Tax assessment appeal dismissed: exclusive jurisdiction of judicial liquidator to represent insolvent entity in fiscal litigation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the first-instance decision that annulled the plaintiff's tax litigation action for lack of proper representation. The dispute concerned a challenge to tax assessment decisions regarding corporate income tax and VAT, where the initial claim was filed by the company's sole shareholder and administrator rather than its judicial liquidator. The Court held that initiating a tax lawsuit is an exclusive competence of the judicial liquidator, meaning standard mandate ratification principles do not apply; consequently, the liquidator's later assumption of the action constituted a new, independent claim filed beyond the statutory limitation period. The decisive legal basis rests on Article 488(1)(8) and Article 496(1) of the Code of Civil Procedure, alongside the doctrine that the absence of proof of representative capacity equates to the non-existence of such capacity, mandating annulment under Article 82(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Tax assessment appeal dismissed: exclusive jurisdiction of judicial liquidator to represent insolvent entity in fiscal litigation: Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurentă subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 septembrie 2015, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, a solicitat a) anularea Deciziei de impunere nr. x din 4 iulie 2014 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. x din 4 iulie 2014, în sensul înlăturării constatărilor şi concluziilor ANAF, precum şi a sumelor stabilite în sarcina societăţii cu titlu de 769.141 RON impozit pe profit; 391.597 RON dobânzi/majorări de întârziere aferente impozitului pe profit; 115.371 RON penalităţi de întârziere aferente impozitului pe profit; 2.019.943 RON taxă pe valoare adăugată; 1.206.714 RON dobânzi/majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată; 295.532 RON penalităţi de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată; b) anularea Deciziei nr. 215 din 31 martie 2015 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca privind soluţionarea contestaţiei; c) obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 34/2016 din 8 februarie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a fost anulată acţiunea reclamantei ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate de reprezentant.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta SC A. SRL, prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvenţă B., fiind invocat, în susţinerea căii de atac formulate, motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
S-a arătat că cererea introductivă a societăţii comerciale a fost formulată prin asociatul unic şi administratorul acesteia, iar prin adresa nr. x din 5 februarie 2016, depusă la dosarul instanţei de fond, Cabinetul Individual de Insolvenţă B. a arătat că îşi însuşeşte şi susţine acţiunea demarată de reprezentantul statutar ce vizează anularea actelor administrativ-fiscale.
Astfel, s-a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a soluţionat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a societăţii, întrucât actul înaintat de lichidatorul judiciar este suficient pentru ca cererea reclamantei să fie soluţionată pe fondul cauzei.
1.4. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la dosar de intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor în reprezentarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca s-a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă şi menţinerea ca legală a hotărârii instanţei de fond.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va menţine soluţia dată de instanţa de primă jurisdicţie ca fiind legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurentă subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, Înalta Curte reţine că, întrucât din punct de vedere juridic, ceea ce nu se probează este identic cu ceea ce nu există (idem est non esse et non probari), lipsa dovezii calităţii de reprezentant înseamnă chiar lipsa acestei calităţi, respectiv introducerea cererii de chemare în judecată de către o persoană care nu avea calitatea de reprezentant legal al reclamantei, iar sancţiunea aplicabilă este cea prevăzută de art. 82 alin. (1) noul C. proc. civ., respectiv anularea cererii de chemare în judecată.
Chiar dacă este întemeiată susţinerea recurentei referitoare la efectele retroactive produse de ratificarea unui mandat, Înalta Curte reţine că acesta nu a combătut şi argumentele instanţei de fond conform cărora introducerea unei acţiuni în contencios fiscal este o atribuţie exclusivă a lichidatorului judiciar, ceea ce exclude reprezentarea acestuia de către o altă persoană şi, ca urmare, nu sunt aplicabile regulile proprii mandatului.
Ca urmare, însuşirea acţiunii de către lichidatorul judiciar al reclamantei nu poate fi privită ca o ratificare a unui mandat, ci doar ca o cerere de chemare în judecată de sine-stătătoare. Or, recurenta nu a contestat nici aserţiunea instanţei de fond referitoare la introducerea acestei cereri peste termenul legal.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de SC A. SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B. împotriva Sentinţei civile nr. 34/2016 din data de 8 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - CT