Justiciability of administrative notifications proposing financial corrections in public procurement: non-justiciable as they do not constitute individual administrative acts under Law No. 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. din Târgovişte a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare anularea răspunsului MEN-ANCSI-DGOIC înregistrat sub nr. x/01.04.2015 prin care a fost respinsă contestaţia administrativă a reclamantei nr. x/30.03.2015 formulată împotriva Notificării nr. x/03.03.2015 privind verificarea procedurii de achiziţie publică - anunţ de participare JOUE nr. 2014/S 086-149893 Lot x - Echipamente pentru prototipare rapidă (contract nr. x/31.07.2014), prin care a fost aplicată reclamantei o corecţie de 10%, solicitând totodată instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună admiterea contestaţiei şi exonerarea de la plata sumelor stabilite cu titlu de corecţii financiare.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 3117 din 19 octombrie 2016, a respins acţiunea formulată de reclamanta A. din Târgovişte în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 3117 din 19 octombrie 2016 a declarat recurs reclamanta A. din Târgovişte, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Instanţa de fond a ignorat apărarea formulată, admiţând în mod greşit excepţia inadmisibilităţii.

Decizia despre care se vorbeşte în art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 priveşte contestaţia administrativă formulată împotriva titlurilor de creanţă, aşa cum rezultă şi din denumirea marginală a Capitolului V, Secţiunea a II-a, în care aceasta se află.

Notificarea atacată în prezenta cauză nu este rezultatul activităţii de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli, astfel cum aceasta este definită în art. 2 lit. i) din O.U.G. nr. 66/2011, ca activitate prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată rezultată din neregula contestată prin emiterea unui titlu de creanţă.

Prin intermediul acesteia s-a luat o măsură administrativă care constă în excluderea de la finanţarea din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă.

Prin urmare, cât timp dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 nu stabilesc o procedură de contestare a notificării, nu devin aplicabile dispoziţiile speciale ale art. 47 din acelaşi act normativ care privesc modalitatea de contestare exclusiv a titlurilor de creanţă, ci normele generale prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

4. Apărările intimatei Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

Prin întâmpinarea depusă la data de 11.01.2017 intimata Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că verificarea în urma căreia a fost emisă notificarea atacată, reprezintă o verificare ex ante, anume un control de prevenţie asupra operaţiunilor care afectează patrimoniul şi/sau fondurile publice/fondurile europene şi care se exercită înainte de autorizarea acestora de către autoritatea competentă. Din această perspectivă verificarea ex ante nu are implicaţii financiare pentru beneficiar.

5. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate precum şi a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Recurenta-reclamantă a supus controlului instanţei de contencios administrativ şi fiscal legalitatea adresei de răspuns înregistrată sub nr. x/01.04.2015, prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată împotriva Notificării nr. x/03.03.2015 privind verificarea procedurii de achiziţie publică - anunţul de participare JOUE nr. 2014/S 086-149893 Lot x, prin care a fost aplicată reclamantei o corecţie de 10% din valoarea contractului.

Judecătorul fondului a respins acţiunea ca inadmisibilă reţinând că notificarea atacată nu stabileşte nicio creanţă bugetară în sarcina reclamantei, având doar un rol de informare, soluţie împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.

Prin Notificarea privind verificarea procedurii de achiziţie publică nr. x emisă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice s-a aplicat o corecţie financiară de 10% din valoarea contractului, în baza prevederilor pct. 1, Secţiunea A, partea I, Anexa A, H.G. nr. 519/26.06.2014 privind stabilirea ratelor aferente corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa O.U.G. nr. 66/2011 modificată şi completată prin O.U.G. nr. 47/2014. S-a reţinut că din documentele de calificare ale ofertantului câştigător pentru lotul x nu a rezultat îndeplinirea cerinţei referitoare la experienţa similară, aşa cum s-a solicitat în Fişa de date la pct. III.23 a) - Capacitatea tehnică şi/sau profesională.

Notificarea a fost contestată de recurenta-reclamantă, iar prin Răspunsul înregistrat sub nr. x/01.04.2015 emis de intimata-pârâtă a fost menţinut punctul de vedere referitor la aplicarea corecţiei de 10%.

Atât notificarea, cât şi răspunsul la contestaţia administrativă, emise în procedura de verificare a procedurii de achiziţie publică derulate de reclamantă în executarea contractului de finanţare nu conţin măsuri de aplicare a unor sancţiuni financiare, ci doar aprecieri ale autorităţii pârâte, în sensul că pot fi aplicabile dispoziţiile anexei la H.G. nr. 519/2014 care prevăd o corecţie de 25%, precum şi propunerea acesteia de a fi aplicată o corecţie de doar 10%.

Aşadar, actul administrativ atacat nu conţine nicio sancţiune financiară dispusă împotriva reclamantei, ci reprezintă o informare cu privire la posibila incidenţă a dispoziţiilor H.G. nr. 519/2014, exprimarea folosită de intimat fiind aceea de "propunere pentru reducerea corecţiei la 10%".

În consecinţă, în mod corect a reţinut judecătorul fondului faptul că, raportat la dispoziţiile art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, notificarea privind verificarea procedurii de achiziţie publică şi răspunsul la contestaţia administrativă, nu sunt acte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel că în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. din Târgovişte împotriva Sentinţei civile nr. 3117 din 19 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV