Withdrawal of appeal in National Investment Fund damages claim
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) took note of the plaintiff’s withdrawal of the appeal against the lower court's judgment, thereby rendering the prior decision of the Court of Appeal, which had previously noted the plaintiff's withdrawal of the initial claim for damages, definitively in force. The underlying dispute involved a civil and fiscal administrative action in which the plaintiff sought 101,351 RON in damages from the Government of Romania representing the counter-value of units held in the National Investment Fund, but the plaintiff subsequently filed a motion to withdraw the appeal proceedings. The Court applied the principle of party disposition and Article 463(1) of the Code of Civil Procedure, which defines acquiescence to a judgment as a waiver of the right of appeal, determining that the withdrawal constitutes a valid procedural act of disposition by the appellant that is not subject to judicial censorship, effectively closing the appellate review without a substantive ruling on the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 463 alin. (1) C. proc. civ, art. 463 C. proc. civ; Withdrawal of appeal in National Investment Fund damages claim: În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil şi în temeiul dispoziţiilor art. 463 C. proc. civ., republicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 3 septembrie 2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 101.351 RON, actualizată cu rata inflaţiei începând cu data de 31 decembrie 2010, reprezentând despăgubire aferentă contravalorii unităţilor de fond deţinute de reclamant la Fondul Naţional de Investiţii.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 4159 din 17 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat că reclamantul A. a renunţat la judecarea cauzei formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect "despăgubire".
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Sentinţei civile nr. 4159 din 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 12 decembrie 2018, intimatul-pârât Guvernul României a invocat excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii şi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Cererea de renunţare la judecata recursului
Prin cererea înregistrată la dosarul cauzei la data de 20 noiembrie 2018, recurentul-reclamant A. a învederat că renunţă la judecarea recursului declarat în cauză.
II. Soluţia instanţei de recurs
Cererea de renunţare la judecata recursului a fost comunicată intimatului-pârât Guvernul României la data de 15 ianuarie 2019, cu menţiunea de a-şi exprima poziţia procesuală cu privire la manifestarea de voinţă a recurentului-reclamant. Intimatul-pârât nu a comunicat un punct de vedere cu privire la cererea de renunţare la judecata recursului.
Potrivit art. 463 alin. (1) C. proc. civ., republicat:
"Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre."
În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil şi în temeiul dispoziţiilor art. 463 C. proc. civ., republicat.
Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 463 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunţarea reclamantului la judecarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 4159 din 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea reclamantului A. la judecarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 4159 din 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2019.
Procesat de GGC - CT