărat că potrivit art. 9 din Ordinul nr. 1134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza şi avizul, aceste acte, procedura şi situaţiile în care se întocmesc fiind reglementate prin acest ordin.

Pe de altă parte, procedura privind stabilirea alcoolemiei este prevăzută distinct, astfel cum s-a arătat anterior, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1512/2013, care în articolul 5 alin. (3) stabileşte că rezultatele obţinute în urma determinărilor de laborator efectuate asupra mostrelor biologice în condiţiile alin. (1) şi (2) vor fi înscrise în buletinul de analiză toxicologică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.

Din interpretarea dispoziţiilor celor două acte normative rezultă aşadar că buletinul de analiză toxicologică are valoarea unui mijloc de probă, iar împrejurarea că în cauză nu a fost întocmit un raport de constatare în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 181 din C. proc. pen. nu este de natură a înlătura valoarea probatorie a buletinului de analiză întocmit conform art. 5 din Ordinul nr. 1512/2013.

Totodată, astfel cum s-a reţinut anterior, tipul actului medico-legal întocmit constituie exclusiv un aspect de nelegalitate, care nu poate fi adus în discuţie pentru prima dată în faza de judecată a apelului.

C. Inculpatul D. a mai susţinut că dispoziţiile C. proc. pen. în materia recunoaşterii nu obligă instanţa să pronunţe o soluţie de condamnare în cazul în care inculpatul recurge la procedura simplificată.

Este adevărat că simpla manifestare de voinţă a inculpatului de a recurge la procedura simplificată de judecată şi declaraţia formală de recunoaştere a învinuirii nu conduc automat la aplicarea acestei proceduri şi a unei pedepse în limitele prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., instanţa de judecată fiind cea care, verificând dacă probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, dispune urmarea sau nu a acestei proceduri.

În cauză de faţă, apreciind că materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale îndeplineşte criteriul suficienţei instituit de norma procesual penală, instanţa de fond a admis cererea inculpatului de judecare în procedura recunoaşterii învinuirii şi a dispus condamnarea acestuia pentru infracţiunile pentru săvârşirea cărora s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia.

Înalta Curte, în baza propriei analize a probelor existente la dosar şi având în vedere aspectele anterior reţinute cu privire la legalitatea şi valoarea probatorie a buletinului de analiză întocmit de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, constată că, raportat la starea de fapt reţinută şi la încadrarea în drept a faptelor comise de inculpatul D., în mod corect prima instanţa a reţinut vinovăţia acestuia şi a constatat incidenţa dispoziţiilor privind procedura simplificată prevăzute art. 375 raportat la art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., astfel că solicitarea de a se dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I este nefondată.

II. Analiza motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi de inculpaţii D., A. şi H., cu privire la nelegalitatea hotărârii primei instanţe, la nemotivarea acesteia, la individualizarea pedepselor şi la aplicarea dispoziţiilor art. 93 din C. pen.

A. Apelul exercitat în cauză de Ministerul Public, prin care se critică nelegalitatea sentinţei Curţii de Apel Timişoara, este fondat, în parte, urmând a fi admis cu privire la următoarele aspecte:

- greşita aplicare a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen. faţă de inculpaţii A. şi E.

- nelegalitatea aplicării pedepselor accesorii faţă de inculpaţii D. şi C.

- durata termenului de supraveghere stabilit pentru pedeapsa aplicată inculpatei C.

- omisiunea menţinerii măsurilor asigurătorii

- nelegalitatea dispunerii restituirii către DNA a sumei de 2.300 euro

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa de fond, deşi a dispus condamnarea inculpaţilor A. şi E. la pedepse a căror executare a fost suspendată sub supraveghere, în condiţiile art. 91 şi urm. din C. pen., în mod greşit a stabilit în dispozitivul hotărârii că executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe să curgă de la "executarea sau considerarea ca executată a pedepsei, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., dispoziţii care s-ar fi aplicat în cazul unei pedepse cu executare efectivă.

Pentru aceste motive, instanţa de apel va stabili că pedepsele complementare aplicate inculpaţilor se vor executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

De asemenea, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii D. şi C., Curtea de Apel Timişoara, dând relevanţă dispoziţiilor art. 66 din C. pen., a stabilit în sarcina acestora, pe lângă pedeapsa principală pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., fără stabilirea şi a unei pedepse accesorii pentru săvârşirea acestei infracţiuni.

Potrivit art. 65 alin. (1) din C. pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară. Rezultă din textul de lege citat că, în măsura în care instanţa a stabilit şi aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, se impune a se stabili şi aplica şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi, întrucât pedeapsa accesorie este indisolubil legată de pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi.

Totodată, această pedeapsă accesorie a fost aplicată de prima instanţă doar alături de pedeapsa rezultantă, deşi, astfel cum s-a arătat anterior, ar fi trebuit a fi stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, alături de pedeapsa complementară, urmând apoi să se aplice pe lângă pedeapsa rezultantă, conform dispoziţiilor art. 45 alin. (1) şi (5) din C. pen. Procedând în acest mod, Curtea de Apel Timişoara a pronunţat o sentinţă nelegală.

Un alt aspect de nelegalitate vizează durata termenului de supraveghere stabilit de prima instanţă în privinţa inculpatei C. Instanţa de fond a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, în condiţiile art. 91 din C. pen. şi a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, contrar dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din C. pen., conform cărora durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate. Prin urmare, cum termenul stabilit este mai mic decât durata pedepsei de 2 ani şi 4 luni, instanţa de apel va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, perioadă apreciată necesară şi suficientă pentru îndreptarea conduitei inculpatei.

Înalta Curte constată, de asemenea, că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra masurilor asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală.

Potrivit art. 249 alin. (4) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori a ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Prin ordonanţa procurorului din data de 5 iulie 2017 s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 14.500 RON, sumă ce a fost consemnată la B. pe numele inculpatului A. şi la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara.

Cum în mod corect instanţa, în baza dispoziţiilor art. 291 alin. (2) şi ale art. 112 lit. e) din C. pen. a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 14.500 RON, primită de la inculpaţii C. şi D., se impunea ca, în conformitate cu art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., să menţină şi măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa procurorului din data de 5 iulie 2017.

Referitor la dispoziţia de restituire a sumei de 2.300 euro, primită de inculpatul A. de la investigatorul sub acoperire CC., din actele dosarului rezultă că aceasta a fost pusă la dispoziţia investigatorului sub acoperire, din fondul special constituit la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie, conform art. . 4 alin. (4) din O.U.G. nr. 43/2002 şi restituită acestui fond în faza de urmărire penală, conform Ordinului intern nr. 1 din 19 ianuarie 2010.

Faţă de acestea, cum la data pronunţării hotărârii primei instanţe, în cauză nu era instituită nicio măsură asigurătorie asupra acestei sume şi nu s-a dispus confiscarea specială, iar suma a fost deja restituită, o nouă dispunere a restituirii acesteia nu mai avea nicio justificare, astfel că instanţa de apel va înlătura din sentinţa penală atacată această dispoziţie.

În ceea ce priveşte criticile Ministerului Public legate de reţinerea greşită în considerentele hotărârii a unei pedepse pe care nu i-a aplicat-o inculpatului E., iar în dispozitivul hotărârii, la infracţiunea de favorizare a infractorului în formă continuată, a infracţiunii de "uz de fals informă continuată (19 acte materiale) " în loc de" favorizarea făptuitorului în formă continuată (19 acte materiale), precum şi, la pagina 19, la individualizarea pedepselor, menţionarea inculpatul A. în loc de inculpatul D., Înalta Curte constată că acestea constituie motive de nelegalitate care nu produc nici un efect asupra soluţionării cauzei şi nu reprezintă o eroare de judecată, astfel că modificarea hotărârii de către instanţa de control judiciar nu se justifică, existând posibilitatea parcurgerii de către instanţa de fond a procedurii prevăzute de art. 278 din C. proc. pen.

În acelaşi sens, deşi s-a invocat împrejurarea că în mod nelegal prima instanţă a reţinut în considerente că nu se impune interzicerea dreptului de a conduce prev de art. 83 lit. g) faţă de inculpatul D., în condiţiile în care acesta a fost condamnat în condiţiile art. 91 şi urm. din C. pen., se constată că nici aceste aspecte nu produc vreun un efect asupra soluţionării cauzei, nu au cauzat nicio vătămare procesuală şi nu reprezintă o eroare de judecată.

B. O altă critică formulată atât de Ministerul Public, cât şi de inculpaţii H. şi D., constă în nemotivarea sentinţei atacate.

Curtea reţine că în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, privind calitatea hotărârilor judecătoreşti se arată că obligaţia instanţelor de a-şi motiva hotărârile nu trebuie înţeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. întinderea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura hotărârii. în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanţă, precum şi de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale şi de practicile diferite privind prezentarea şi redactarea sentinţelor şi hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea trebuie să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate (CEDO: Boldea împotriva României din 15 februarie 2007; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997).

Raportat la aceste principii, Înalta Curtea constată că nici motivul de apel privind nemotivarea hotărârii nu este fondat, întrucât judecătorul fondului a enumerat probatoriul existent la dosar, a analizat starea de fapt reţinută, a examinat apărările şi a soluţionat şi cererile formulate de inculpaţi, a apreciat asupra individualizării pedepselor principale, complementare şi accesorii, inclusiv prin prisma incidenţei dispoziţiilor art. 83 şi respectiv art. 91 din C. pen. iar, chiar dacă nu a răspuns punctual asupra tuturor apărărilor inculpaţilor cu privire la legalitatea şi temeinicia probatoriului administrat cu privire la stabilirea valorilor alcoolemiei, această omisiune a fost complinită de prezenta instanţă.

C. Individualizarea pedepselor

1. Inculpatul A. a solicitat reindividualizarea pedepsei, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi înlăturarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen.

În acest sens, instanţa de apel a efectuat verificări prin emiterea unor adrese la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad în vederea comunicării dacă inculpatul A. beneficiază de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, ca urmare de denunţului înregistrat sub nr. x/2018 din 5 noiembrie 2018, cu solicitarea de a se preciza în ce a constatat colaborarea inculpatului în acest dosar, dacă conduita inculpatului se încadrează în dispoziţiile textului legal indicat şi care este stadiul procesual al cauzei.

Prin adresa din 11 martie 2019, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad a comunicat instanţei faptul că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală - fiindu-i aplicabile dispoziţiile invocate - în sensul că a formulat un denunţ penal împotriva unei persoane şi a contribuit la prinderea în flagrant a acestuia în timp ce comercializa droguri de risc. S-a mai precizat că în prezent nu este finalizată urmărirea penală, urmând ca în perioada imediat următoare să se emită un rechizitoriu în cauză

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor:"Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege". (Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 67/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 18 martie 2015, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă reglementată de art. 19 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care nu a comis o infracţiune gravă este neconstituţională).

Potrivit art. 2 lit. a) din acest act normativ:" martorul este persoana care are calitatea de martor, potrivit C. proc. pen., şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni".

În cauza de faţă, astfel cum s-a reţinut anterior, în cursul judecării prezentului apel, la data de 5 noiembrie 2018 a fost înregistrat sub nr. x/2018, la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad, denunţului inculpatului cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de trafic de droguri, ulterior inculpatul contribuind la prinderea în flagrant a acelei persoane

Prin urmare, este cert că inculpatul A., în timpul în care era judecat în prezenta cauză penală având ca obiect infracţiunii de corupţie, a avut calitatea de martor în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002 într-un alt dosar, vizând alte persoane, furnizând informaţii şi date utile în cauză, contribuind la probarea activităţii infracţionale a persoanei cercetate, facilitând astfel tragerea la răspundere penală a acesteia şi influenţând în mod substanţial desfăşurarea urmării penale în acea cauză.

Pentru aceste motive, instanţa de apel urmează a reţine faţă de inculpat cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, având drept consecinţă o nouă individualizare a pedepsei aplicate, prin reducerea cuantumului acesteia la 1 an şi 6 luni închisoare.

Referitor la solicitarea a înlăturare a pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. g) din C. pen., constând în interzicerea exercitării dreptului de a exercita profesia de avocat, Înalta Curte o apreciază ca nefondată.

Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (1) din C. pen.: "Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară".

Raportat la împrejurările cauzei, la ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului şi la criteriile amintite, instanţa apreciază că interzicerea dreptului de a exercita profesia de avocat apare ca justificată şi proporţională cu scopul urmărit. Aceasta deoarece natura şi gravitatea faptelor săvârşite de inculpat, conturate şi de modalitatea şi de împrejurările în care acestea au fost comise, determinând şi alte persoane să săvârşească fapte prevăzute de legea penală, împrejurarea că inculpatul, tocmai folosindu-se de profesia exercitată, a acţionat contrar prevederilor legale, duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea dreptului de a exercita o profesia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

2. Ministerul Public a solicitat majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor A., E., H., D., C. şi F., executarea în regim de detenţie a pedepselor în cazul inculpaţilor A. şi E. şi cu suspendarea sub supraveghere, în condiţiile art. 91 din C. pen., în cazul inculpaţilor H., D., C. şi F., precum şi aplicarea inculpaţilor A., E. şi H., cu titlu de pedepse accesorii şi complementare, a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) din C. pen., pe durată maximă, iar inculpaţilor D., C. şi F., tot cu titlu de pedepse accesorii şi complementare, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen.

În ceea ce priveşte pedepsele principale, instanţa de apel consideră că judecătorul fondului a procedat la o individualizare justă a cuantumului acestora, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancţiunilor cele mai adecvate, în vederea atingerii finalităţilor acestora, pedepsele fiind stabilite într-un cuantum corespunzător circumstanţelor reale ale săvârşirii infracţiunilor, precum şi circumstanţelor personale ale inculpaţilor.

Aşa fiind, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen., Curtea apreciază că pedepsele principale stabilite şi pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor asigură intensitatea dezaprobării morale a faptelor şi caracterul preventiv al pedepselor, reflectând gravitatea infracţiunilor şi gradul de vinovăţie a inculpaţilor, motiv pentru care nu se impune majorarea acestora şi nici schimbarea modalităţii de executare, cum se solicită de Ministerul Public.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Ministerul Public a mai solicitat şi aplicarea pedepselor complementare şi accesorii prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen. faţă de inculpaţii H. şi F., respectiv interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. k) din C. pen. faţă de inculpaţii D. şi C., precum şi majorarea duratei pedepselor complementare faţă de toţi inculpaţii la maximul prevăzut de lege.

Instanţa de apel constată însă că aplicarea faţă de inculpaţii H. şi F. a pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi, implicit,a pedepselor accesorii nu este justificată şi proporţională cu scopul urmărit, faptele acestora şi împrejurările de comitere a acesteia nefiind suficiente pentru a forma convingerea instanţei că este necesar a se dispune interzicerea exercitării acestor drepturi.

De asemenea, interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. k) din C. pen., respectiv acela de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public nu este justificată în cauză, deoarece infracţiunile săvârşite de inculpaţi nu au nicio legătură cu ocuparea unei asemenea funcţii şi nu este nici necesară, raportat la persoana inculpaţilor şi la faptul că din actele dosarului nu rezultă că ar deţine în prezent o funcţie de conducere în cadrul unei asemenea entităţi. De altfel, nici procurorul nu argumentează în vreun fel necesitatea interzicerii exercitării acestui drept de către inculpaţii H., D., C. şi F.

Totodată, instanţa de control judiciar consideră că, raportat la natura şi gravitatea infracţiunilor, împrejurările cauzei şi persoana inculpaţilor, durata pedepsei complementare aplicate inculpaţilor A., E., D. şi C. a fost just individualizată, astfel că nu se impune majorarea perioadei la 5 ani.

Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 91 din C. pen. faţă de inculpaţii A. şi E., Înalta Curte consideră că nu este necesară aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenţie, modalitate de executare care nu corespunde realizării scopului pedepsei în acest caz, raportat la elementele care caracterizează persoana inculpaţilor - faptul că aceştia se află la primul conflict cu legea penală, că au recunoscut săvârşirea faptelor şi au contribuit la aflarea adevărului în cauză - fiind îndeplinite condiţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Gravitatea infracţiunilor săvârşite nu justifică, doar prin ele înseşi, executarea pedepselor aplicate inculpaţilor în regim de detenţie, modalitate de executare care nu corespunde realizării scopului pedepsei în acest caz, scop care poate fi atins şi prin suspendarea executării acesteia sub supraveghere, întrucât inculpaţilor li s-a atras atenţia asupra gravităţii şi a consecinţelor nefaste ale faptelor, rolul condamnării fiind şi acela de a atrage atenţia asupra importanţei respectării relaţiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenţie.

Prin urmare, pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpaţi care, chiar fără executarea pedepsei în regim de penitenciar, nu vor mai săvârşi infracţiuni, având în vedere vârsta acestora, faptul că nu au antecedente penale, aspecte care au creat convingerea instanţei că inculpaţii nu vor reitera un asemenea comportament.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul E., Înalta Curte mai reţine că, astfel cum a constatat şi prima instanţă, actele materiale ale infracţiunilor pentru care este judecat în prezenta cauză fac parte din conţinutul infracţiunilor pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 899 din 23 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în Dosarul nr. x/2018 şi pentru care acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea, în perioada 14 decembrie 2015 - 6 iunie 2017 pentru 19 acte materiale ale infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals şi 17 acte materiale ale infracţiunii de favorizare a făptuitorului, astfel că nu se justifică aplicarea unei pedepse mai mari sau schimbarea modalităţii de executare.

Referitor la solicitarea Ministerului Public de a se dispune condamnarea inculpaţilor H. şi F. cu suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, instanţa de apel consideră că este, de asemenea, nefondată întrucât, prin aplicarea art. 83 din C. pen., inculpaţilor li s-a atras atenţia asupra gravităţii şi a consecinţelor nefaste ale faptelor, rolul stabilirii pedepsei fiind şi acela de a atrage atenţia asupra importanţei respectării relaţiilor în societate, de a determina o reflectare mai profundă a inculpaţilor asupra faptelor săvârşite şi a urmărilor acestora şi schimbarea atitudinii faţă de normele şi valorile ocrotite de legea penală, pentru ca pe viitor, aceştia să aibă o conduită adecvată.

Pe cale de consecinţă, instanţa de apel apreciază că, raportat la actele dosarului şi la împrejurările anterior reţinute, pedepsele stabilite şi aplicarea art. 83 din C. pen. sunt justificate suficient pentru atingerea scopului pedepsei, îndreptarea inculpaţilor fiind posibilă şi fără aplicarea imediată a unei pedepse.

Sub un ultim aspect cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 91 şi următoarele din C. pen., Înalta Curte constată că este fondată însă solicitarea inculpatului D. referitoare la stabilirea entităţilor prevăzute de art. 93 alin. (3) din C. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., referitoare la conţinutul dispozitivului, când instanţa dispune suspendarea executării pedepsei, în dispozitiv se menţionează şi măsurile de supraveghere şi obligaţiile, prevăzute la art. 93 alin. (1) - (3) din C. pen., pe care trebuie să le respecte condamnatul, se pun în vedere acestuia consecinţele nerespectării lor şi ale săvârşirii de noi infracţiuni şi se indică două entităţi din comunitate unde urmează a se executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 93 alin. (3) din C. pen., după consultarea listei privind posibilităţile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de probaţiune.

Aceasta deoarece Serviciul de probaţiune stabileşte doar condiţiile în care pe durata termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar consilierul de probaţiune decide, pe baza evaluării iniţiale, în care din cele două instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligaţia.

Analizând hotărârea atacată, instanţa constată că judecătorul fondului a obligat pe inculpatul D. ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Arad sau Spitalul Municipal Arad pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, deşi acesta locuieşte în oraşul Lipova.

Înalta Curte, după consultarea listei privind posibilităţile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de probaţiune, ţinând cont de localitatea unde inculpatul are domiciliul, va stabili ca acesta să presteze munca neremunerată în folosul comunităţii la una dintre următoarele entităţi: Consiliul Local al Oraşului Lipova sau Primăria Municipiului Arad.

Examinând din oficiu hotărârea atacată, prin prisma dispoziţiilor art. 417 din C. proc. pen., instanţa de apel constată că celelalte dispoziţii ale primei instanţe referitoare la aplicarea pedepselor accesorii şi complementare, la aplicarea dispoziţiilor art. 83 şi urm, respectiv ale art. 91 şi urm. din C. pen., la luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, la scăderea duratei măsurilor preventive dispuse în cauză şi la stabilirea cheltuielilor judiciare sunt legale şi temeinice.

Pe cale de consecinţă, faţă de toate considerentele ce precedă, de motivele de apel invocate şi văzând şi dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., se vor admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi inculpaţii A. şi D. împotriva Sentinţei penale nr. 438 din data de 3 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017.

Se va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

I. Se vor reţine în favoarea inculpatului A. dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.

Va fi condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor şi a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen., se va interzice inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) şi k) din C. pen.: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a exercita profesia de avocat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) din C. pen.

Vor fi menţinute dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va stabili un termen de supraveghere de 2 ani.

Se va menţine măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa procurorului din data de 5 iulie 2017 asupra sumei de 14.500 RON, aparţinând inculpatului A.

Se va înlătura din sentinţa penală atacată dispoziţia de restituire a sumei de 2.300 euro Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sumă primită de inculpatul A.

În baza art. 424 alin. (2), raportat la art. 399 alin. (1) şi la art. 241 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se va constata încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul A.

II. Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare şi pedepsele complementară şi accesorie a interzicerii exercitării drepturilor aplicată inculpatului D., în elementele ei componente, care vor fi repuse în individualitatea lor.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., se va aplica inculpatului D. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi alin. (5) din C. pen., se va aplica inculpatului D., alături de pedeapsa principală de 1 an şi 9 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen. respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen.

Se vor menţine dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., cu referire la art. 93 alin. (3) din C. pen., se va stabili ca inculpatul să presteze munca neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare la una dintre următoarele entităţi: Consiliul Local al Oraşului Lipova sau Primăria Municipiului Arad.

III. Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare şi pedepsele complementară şi accesorie a interzicerii exercitării drepturilor aplicată inculpatei C., în elementele lor componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., va interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie pedepsei de 2 ani închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., se va aplica inculpatei C. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpata să execute în final pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi alin. (5) din C. pen., se va aplica inculpatei, alături de pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen. respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen.

Se vor menţine dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani .

Se vor menţine în rest dispoziţiile sentinţei penale atacate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se vor respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele C. şi H. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., inculpatele C. şi H. vor fi obligate pe să plătească, fiecare, suma de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii D., C., A., H. şi E., în sumă de câte 320 RON, precum şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul F., în sumă de 1.253 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi inculpaţii A. şi D. împotriva Sentinţei penale nr. 438 din data de 3 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

I. Reţine în favoarea inculpatului A. dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.

Condamnă pe inculpatul A. fără antecedente penale, la pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor şi a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen., interzice inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) şi k) din C. pen.: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a exercita profesia de avocat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) din C. pen.

Menţine dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani.

Menţine măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa procurorului din data de 5 iulie 2017 asupra sumei de 14.500 RON, aparţinând inculpatului A.

Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia de restituire a sumei de 2300 euro Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sumă primită de inculpatul A.

În baza art. 424 alin. (2), raportat la art. 399 alin. (1) şi la art. 241 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul A.

II. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare şi pedepsele complementară şi accesorie a interzicerii exercitării drepturilor aplicată inculpatului D., în elementele ei componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatului D. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi alin. (5) din C. pen., aplică inculpatului D., alături de pedeapsa principală de 1 an şi 9 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen. respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen.

Menţine dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., cu referire la art. 93 alin. (3) din C. pen., stabileşte ca inculpatul să presteze munca neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare la una dintre următoarele entităţi: Consiliul Local al Oraşului Lipova sau Primăria Municipiului Arad.

III. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare şi pedepsele complementară şi accesorie a interzicerii exercitării drepturilor aplicată inculpatei C., în elementele lor componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie pedepsei de 2 ani închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatei C. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpata să execute în final pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi alin. (5) din C. pen., aplică inculpatei, alături de pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen. respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen.

Menţine dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani .

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei penale atacate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele C. şi H. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., obligă pe inculpatele C. şi H. să plătească, fiecare, suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii D., C., A., H. şi E., în sumă de câte 320 RON, rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul F., în sumă de 1253 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 aprilie 2019.

ÎNCHEIERE

Şedinţa din camera de consiliu din 11 septembrie 2019

Prin Decizia penală nr. 135/A din 15 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2017, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara şi inculpaţii B. şi A. împotriva Sentinţei penale nr. 438 din data de 3 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2017, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi, s-a procedat la rejudecarea cauzei, în limitele desfiinţării.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare şi pedepsele complementară şi accesorie a interzicerii exercitării drepturilor aplicată inculpatului A., în elementele ei componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 36 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare.

Cu privire la cuantumul pedepsei stabilite de prima instanţă pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte constată că, dintr-o eroare de redactare, în minuta şi dispozitivul deciziei de apel s-a menţionat că aceasta este de 1 an închisoare, în loc de 9 luni închisoare, cum a fost stabilită prin sentinţa penală nr. 438 din data de 3 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Hotărârea judecătorească reprezintă un act juridic, o manifestare de voinţă a completului de judecată asupra chestiunilor supuse deliberării şi descrise în art. 391 şi următoarele din C. proc. pen., perfect aplicabile şi în cazul rejudecării cauzei după desfiinţare în apel, conform art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen.

Pentru ca rezultatul deliberării să fie adus la cunoştinţa persoanelor cărora li se adresează şi să-şi producă efectele legale pe care membrii completului de judecată le-au dorit, acest rezultat trebuie să fie întocmai obiectivat în minută. Cu alte cuvinte, conţinutul minutei trebuie să fie în perfectă concordanţă cu rezultatul deliberării.

Când conţinutul minutei nu este în perfectă concordanţă cu rezultatul deliberării, înseamnă că în demersul de obiectivare a manifestării de voinţă a completului, cu ocazia redactării minutei, s-a strecurat o eroare, care poate şi trebuie a fi îndreptată, de regulă, de către acelaşi complet de judecată.

Procedura îndreptării erorilor precum cele mai sus descrise, care nu reprezintă erori de judecată, adică erori asupra stării de fapt şi asupra interpretării şi aplicării legii la starea de fapt, este prevăzută în art. 278 din C. proc. pen. Caracteristica erorii de a nu fi de judecată, reprezintă, de altfel, o condiţie esenţială pentru îndreptare.

O altă condiţie, nu mai puţin importantă, pe care textul de lege mai sus amintit o impune pentru a se putea recurge la respectiva procedură, este aceea ca eroarea să fie evidentă.

În prezenta speţă, deliberarea a purtat asupra motivului de apel constând în nelegalitatea aplicării pedepsei accesorii faţă de inculpatul A. şi nu asupra cuantumului pedepsei principale stabilite pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., instanţa dispunând descontopirea pedepsei rezultantă tocmai pentru a aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi nu doar alături de pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului.

La momentul redactării minutei şi dispozitivului s-a strecurat eroarea constând menţionarea unui cuantum al pedepsei de 1 an închisoare, în loc de 9 luni închisoare, evidenţa aceste erori putând fi dedusă şi din faptul că s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare, prin adăugarea unui spor de 3 luni, reprezentând o treime din pedeapsa stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Totodată, în considerentele deciziei instanţei de apel, a fost menţionată corect pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Cum eroarea în discuţie nu reprezintă o eroare de judecată, iar caracterul ei de a fi una vădită este dedus şi din consemnarea anterior reţinută privind aplicarea pedepsei rezultante, completul de judecată va proceda la îndreptarea ei.

Pentru aceste considerente, în baza art. 278 din C. proc. pen., instanţa va dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul Deciziei penale nr. 135/A din 15 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în Dosarul nr. 865/59/2017, în sensul că, în privinţa inculpatului A., în loc de:

"În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare", se va trece:

"În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare"

Prezenta face parte integrantă din minuta şi Decizia penală nr. 135/ A din 15 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 865/59/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 278 din C. proc. pen., dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul Deciziei penale nr. 135/ A din 15 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 865/59/2017, în sensul că, în privinţa inculpatului A., în loc de:

"În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare", se va trece:

"În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare"

Prezenta face parte integrantă din minuta şi Decizia penală nr. 135/A din 15 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 865/59/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 septembrie 2019.

Procesat de GGC - LM