Employment agency barred from direct annulment of EU-funding irregularity report; appeal rejected as unfounded.
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the appeal as unfounded and upheld the first-instance judgment, which had rejected the claimant's action as inadmissible; the annulment of the underlying irregularity report thus remains barred. The claimant, a county employment agency, sought annulment of a finding-of-irregularities report and budget debt-establishment document issued under an EU-funded project financing contract, after its administrative challenge against that report had already been rejected by the authority. The decisive legal basis was Articles 34(3), 46, 47, and 51(2) of Government Emergency Ordinance No. 66/2011, which require that the administrative decision resolving a challenge, not the underlying report alone, be the object of a court action in this specialized procedure; direct annulment of the preparatory report without also challenging the decision on the administrative appeal is inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 C. proc. civ, art. 21 pct. 19 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 496 C. proc. civ, art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011; Employment agency barred from direct annulment of EU-funding irregularity report; appeal rejected as unfounded: Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentei, a apărărilor formulate în cauză şi în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Organismul Intermediar POSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/RI din 24 august 2015 privind contractul de finanţare POSDRU 19414.11 SI61424, cod SMIS 20206 "Funcţionarul Electronic".
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 365 din 14 noiembrie 2016, a admis excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă, soluţie în raport cu care a apreciat că nu se mai impune analizarea cererii de suspendare facultativă formulată de reclamantă.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj, invocând prevederile art. 488 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta a reluat situaţia de fapt, susţinând, în esenţă, că în mod greşit a fost respinsă acţiunea ca inadmisibilă, având în vedere că, potrivit art. 21 pct. 19 din O.U.G. nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, făcând trimitere la definiţia cuprinsă în art. 2 şi la prevederile art. 10 alin. (11) din această lege.
Astfel, a arătat că Legea contenciosului administrativ are prevederi legale exprese cu privire la cerinţele exercitării acţiunii în această materie, aşa încât trimiterile primei instanţe la prevederile O.U.G. nr. 66/2011 pentru soluţionarea cauzei este lipsită de orice suport legal.
Or, Legea nr. 554/2004, la art. 1, prevede ca persoana vătămată să sesizeze instanţa de contencios administrativ, în situaţia vătămării într-un drept sau printr-un act administrativ de către o autoritate publică.
În cauză, actul vătămător dedus judecăţii este emis de Organismului Intermediar POSDRU, iar instanţa era obligată să verifice legalitatea acestuia şi, în funcţie de constatările acesteia, să-l anuleze total sau parţial ori să îl menţină, ceea ce nu s-a întâmplat.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat, iar pe fondul cauzei să se anuleze procesul-verbal de constatare a neregulilor, fiind nelegal.
4. Apărarea intimatului-pârât
Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate, fiind temeinică şi legală.
Ulterior, a depus la dosar cerere de scoatere din cauză ca urmare a faptului că Organismului Intermediar POSDRU a fost preluat de Ministerul Fondurilor Europene.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentei, a apărărilor formulate în cauză şi în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/RI din 24 august 2015, emis de autoritatea publică pârâtă.
Curtea de Apel Cluj a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă.
Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.
Se reţine că între Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj şi pârâtul Organismul Intermediar POSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a fost încheiat Contractul de Finanţare POSDRU 19414.11 SI61424, cod SMIS 20206 "Funcţionarul Electronic".
Ca urmare a verificărilor efectuate asupra cheltuielilor solicitate la rambursare, Organismul Intermediar a stabilit că beneficiarul a solicitat la rambursare cheltuieli ce au depăşit valoarea procentului stabilit în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/RI din 24 august 2015 s-a stabilit că reclamanta datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 152.552,59 RON.
Contestaţia formulată împotriva procesului-verbal sus-menţionat a fost respinsă de autoritatea intimată, prin Decizia nr. 2656 din 16 octombrie 2015.
Instanţa de control judiciar reţine că O.U.G. nr. 66/2011 reglementează, în procedura de constatare a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, o modalitate specifică de întocmire a actelor de control şi de atacare a acestora, anterior sesizării instanţei de judecată.
Potrivit art. 34 alin. (3) raportat la art. 46 şi art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011 împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ.
Conform art. 51 alin. (2) din acelaşi act normativ, deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.
Aşadar, obiectul principal al acţiunii în contencios administrativ în această materie, similar procedurii fiscale, îl constituie anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei.
Subsecvent, persoana vătămată poate contesta şi procesul-verbal sau nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, şi chiar operaţiunile administrative preparatorii actelor administrative atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004, fără ca anularea acestora din urmă să poată forma obiectul exclusiv al acţiunii în contencios administrativ.
Procedura administrativă prealabilă învestirii instanţei de contencios administrativ instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalităţi a titlului de creanţă atacat, prin reexaminarea lui de către autoritatea publică emitentă, care în cazul admiterii contestaţiei, decide anularea acestuia, fapt ce permite contestatorului să-şi ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativă, evitând sesizarea instanţei de judecată.
Totodată, se observă că dispoziţiile art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011 reglementează dreptul contestatorului de a solicita, în cursul procedurii administrative de contestare, suspendarea executării titlului de creanţă în condiţiile Legii nr. 554/2004. Per a contrario, rezultă că, în prezenţa dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, nu este recunoscut contestatorului, în considerarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, dreptul de a introduce acţiune în anularea notei de constatare/procesului-verbal/în absenţa deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative.
Or, se constată că demersul judiciar iniţial de recurenta-reclamantă vizează anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/RI din 24 august 2015, nu şi decizia prin care s-a soluţionat contestaţia administrativă formulată împotriva acestui act.
Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj împotriva Sentinţei nr. 365 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2019.
Procesat de GGC - CT