Inadmissibility of revision for new documentary evidence when underlying judgment dismissed on procedural grounds without invoking merits

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat revizuirea Sentinţei nr. 2537 din 30 septembrie 2014 pronunţate de aceeaşi instanţă, în Dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu intimaţii Agenţia Naţională de Integritate, B., C., D. şi E.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 31 din 11 ianuarie 2017, a respins cererea de revizuire formulată de reclamantă, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs revizuenta A., pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut că prima instanţă a interpretat greşit legea, apreciind că cererea de revizuire este inadmisibilă sub pretextul că nu evocă fondul, or, instanţa care a pronunţat sentinţa a cărei revizuire s-a solicitat este instanţă de fond, fiind astfel incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Totodată, a arătat că respingerea excepţiei de nelegalitate şi admiterea excepţiei lipsei de interes în cadrul Dosarului nr. x/2014 fac parte din fondul cauzei, prin urmare în mod greşit, prin hotărârea atacată, s-a reţinut că nu s-a evocat fondul, ceea ce reprezintă motive străine de natura cauzei, astfel cum prevede art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În continuare, recurenta a făcut trimitere la situaţia de fapt, susţinând, în esenţă, că interesul său este să-şi recâştige locul de muncă, interes care a fost susţinut cu probe în instanţă.

În concluzie, a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de revizuire aşa cum a fost formulată, având în vedere Ordinul ministrului sănătăţii nr. 663/2006.

4. Apărările intimaţilor

Prin întâmpinările formulate, intimatele Agenţia Naţională de Integritate şi B. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, intimata B. invocând şi excepţia nulităţii căii de atac.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare de intimata B., se reţine că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că susţinerile recurentei pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentei, a apărărilor formulate de intimate şi în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurenta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de revizuire împotriva Sentinţei nr. 2537 din 30 septembrie 2014 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2013, invocând drept temei descoperirea unui înscris nou în sensul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Analizând cu prioritate, în baza art. 513 alin. (3) C. proc. civ., admisibilitatea căii extraordinare de retractare exercitate, prima instanţă a ajuns la concluzia că cererea de revizuire este inadmisibilă.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar.

1.1. Referitor la motivul de casare întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care vizează încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 174 din acelaşi cod se apreciază că nu poate fi primit.

Înalta Curte reţine că acest motiv a fost invocat formal, întrucât partea nu a precizat ce reguli de procedură ar fi fost încălcate de prima instanţă, făcând trimitere doar la soluţia primei instanţe, de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

1.2. În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a susţinut că în mod greşit, prin hotărârea atacată, s-a reţinut că nu s-a evocat fondul, aşa încât reprezintă motive străine de natura cauzei.

Or, în sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, echivalând astfel cu o nemotivare, ceea ce nu se regăseşte în cauză, nemulţumirea părţii cu privire la soluţia pronunţată nu se poate încadra în motivul de nelegalitate prevăzut de textul de lege invocat.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a explicat raţionamentul care a fundamentat soluţia adoptată, prin urmare hotărârea atacată respectă cerinţele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

1.3. În fine, instanţa de control judiciar reţine că nu sunt întemeiate nici criticile circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor".

Aşadar, sunt supuse revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, adică atunci când se examinează raportul juridic dedus judecăţii prin prisma probelor administrate în cauză.

În cauză, prin Sentinţa nr. 2537 din 30 septembrie 2014, a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă şi a admis excepţia lipsei de interes, respingând acţiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă.

Aşa fiind, rezultă că sentinţa vizată de revizuentă nu evocă fondul şi, prin urmare cererea de revizuire este, într-adevăr, inadmisibilă.

Cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat în cauză, impune cu atât mai mult că hotărârea supusă revizuirii să fie pronunţată asupra fondului pricinii, în condiţiile în care acest motiv priveşte descoperirea unui înscris probator nou, a cărei administrare este de natură să conducă la schimbarea soluţiei, cum corect a apreciat şi judecătorul fondului.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată.

Totodată, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 sau 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de revizuenta A. împotriva Sentinţei nr. 31 din 11 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 09 mai 2019.

Procesat de GGC - CT