Contested administrative-territorial border delimitation appeal dismissed as time-barred

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.11.2014, reclamantul Oraşul Novaci a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, Centrul Naţional de Cartografie, Instituţia Prefectului Judeţul Gorj, prin Prefectul Judeţului Gorj şi Comuna Baia de Fier, prin primar A.:

- anularea actului administrativ nr. 1234 din 08.02.2012 prin care a fost înaintat Centrului Naţional de Cartografie procesul-verbal de delimitare nr. x/20.12.2011,

- anularea limitei de hotar dintre unitatea administrativ-teritorială comuna Baia de Fier judeţul Gorj şi Oraşul Novaci, judeţul Gorj introdusă în baza de date R.E.L.U.A.T în Registrul Electronic al Limitelor Unităţii Administrative Teritoriale conform procesului-verbal de delimitare nr. x/20.12.2011;

- consemnarea în documentele de delimitare cadastrală a litigiului intervenit între cele doua unităţi administrativ-teritoriale (oraşul Novaci şi comuna Baia de Fier) ca urmare a neînsuşirii limitei teritoriale de către toţi membrii comisiei de delimitare,

- obligarea A.N.C.P.I. prin O.C.P.I. Gorj să înainteze documentaţia de delimitare Instituţiei Prefectului în vederea demarării procedurilor de conciliere între unităţile administrativ-teritoriale Novaci şi Baia de Fier,

- suspendarea actului până la soluţionarea acţiunii în anulare;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 24.02.2015 reclamanta şi-a precizat cererea introductivă, înţelegând să învestească instanţa cu următoarele capete de cerere:

- obligarea A.N.C.P.I. să consemneze în documentele de delimitare cadastrală a litigiului intervenit între cele două unităţi administrativ-teritoriale (oraşul Novaci şi comuna Baia de Fier) ca urmare a neînsuşirii limitei teritoriale de către toţi membrii comisiei de delimitare conform procesului-verbal de delimitare nr. x/20.12.2011;

- obligarea A.N.C.P.I. prin O.C.P.I. Gorj să înainteze documentaţia de delimitare Instituţiei Prefectului în vederea demarării procedurilor de conciliere între unităţile administrativ-teritoriale Novaci şi Baia de Fier,

- obligarea Prefectului să demareze procedurile de conciliere între cele două unităţi administrativ-teritoriale;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 1007 din data de 7 aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia tardivităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamantul Oraşul Novaci în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, Centrul Naţional de Cartografie, Instituţia Prefectului Judeţul Gorj, prin Prefectul Judeţului Gorj şi Comuna Baia de Fier, prin primar A., astfel cum a fost precizată, ca tardiv formulată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul Oraşul Novaci, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului recurentul a arătat, în esenţă, că instanţa de fond a reţinut şi a aplicat greşit dispoziţiile art. II din Legea nr. 133/2012, art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, întrucât limita de hotar dintre unitatea administrativ-teritorială comuna Baia de Fier şi Oraşul Novaci nu este dată ca efect al acordului tuturor membrilor comisiei de delimitare sau ca efect al concilierii desfăşurate de prefect, recurenta a considerat că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că dreptul de a solicita obligarea A.N.C.P.I. la îndeplinirea obligaţiei legale ia naştere la 15 zile de la data intrării în vigoare a legii.

În speţa dedusă judecăţii termenul de introducere a cererii, astfel cum este prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, trebuia calculat în raport de data la care petentul a primit din partea autorităţilor un document care să conţină exprimarea refuzului nejustificat al acestora de a demara procedura de soluţionare a litigiului intervenit între Oraşul Novaci şi Comuna Baia de Fier.

Primele acte prin care autoritatea şi-a manifestat refuzul de a înainta documentaţia comisiei de delimitare datează din anul 2014: - adresa nr. x/8.08.2014 prin care O.C.P.I. înştiinţează Instituţia Prefectului asupra faptului că limitele administrativ-teritoriale dintre Baia de Fier şi Novaci au fost deja înregistrate în sistemul RELUAT; - adresa nr. x/13.08.2014 prin care Instituţia Prefectului reiterează informaţiile conţinute în adresa anterior menţionată, refuzând iniţierea procedurilor de conciliere a divergenţelor; - adresa nr. x/16.09.2014, prin care O.C.P.I. reiterează cele reţinute în adresa nr. x/8.08.2014 înaintată Instituţiei Prefectului judeţului Gorj.

Anterior acestor date nu a existat niciun act administrativ care să fi putut fi atacat şi nu a existat nicio solicitare a reclamantului de declanşare a procedurii de conciliere, faţă de care să se manifeste refuzul nejustificat al autorităţilor pârâte.

4. Apărările formulate de intimate

Intimatele-pârâte Comuna Baia de Fier, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Centrul Naţional de Cartografie, au depus fiecare întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei atacate.

5. Procedura derulată în recurs

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare prevăzută de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., iar prin încheierea din 5 octombrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (7) din acelaşi cod, completul de filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, în condiţii de contradictorialitate

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin acţiunea dedusă judecăţii, structurată pe mai multe capete de cerere şi precizată ulterior, reclamantul a solicitat, în principal, obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să consemneze în documentele de delimitare cadastrală a litigiului intervenit între Oraşul Novaci şi Comuna Baia de Fier şi să înainteze prefectului documentaţia, în vederea demarării procedurii de conciliere.

Neînţelegerile dintre cele două unităţi administrativ-teritoriale au vizat limitele de hotar consemnate prin procesul-verbal din data de 20.12.2011, despre care reclamantul pretinde că nu şi l-a însuşit.

Conform dispoziţiilor Legii nr. 133/2012 litigiul dintre părţi trebuia consemnat, iar reclamantul a contestat refuzul A.N.P.C.I. de a demara procedura de conciliere, refuz asimilat unui act administrativ, în temeiul art. 8 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 554/2004.

Instanţa de fond a respins ca tardivă acţiunea reclamantului, luând în considerare atât termenul de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 133/2012, stabilit în art. II pentru înaintarea documentaţiei către prefectul judeţului, cât şi termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, raportat la procesul-verbal nr. x/20.12.2011 de consemnare a opiniilor pretins divergente în legătură cu linia de hotar.

Reclamantul a criticat soluţia primei instanţe, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri poate fi solicitată atunci când aceasta a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în sensul că instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În esenţă, criticile formulate au vizat aplicarea greşită a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 133/2012, art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, recurentul susţinând că termenul pentru formularea acţiunii în contencios administrativ putea fi calculat abia începând cu anul 2014, anul în care au fost emise primele acte prin care s-a manifestat refuzul de înaintare a documentaţiei către comisia de delimitare.

Instanţa de control judiciar nu poate primi aceste critici şi apreciază că dispoziţiilor art. II din Legea nr. 133/2012 nu li se poate da o altă interpretare decât cea reţinută de instanţa de fond.

Astfel, contrar susţinerilor recurentului, acesta avea dreptul de a solicita obligarea A.N.C.P.I. la înaintarea documentaţiei de delimitare în vederea iniţierii procedurii de conciliere la expirarea termenului de 15 zile prevăzut de legea specială, în care autoritatea putea, în mod legal, să procedeze în sensul solicitat de reclamant.

Litigiul astfel generat este, la rândul său, supus dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, care, în cuprinsul art. 11 stabileşte termenul în care poate fi sesizată instanţa de contencios administrativ. Cum în prezenta cauză, primul demers al recurentului este reprezentat de plângerea prealabilă nr. 8910/10.09.2014 formulată împotriva adresei A.N.C.P.I. nr. 1234/8.02.2012, se apreciază că indiferent de precizarea/modificarea capătului principal de cerere, din anulare act administrativ în obligarea autorităţii de a efectua consemnări în documentele de delimitare cadastrală, acţiunea reclamantului trebuia să fie introdusă cu respectarea termenelor de prescripţie şi de decădere prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Pe de altă parte, având în vedere şi faptul că reclamantul pretinde neacceptarea şi nesemnarea de către reprezentantul său a procesului-verbal de delimitare nr. x/20.12.2011, Înalta Curte constată că nici acest act administrativ nu a fost contestat în mod legal. El a intrat în circuitul civil şi a produs pe deplin efecte juridice, unul dintre acestea fiind introducerea în sistemul informatic de cadastru şi şi publicitate imobiliară B. a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale rezultate în urma finalizării acţiunii R.E.L.U.A.T., efect comunicat reclamantului prin adresa nr. x/17.10.2012, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În acest context, este neîntemeiată susţinerea recurentului conform căreia termenul de introducere a acţiunii trebuia calculat de la data primului document care conţine refuzul nejustificat al autorităţilor de a demara procedura de soluţionare a litigiului intervenit între Oraşul Novaci şi Comuna Baia de Fier şi nu de la data expirării termenului instituit de art. II din Legea nr. 133/2012, cum în mod corect a reţinut instanţa de fond.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa instanţei de fond nu este afectată de nelegalitate şi reflectă o corectă interpretare a normelor de drept aplicabile, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Oraşul Novaci împotriva Sentinţei nr. 1007 din 7 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2018.

Procesat de GGC - GV