Nullity of civil appeal for failure to develop illegality grounds within statutory deadline despite ECHR precedent

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 16 februarie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României la plata sumei de 31.878 RON, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aplicarea prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 95/2014, respectiv art. I şi II din O.G. nr. 1/2015, urmând ca suma să fie reactualizată în raport de indicele de inflaţie la data punerii în executare a hotărârii.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 386 din 19 septembrie 2016 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect despăgubire.

3. Recursul exercitat în cauză şi apărările formulate de intimatul-pârât

Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul A., fără însă ca acesta să indice şi să dezvolte motive de nelegalitate a hotărârii.

Recurentul s-a limitat la a arăta că aceeaşi speţă a fost judecată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi soluţionată favorabil, astfel încât se consideră parte vătămată.

Intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii prezentei căi de atac invocată intimatul-pârât, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (...) d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar nemotivarea recursului sau motivarea cererii după împlinirea termenului legal, atrage, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În prezenta cauză, soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti asupra acţiunii reclamantului putea fi recurată 15 zile de la comunicare, înăuntrul acestui termen de declarare partea ce promovează calea de atac trebuind să o şi motiveze.

Deşi promovată în termenul de recurs sus-menţionat, respectiv la data de 3 octombrie 2016, cererea nu a fost motivată până la expirarea termenului legal, absolut şi imperativ în care recurentul A. trebuia să îndeplinească această obligaţie procesuală.

De altfel, nici până la primul termen fixat în şedinţă publică de judecată recurentul nu a formulat şi nu a depus motive de nelegalitate a sentinţei atacate.

Pentru considerentele expuse, neidentificând existenţa vreunui motiv de ordine publică, care ar putea atrage nulitatea hotărârii recurate, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va admite excepţia nulităţii invocată de intimatul Guvernul României şi va constata nul recursul declarat de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul Guvernul României.

Constată nul recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 386 din 19 septembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT