Appeal voided; suspension and annulment judgment stands with costs.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., suspendarea executării Hotărârii nr. 7 pretins a fi fost emisă la data de 27 aprilie 2016 de Biroul Federal din cadrul B. şi a tuturor actelor subsecvente acesteia, până la soluţionarea cererii de anulare a acestei hotărâri.

Totodată, a solicitat anularea Hotărârii nr. 7 pretins a fi fost emisă de Biroul Federal din cadrul B. la data de 27 aprilie 2016 şi a tuturor actelor subsecvente acesteia.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 204 din 30 ianuarie 2017, a suspendat executarea Hotărârii nr. 7 din 27 aprilie 2016 emisă de Biroul Federal din cadrul B., până la soluţionarea definitivă a cauzei de faţă.

Totodată, a anulat Hotărârea nr. 7 din 27 aprilie 2016 emisă de Biroul Federal din cadrul B. şi actele subsecvente în legătură şi în limita executării acesteia, obligând partea pârâtă la plata către reclamant a sumei de 5.000 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru, în condiţiile art. 451 - 453 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta B., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a reluat pe larg situaţia de fapt expusă în faţa primei instanţe, cu trimitere la conţinutul actelor administrative atacate şi la instituţia suspendării executării acestor acte, susţinând că reţinerile judecătorului fondului sunt eronate.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului şi, pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate, fiind temeinică şi legală.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, ridicată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Astfel, susţinerile recurentei-pârâte nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., acesta nedezvoltând veritabile critici cu privire la soluţia primei instanţe, ci a apreciat că aceasta este netemeinică şi nelegală, făcând referire la conţinutul actelor atacate în raport cu care, în opinia sa, reţinerile judecătorului sunt eronate, exprimându-şi, în esenţă, nemulţumirea faţă de hotărârea instanţei.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de pârâta B. împotriva Sentinţei nr. 204 din 30 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2019.

Procesat de GGC - CT