Fiscal liability: validity of public notice service and administrative objection deadline under Fiscal Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the taxpayer's appeal as unfounded, upholding the lower court's dismissal of the claim and leaving in force the administrative decision that dismissed the pre-litigation challenge as time-barred. The dispute concerned the validity of an administrative decision establishing joint and several liability for a corporate debtor's tax debts, where the taxpayer argued that the authority failed to follow proper notification procedures when the registered mail was returned with the note "recipient not at home," thereby violating the deadline for filing an administrative objection. The court determined that the fiscal authority complied with Article 44 of Emergency Ordinance No. 92/2003 (Fiscal Procedure Code) by initially attempting service via registered mail and, upon its return, correctly falling back to public notice on its website and at the agency's premises, which legally deemed the act communicated 15 days after publication; consequently, the taxpayer’s subsequent objection was filed after the mandatory 30-day period prescribed by Article 207 of the same ordinance had expired.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 din C. proc. civ; Fiscal liability: validity of public notice service and administrative objection deadline under Fiscal Procedure Code: The dispute concerned the validity of an administrative decision establishing joint and several liability for a corporate debtor's tax debts, where the taxpayer argued that the authority failed to follow proper notification procedures when the registered mail was returned with the note "recipient not at home," thereby violating the deadline for filing an administrative objection. The court determined that the fiscal authority complied with Article 44 of Emergency Ordinance No. 92/2003 (Fiscal Procedure Code) by initially attempting service via registered mail and, upon its return, correctly falling back to public notice on its website and at the agency's premises, which legally deemed the act communicated 15 days after publication; consequently, the taxpayer’s subsequent objection was filed after the mandatory 30-day period prescribed by Article 207 of the same ordinance had expired.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the legal basis for rendering the appeal outcome definitive under the administrative litigation procedure.
Procedural rule governing the decision to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 23 ianuarie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D.G.F.P. - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, a solicitat anularea Deciziei nr. DJ x/24.07.2014, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de reclamantă pe cale administrativă împotriva Deciziei nr. DJ x/14.11.2013 de atragere a răspunderii reclamantei în solidar cu debitoarea B. SRL, precum şi anularea Deciziei nr. DJ x/14.11.2013.
Pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în nume propriu şi în numele Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Dolj, a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a D.G.R.F.P. Craiova şi excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a Deciziei nr. DJ x/14.11.2013, emisă de A.J.F.P. Dolj.
Prin Sentinţa civilă nr. 1281 din 18 iunie 2015, Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova, a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. Craiova şi A.J.F.P. Dolj, a anulat Decizia nr. DJ x/24.07.2014 emisă de A.J.F.P. Dolj, şi a obligat pârâta anterior menţionată să soluţioneze pe fond contestaţia formulată de reclamantă - înregistrată sub nr. x/17.07.2014.
De asemenea, a respins cererea de anulare a Deciziei nr. DJ x/14.11.2013 privind angajarea răspunderii în solidar cu SC B. SRL a contribuabilului A., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâtele D.G.R.F.P. Craiova şi A.J.F.P. Dolj motivând că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, aspect de drept circumscris motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 3767 din 25 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre competentă soluţionare în primă instanţă, Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţă pe rolul căreia cauza a fost înregistrată la data de 21 decembrie 2015, sub nr. x/2015.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 50 din 5 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. Craiova şi A.J.F.P. Dolj.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2, a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată, cu obligarea intimatelor la soluţionarea pe fond a contestaţiei formulate de reclamantă pe cale administrativă.
În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă arată că intimatele i-au comunicat decizia de atragere a răspunderii solidare cu nerespectarea procedurii prevăzute de art. 44 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, apreciind că procedura de comunicare a actului a fost viciată.
În acest sens, recurenta-reclamantă susţine că agentul procedural a încălcat regulile de procedură referitoare la comunicarea actelor când a restituit plicul cu menţiunea "destinatar lipsă de la domiciliu", întrucât acesta avea obligaţia să întreprindă diligenţe în vederea predării scrisorii către destinatar sau cel puţin să lase în cutia poştală aviz de înştiinţare cu menţiunea oficiului poştal şi a termenului în care scrisoarea putea fi ridicată.
Chiar şi în condiţiile în care restituirea plicului s-a făcut cu această menţiune, s-ar fi impus ca reprezentanţii intimatelor să repete procedura de comunicare prin aceeaşi modalitate şi nu să procedeze imediat la comunicarea prin publicitate, respectiv prin afişare pe site-ul instituţiei, cu consecinţa punerii recurentei-reclamante în imposibilitate de a lua cunoştinţă despre emiterea deciziei atacate, întrucât comunicarea unui înscris prin publicitate nu oferă posibilitatea reală de a se lua cunoştinţă despre acel înscris.
Recurenta-reclamantă mai arată că Decizia nr. DJ x/14.11.2013 de atragere a răspunderii solidare, i-a fost comunicată în mod corect la data de 18.06.2014, dată în raport de care depunerea contestaţiei prealabile la organele fiscale s-a făcut în termen legal.
4. Apărările formulate în cauză
Legal citate, intimatele-pârâte Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj nu au formulat întâmpinări în cauză.
5. Procedura de soluţionare a recursului
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 28 februarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 9 octombrie 2018, a fost fixat termen pentru judecata pe fond a recursului la data de 23 ianuarie 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa atacată în raport cu motivul de casare invocat, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Criticile formulate de recurenta-reclamantă, subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sunt neîntemeiate.
Recurenta-reclamantă A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale nr. DJ x/24.07.2014 emisă de A.J.F.P. Dolj şi, pe cale de consecinţă, să fie obligată intimata-pârâtă să soluţioneze pe fond contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr. DJ x/14.11.2013 emisă de D.G.R.F.P. Craiova.
Prin Decizia nr. DJ x/14.11.2013, autoritatea publică pârâtă a stabilit angajarea răspunderii în solidar a reclamantei cu debitoarea B. SRL.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestaţie ce a fost înregistrată la A.J.F.P. Dolj sub nr. x/17.07.2014.
Prin Decizia nr. DJ x/24.07.2014, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj a respins contestaţia formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr. DJ x/14.11.2013, ca nefiind depusă în termen.
În considerentele deciziei s-a reţinut că decizia de antrenare a răspunderii solidare a fost comunicată reclamantei, mai întâi, cu confirmare de primire la adresa prevăzută în baza de date a Evidenţei Populaţiei, respectiv Craiova, str. x, plicul fiind returnat cu menţiunea destinatar lipsă de la domiciliu şi ulterior comunicată pe pagina de internet a A.N.A.F. Actul a fost considerat ca fiind comunicat în termen de 15 zile de la publicare, respectiv la 19.12.2013, dată în raport cu care a fost calculat termenul de 30 de zile pentru depunerea contestaţiei administrative. Cum reclamanta a depus contestaţia la 17.07.2014, data înregistrării la registratura A.J.F.P. Dolj, organul fiscal a constatat că aceasta nu a fost depusă în termen, întrucât termenul legal de 30 de zile de la comunicarea deciziei contestate s-a împlinit la 20.01.2014.
În limitele învestirii, respectiv doar cu privire la corecta soluţionare a contestaţiei fără cercetarea fondului acesteia, prima instanţă a confirmat soluţia administrativă dispusă prin decizia contestată, motiv pentru care a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca nefondată.
În ceea ce priveşte criticile reclamantei relative la lipsa de diligenţă a agentului poştal sau necesitatea repetării procedurii de comunicare de către organele fiscale, acestea nu au fost primite de judecătorul fondului întrucât, în cauză, s-a încercat în prealabil comunicarea actului administrativ-fiscal prin poştă cu scrisoare recomandată, plicul fiind returnat cu menţiunea "destinatar lipsă de la domiciliu", menţiune care nu obliga organul fiscal la o recomunicare ci, dimpotrivă, justifica comunicarea prin publicitate.
Soluţia curţii de apel este corectă, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale incidente la la circumstanţele de fapt ale cauzei.
Potrivit art. 44 alin. (2), (22) şi (3) din O.G. nr. 92/2003 (forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate): "(2) Actul administrativ fiscal se comunică prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(22) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă potrivit alin. (21), aceasta se realizează prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afişarea se face, concomitent, la sediul acestora şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judeţean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului."
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 207 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: "Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii."
Analizând materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că pârâta a procedat la comunicarea deciziei de antrenare a răspunderii, în condiţiile art. 44 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, prin scrisoare recomandată cu confirmarea de primire nr. AR 29931855387 din 18.11.2013, plicul fiind returnat cu menţiunea "destinatar lipsă de la domiciliu" .
În condiţiile în care comunicarea prin poştă nu a fost posibilă, întrucât scrisoarea recomandată s-a întors cu menţiunea "destinatar lipsă de la domiciliu", organul fiscal a procedat la comunicarea actului administrativ-fiscal prin publicitate, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003, sens în care, la data 04.12.2013, a fost publicat pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi afişat la sediul organului fiscal anunţul colectiv nr. DJ x/03.12.2013, prin care se comunica faptul că a fost emisă pe numele contribuabilului A. decizia de răspundere solidară nr. DJ x/14.11.2013 (reclamanta fiind înscrisă la numărul de ordine 20).
Având în vedere situaţia de fapt prezentată anterior şi dispoziţiile legale precitate, în mod corect, prima instanţă a constatat că depunerea contestaţiei la data de 17 iulie 2014, sub nr. x/17.07.2014, s-a făcut cu depăşirea termenului imperativ de 30 de zile de la comunicare, prevăzut de art. 207 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în condiţiile în care actul administrativ-fiscal se consideră comunicat la data de 19 decembrie 2013, conform dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, respectiv în termen de 15 zile de la afişarea anunţului nr. x/03.12.2013.
Criticile recurentei, reiterate în recurs, centrate pe lipsa de diligenţă a factorului poştal, nu pot fi primite.
Necontestat, decizia de antrenare a răspunderii a fost comunicată la domiciliul reclamantei din Craiova, str. x.
Într-adevăr, scrisoarea recomandată restituită organului fiscal poartă menţiunea "destinatar lipsă de la domiciliu" - 18.11.2013. Însă, analizând conţinutul confirmării de primire nr. AR 29931855387, depusă în dosarul Tribunalului Dolj la fila x, Înalta Curte constată că, la rubrica ce se completează de către destinatarul primirii, aflată pe fila a doua a acestui înscris, este specificat "expirat termen păstrare", iar conform datei imprimate pe plic (28.11.2013), rezultă că aceasta este data când recomandata a fost restituită efectiv organului fiscal.
În contextul expus, având în vedere cele două menţiuni înscrise pe confirmarea de primire şi luând în considerare perioada de timp scursă între cele două momente - destinatar lipsă de la domiciliu şi restituirea efectivă a scrisorii recomandate -, contrar susţinerilor recurentei-reclamante, se poate concluziona că factorul poştal a lăsat în cutia poştală aparţinând reclamantei avizul de înştiinţare pentru ridicarea corespondenţei de la oficiul poştal, însă aceasta nu şi-a ridicat corespondenţa.
Astfel, deşi era în sarcina reclamantei să dovedească susţinerile sale referitoare la lipsa de diligenţă a factorului poştal în vederea predării scrisorii recomandate, din actele dosarului rezultă contrariul.
În acord cu opinia exprimată de judecătorul fondului, instanţa de control judiciar apreciază că, în cauză, nu era necesar ca organele fiscale să repete procedura de comunicare a actului, din moment ce nu s-a constatat că procedura de comunicare a deciziei de atragere a răspunderii solidare a fost viciată, ci, s-a încercat în prealabil comunicarea actului administrativ-fiscal prin poştă cu scrisoare recomandată, plicul fiind returnat cu menţiunea "destinatar lipsă de la domiciliu". Or, o atare menţiune nu obliga organul fiscal la o recomunicare ci, dimpotrivă, era de natură să justifice comunicarea prin publicitate.
În condiţiile în care s-a probat de către pârâtă respectarea procedurii prevăzute de art. 44 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Înalta Curte apreciază că sunt lipsite de relevanţă susţinerile recurentei, potrivit cărora decizia de atragere a răspunderii solidare i-ar fost comunicată la data de 18.06.2014, în raport de care ar fi formulat contestaţia în termen legal.
Prin urmare, în mod judicios a reţinut prima instanţă că decizia de soluţionare a contestaţiei administrativ fiscale nr. DJ x/24.07.2014 a fost emisă de pârâta A.J.F.P. Dolj cu respectarea dispoziţiilor legale relative la termenul de formulare a contestaţiei, fiind încălcate prevederile art. 207 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei civile nr. 50 din 5 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - GV