Suspension of execution of administrative budgetary claims: cumulative requirements of a well-justified case and imminent harm under Law No. 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 29 august 2016, sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Poroina Mare, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare CSN nr. 58199/23.06.2016 şi a Deciziei nr. 229/01.08.2016 prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva procesului-verbal, precum şi suspendarea executării actelor administrative contestate, potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Încheierea nr. 72 din 7 noiembrie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Poroina Mare, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a dispus restituirea către reclamantă a cauţiunii în sumă de 5.000 RON, achitată cu Recipisa de consemnare nr. x din 4.11.2016, emisă de A. Sucursala Craiova.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2, a formulat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării, aşa cum a fost formulată.

Recurenta arată că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea art. 14 din Legea nr. 554/2004 deoarece există un caz bine justificat, precum şi riscul iminent al producerii unei pagube, care nu mai poate fi reparată.

În ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, prima instanţă a reţinut că recurenta-reclamantă nu a adus motive de nelegalitate ale actului administrativ de natură a răsturna prezumţia de legalitate. Or, contrar celor reţinute de prima instanţă, în cauză, este îndeplinită această condiţie de admisibilitate întrucât prin titlul de creanţă contestat a fost stabilită în sarcina reclamantei o sumă de bani pe care nu o datora, iar în dosar existau înscrisuri doveditoare în acest sens. Astfel, deşi asupra existenţei/inexistenţei creanţei imputate urmează să se pronunţe instanţa învestită cu acţiunea în anulare, fără să procedeze "la o pipăire a fondului", prima instanţă a respins în mod greşit cererea de suspendare, apreciind că motivul de nelegalitate invocat reprezintă doar o simplă afirmaţie.

Cât priveşte paguba iminentă, în mod eronat a reţinut prima instanţă că nici această condiţie nu este îndeplinită în speţă, pentru că nu s-a dovedit iminenţa producerii unei pagube. Or, recurenta-reclamantă arată că riscă să sufere un prejudiciu prin punerea în executare a actului întrucât, ca urmare a popririi conturilor bancare, este previzibil că funcţionarea autorităţii publice ar fi grav perturbată nemaiputându-se finanţa unităţile de învăţământ, achita salariile şi ajutoarele sociale, înregistrându-se şi prejudicii suplimentare la plata utilităţilor şi a obligaţiilor comerciale prin activarea unor clauze contractuale referitoare la penalităţi şi dobânzi.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a susţinut că acesta este invocat pur formal, întrucât toate criticile formulate se pot încadra cel mult în motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pe fond, arată că soluţia instanţei de fond este legală şi corectă, sub aspectul constatării neîndeplinirii condiţiilor cererii de suspendare formulate în cauză.

5. Aspecte procedurale

La termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2019, Înalta Curte, luând implicit act de transmisiunea calităţii procesuale care a operat în cauză, în temeiul art. 1 din O.U.G. nr. 1/2018 şi art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 51/2018, a dispus înlocuirea în citativ a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

6. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia din 9 octombrie 2018 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 23 ianuarie 2019, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recursul declarat în cauză a fost întemeiat de reclamantă pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., însă, din analiza criticilor expuse, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu doar prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă, neputând fi decelate critici care să corespundă motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Poroina Mare a sesizat instanţa de contencios administrativ cu cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare CSN nr. 58199/23.06.2016 şi a Deciziei nr. 229/01.08.2016 până la soluţionarea definitivă a cererii în anulare a acestor acte administrative, conform art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Criticile formulate de recurenta-reclamantă, subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sunt neîntemeiate.

Contrar celor susţinute de recurenta-reclamantă, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a realizat o corectă aplicare şi interpretare a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ. Mai exact, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile, cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

În acest context, trebuie subliniat faptul că principiul legalităţii actelor administrative presupune atât ca autorităţile administrative să nu eludeze dispoziţiile legale, cât şi ca toate deciziile acestora să se întemeieze pe lege. Acest principiu impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată.

Pe de altă parte, în cadrul cererii de suspendare, instanţa de judecată nu va cerceta îndeplinirea condiţiilor de legalitate a actului administrativ, această obligaţie revenindu-i instanţei învestite cu soluţionarea acţiunii în anulare.

Prin urmare, pentru a înlătura, chiar şi temporar, regula executării imediate şi din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa poate aprecia necesitatea unei asemenea măsuri doar prin raportare la probele administrate în cauză şi care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate a actului administrativ, instanţa având posibilitatea să efectueze numai o examinare sumară a aparenţei dreptului.

Analizând prima facie motivele invocate de reclamantă, în mod corect prima instanţă a constatat că acestea nu relevă împrejurări legate de starea de fapt sau de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Motivele prezentate în cererea introductivă şi în cererea de recurs nu se pretează analizei sumare care are loc în procedura referitoare la suspendarea actului administrativ, făcând exclusiv obiectul analizei de legalitate şi temeinicie pe fond, specifică acţiunii în anularea actului administrativ. Existenţa creanţei stabilită în sarcina reclamantei prin titlul de creanţă contestat este o chestiune litigioasă care poate fi tranşată exclusiv în cadrul acţiunii în anulare, pe baza unui probatoriu complex.

Mai mult, prin Sentinţa civilă nr. 206 din 27 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a soluţionat fondul cauzei, în sensul respingerii acţiunii în anulare, formulată de reclamantă.

Această soluţie dată acţiunii în anularea actului administrativ vine să confirme constatarea primei instanţe, în sensul neîndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Chiar dacă sus-menţionata sentinţă civilă nu este definitivă (dosarul având ca obiect recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Poroina Mare împotriva Sentinţei civile nr. 206/27.03.2017 a Curţii de Apel Craiova se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind fixat primul termen de judecată la data de 14.11.2019), această hotărâre judecătorească constituie un reper în verificarea aparenţei de nelegalitate pretinse în justificarea cererii de suspendare, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării şi interpretării unor probe şi efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării executării actului administrativ nu o îngăduie.

În consecinţă, în mod corect prima instanţă a constatat inexistenţa elementelor care să contureze îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat pentru suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare CSN nr. 58199/23.06.2016.

Înalta Curte reţine că cele două condiţii legale, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă, nu pot fi analizate decât împreună, deoarece nu se poate vorbi despre un caz bine justificat dacă nu se învederează, în acelaşi timp, iminenţa producerii unei pagube semnificative şi reciproc, prefigurarea unei pagube iminente reprezintă un element esenţial pentru a motiva existenţa cazului bine justificat de admitere a suspendării executării actului administrativ.

În cauză, condiţia necesităţii prevenirii unei pagube iminente şi, implicit, motivul de recurs invocat sub acest aspect, nu se mai impun a fi analizate, având în vedere neîndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, ce conduce la neîntrunirea cumulativă a prevederilor legale impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 în materia suspendării executării actului administrativ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Poroina Mare, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Poroina Mare împotriva încheierii nr. 72 din 7 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN