Solidarity liability for corporate tax debts: control threshold and asset acquisition via forced execution under Law No. 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, a solicitat anularea Deciziei nr. GJ x din 04.09.2015 emisă de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj şi Deciziei CRR DEC-1139 din 26.10.2015 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, cu consecinţa exonerării societăţii de la plata sumei de 56.949.726 RON, din care debite în sumă de 24.096.731 RON şi accesorii în sumă de 32.852.995 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 404 din 28 septembrie 2016, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj şi a anulat Decizia nr. CRR DEC-1139 DIN 26.10.2015 emisă de ANAF - DGRFP Craiova şi Decizia nr. x/4.09.2015 emisă de A.J.F.P. Gorj.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei nr. 404 din 28 septembrie 2016 au declarat recurs Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Recurenta a afirmat prin cererea de recurs că în mod greşit instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia având în vedere doar structura acţionariatului, fără a ţine însă cont de Consiliul de administraţie şi de atribuţiile conferite acestuia de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Astfel, "persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat (...) insolvent dacă, direct ori indirect, controlează este controlată sau se află sub control comun cu debitorul (...)." Art. 27 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 92/2003 defineşte termenul de "control" şi anume: "a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaţilor unei societăţi comerciale ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale ori consiliul directorial unei asociaţii sau fundaţii;"

- SC B. SA, debitorul aflat în insolvenţă, are ca acţionari persoane juridice:

- SC C. SA: cu sediul în Bucureşti, Sectorul 3, Str. x, Nr. 30; Contacte sediu social: Fax (...), Telex (...), Adresa de e-mail (...), telefon: (...); Contacte firmă: Fax (...), Telex (...), Adresa de e-mail (...); înmatriculata la ORC Bucureşti sub nr. x/1991, CUI x, deţine un număr de 530615 acţiuni (o cota de participare de 45,13%);

- Societatea D.: nr. acţiuni/părţi sociale = 416.069, de unde rezultă o cotă de participare de 35,39%;

Deci, cota de participare la capitalul social al SC B. SA al celor 2 acţionari este de 80,52%;

Prin încheierea din data de 01.02.2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. x/2010, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei SC C. SA, lichidator judiciar fiind desemnat E..

SC A. SA are ca acţionari persoane juridice:

SC F. SA care deţine un număr de 530615 acţiuni (54,5% din capitalul social); sediul este acelaşi cu cel al SC C. SA, respectiv Bucureşti Sectorul 3, Str. x, Nr. 30, Contacte sediu social: Fax (...), Telex (...), Adresa de e-mail (...), telefon: (...) SOCIETATEA D.: nr. acţiuni/părţi sociale = 283, de unde rezultă o cotă de participare de 22%;

Deci, cota de participare la capitalul social al SC F. SA este de 76,5%.

S-a invocat faptul că esenţial în această situaţie nu este structura acţionariatului ci controlul deţinut în cazul celor două societăţi sub aspectul majorităţii drepturilor de vot în adunarea generală ca urmare a componenţei consiliului de administraţie, aşa cum este precizat în articolul mai sus menţionat, aspect la care instanţa de fond nu face referire.

Astfel, SC F. SA şi SC. C. SA sunt două societăţi care funcţionează la aceeaşi adresă, având aceleaşi numere de contact telefonic, e-mail, fax, etc. Din informaţiile furnizate de ORC Bucureşti referitoare la aceste doua societăţi, s-a constatat că şi componenţa Consiliului de administraţie al acestora este aceeaşi.

Începând cu luna august 2002 (data înregistrării la ORC Gorj a A. SA fiind 16.07.2002), Consiliul de administraţie al C. SA Bucureşti este alcătuit din 3 persoane:

- G. - Preşedinte;

- H. - Vicepreşedinte;

- I. - Administrator.

Ulterior, prin Menţiunea nr. x/21.12.2005, s-a înregistrat retragerea din funcţia de administrator pentru I. şi înlocuirea acestuia cu J., această structură a Consiliului de administraţie menţinându-se până la revocarea acestuia, odată cu intrarea în procedura simplificată a falimentului conform încheierii din 02.01.2010 a Tribunalului Bucureşti.

Consiliul de administraţie al SC C. SA, conform menţiunii 194318 din 02.08.2002, este alcătuit din:

- G. - Preşedinte;

- H. - Vicepreşedinte;

- K. - Administrator;

Prin Menţiunea x/22.12.2005 s-a solicitat revocarea lui K. şi înlocuirea acestuia în consiliul de administraţie cu J. Această structură a Consiliului de administraţie este menţinută până la 17.06.2013, când prin menţiunea x J. a fost revocată, fiind numită în Consiliul de administraţie L. De altfel, prin încheierea de şedinţă din data de 10.06.2013 a Tribunalului Bucureşti şi SC C. SA a intrat în procedura insolvenţei.

Totodată, s-a invocat preluarea angajaţilor SC B. SA de către reclamantă, aspect de necontestat în urma expertizei care însă nu poate fi reţinut câtă vreme această din urmă societate a preluat prin cumpărare, în urma executării silite, industria anterior prestată de precedenta societate.

Aspectele referitoare la faptul că atât SC C. SA au avut acelaşi administrator judiciar, câtă vreme desemnarea în astfel de situaţie revine creditorilor sub supravegherea judecătorului-sindic apare ca superfluă.

Cu referire la controlul celor două societăţi M. recurenta s-a referit la faptul că pentru A. SA şi SC B. SA conducerea, respectiv funcţiile de director general, contabil şef (director economic) este asigurată de aceleaşi persoane, respectiv N. şi O.

Mai mult, calitatea de preşedinte şi vicepreşedinte fiind deţinuta de aceleaşi persoane, respectiv G. şi H., acest aspect este în concordantă reglementările art. 27, alin. (4), lit. a) din O.G. nr. 92/2003.

Referitor la controlul exercitat de Consiliul de Administraţie, aceasta nu se poate translata şi asupra directorilor societăţii ori contabililor, iar în ceea ce priveşte persoana administratorului G., acesta este unul din cei trei administratori ai SC B. SA şi unul din cei trei ai SC A. SA neexistând nicio prevedere care să stabilească că decizia acestuia în Consiliu de Administraţie ar prevala.

Cum majoritatea drepturilor de vot înseamnă, potrivit Legii nr. 31/1990 republicată, un procent de 51% din totalul drepturilor de vot, or din probatoriul administrat rezultă foarte clar că în SC B. SA niciunul dintre acţionari nu deţine acest procent din drepturile de vot, deci nu se poate vorbi despre vreun control direct, iar administratorul G. nu deţine decât 33,33% din voturi în cadrul Consiliului de Administraţie.

Ca atare, nici societatea contestatoare şi nici cea debitoare nu deţin în cealaltă societate un procent de 51% din capitalul social, iar în SC B. SA nu există acţionar care să deţină peste 50% din acţiuni.

Cât priveşte achiziţia de bunuri, este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (3) lit. a) şi lit. c) din O.G. nr. 92/2003 republicată, "persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;"

În realitate achiziţia nu s-a făcut în mod direct între cele două societăţi ci în faza de executare silită într-o procedură de licitaţie, astfel că premisa mai sus expusă nu este dată.

Sumele plătite de SC A. SA, ca urmare a achiziţiilor în procedura executării silite a debitorului, au fost încasate direct la bugetul de stat, diminuând astfel creanţa deţinută de stat împotriva debitoarei.

Activele debitoarei SC B. SA nu au fost înstrăinate prin voinţa proprie a acesteia (provocându-i-se astfel starea de insolvabilitate) ci forţat, prin executare silită de către organele fiscale iar contravaloarea înstrăinării a fost încasată la bugetul de stat.

Apare de necontestat că organele fiscale sunt cele care au înstrăinat prin vânzare silită patrimoniului debitoarei încasând şi contravaloarea acestuia.

În raport de analiza de mai sus, hotărârea instanţei de fond apare ca temeinică şi legală.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de motivele invocate recursul nu se încadrează în prevederile limitative ale art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 urmează a-l respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj împotriva Sentinţei nr. 404 din 28 septembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV