Financial correction upheld in procurement dispute over disproportionate fisheries expert requirement

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, anularea în totalitate a Deciziei nr. 32/C/17.12.2015 emisă de pârât, precum şi anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din data de 15.09.2015.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 2833 din 03 octombrie 2016, a respins acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 2833 din 03 octombrie 2016 a declarat recurs reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte nemotivarea hotărârii [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.] se arată că există o contradicţie între considerente şi dispozitiv, în sensul că motivarea sentinţei conduce la o altă soluţie, în dispozitiv este indicată admiterea în parte a acţiunii, dar considerentele acestuia vizează în principal soluţia de respingere a acţiunii.

De asemenea, arată recurenta că, deşi motivarea hotărâri trebuie să fie clară, precisă şi inteligibilă, să se refere la probele administrate în cauză şi să fie în concordanţă cu acestea, să răspundă în fapt şi în drept la toate pretenţiile şi apărările formulate de părţi, sentinţa recurată nu îndeplineşte aceste cerinţe.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arată că o analiză corectă a materialului probator ar fi dus cu siguranţă la o soluţie corectă şi legală de admitere a acţiunii, însă instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material incidente cauzei.

Solicitarea cuprinsă în documentaţia de atribuire, ca expertul cheie nr. 9 să deţină competenţe în domeniul pescuitului şi acvaculturii nu constituie o cerinţă nerelevantă în raport cu activităţile desfăşurate de acesta.

Conform documentaţiei de atribuire şi caietului de sarcini acest expert asigură informarea potenţialilor beneficiari şi diseminarea POPAN 2014 - 2020. În mod particular acest expert întocmeşte planul/strategia de comunicare/publicare a actorilor principali din sectorul de acvacultură şi pescuit şi coordonează activităţile conexe, dimensionând resursele antrenate în procesul comunicaţional, scop în care acest expert a trebuit să facă dovada deţinerii de competenţe în acest sens.

Prin formularea acestor cerinţe, autoritatea contractantă a vrut să se asigure că expertul propus va deţine o înţelegere, cel puţin la nivel de bază asupra domeniului aferent obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, având în vedere că activitatea de comunicare în sectorul de pescuit şi acvacultură implică un limbaj specific lucrărilor din acest domeniu.

4. Apărările formulate

Prin întâmpinarea depusă la data de 16.01.2017 intimatul Ministerul Finanţelor Publice a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Argumentele subsumate motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. din perspectiva contradictorialităţii sunt străine pricinii, având în vedere că nici prin considerente şi nici prin dispozitiv nu se sugerează încuviinţarea în parte a pretenţiilor deduse judecăţii. În ceea ce priveşte motivul de reformare fundamentat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se arată că recurentul nu indică cum au fost încălcate dispoziţiile de drept material susceptibile de reţinut în cauză şi nici nu propune o alternativă de interpretare a respectivelor prevederi legale.

De altfel, criticile pe care le invocă recurentul reprezintă o reiterare a aspectelor evidenţiate prin cererea de chemare în judecată.

5. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că nu există motive pentru reformarea acesteia.

Instanţa de fond a aplicat judicios dispoziţiile de drept substanţial, considerentele prezentate justificând soluţia adoptată.

Răspunzând punctual criticilor recurentului, Înalta Curte remarcă, mai întâi, că motivul de recurs invocat: art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" nu are incidenţă în cauză, motivarea răspunzând adecvat la toate aspectele invocate de reclamant.

Contrar susţinerilor recurentului, considerentele sentinţei recurate nu conduc la o altă soluţie faţă de cea cuprinsă în dispozitivul hotărârii, anume aceea de respingere a acţiunii ca neîntemeiate.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

Motivul de recurs invocat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept expuse de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar reţine că aceasta îndeplineşte exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătoreşti analizate nu se regăsesc considerente contradictorii, instanţa de fond înfăţişând într-o manieră clară şi coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluţiei asupra cererii de chemare în judecată.

Cât priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că prin Decizia nr. 32/C/17.12.2015 emisă de intimatul Ministerul Finanţelor Publice a fost respinsă contestaţia administrativă formulată de reclamant împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/15.09.2016.

În fapt, urmare a verificărilor efectuate de echipa de control cu privire la atribuirea Contractului de prestări servicii nr. x/4.09.2015 către ofertantul reprezentat de asocierea SC A. SRL, SC B. SA, C. SPA s-a constatat că, în ceea ce priveşte expertul 9, expert comunicare şi informare, autoritatea contractantă a solicitat ca acesta să deţină "cunoştinţe privind domeniul (pescuit şi acvacultură) aferent obiectului contractului ce urmează a fi atribuit (dovedite prin prezentarea de diplome/atestate/certificate obţinute pe parcursul profesional cu referire la domeniul indicat sau prin implicarea în contracte/proiecte/programe care să fi vizat acest domeniu, ori pentru deţinerea pe parcursul profesional a unei poziţii de coordonarea activităţilor specifice acestui domeniu)."

Aşadar, cu privire la expertul 9-expert comunicare şi informare, autoritatea contractantă a solicitat atât cerinţe minime privind studiile şi pregătirea cât şi cerinţe privind implicarea în proiecte similare, aşa cum reiese din cap. III, pct. 2.3 "capacitatea tehnică şi/sau profesională" din fişa de date a achiziţiei şi pct. 7.1 "personalul de specialitate responsabil pentru îndeplinirea contractului (experţii cheie)" din caietul de sarcini.

Însă, activitatea expertului de comunicare şi informare urma a se realiza în colaborare cu ceilalţi experţi din echipă, pentru care autoritatea contractantă a solicitat deţinerea de cunoştinţe şi competenţe în domeniile specifice ce fac obiectul POPAN, astfel că cerinţa ca acest expert să deţină competenţe în domeniul pescuitului şi acvaculturii este disproporţionată în raport cu activităţile ce urmau să fie realizate de către acest expert.

Prin impunerea acestei cerinţe restrictive, aşa cum judicios a reţinut şi judecătorul fondului, a fost restricţionată participarea la procedura de achiziţie publică a operatorilor economici care puteau prezenta experţi cu competenţe şi cunoştinţe necesare realizării activităţilor de informare şi publicitate, dar care nu îndeplineau cerinţele privind deţinerea de competenţe în domeniul acvacultură şi pescuit.

Nu poate fi reţinută critica recurentului-reclamant în sensul că era necesară o astfel de cerinţă pentru că în derularea contractului "expertul propus trebuia să deţină o înţelegere cel puţin la nivel de bază asupra domeniului aferent obiectivului contractului ce urmează a fi atribuit, având în vedere că activitatea de comunicare în domeniul acvacultură şi pescuit implică un limbaj specific lucrărilor din acest domeniu (...)", întrucât aşa cum am mai arătat, în derularea contractului sunt implicaţi mai mulţi experţi tehnici cu experienţă generală şi specifică, implicaţi în aspectele tehnice ale strategiei de comunicare şi informare cât şi în activităţi de diseminare a POP.

Pentru aceste considerente, reţinând că în cauză au fost încălcate de către reclamant, în calitate de autoritate contractantă, principiile proporţionalităţii, tratamentului egal şi nediscriminării prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 precum şi dispoziţiile art. 178 alin. (2) şi art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, actele administrative atacate au fost legal emise.

Urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte să respingă ca nefondat recursul, reţinând că nu au fost identificate motive de reformare a sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva Sentinţei civile nr. 2833 din 03 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV