Administrative unit loses challenge to 10% EU fund correction for restrictive qualification criteria

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Avrig prin Primar a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generala Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene, anularea Deciziei nr. 15 din 28 aprilie 2016 emisă de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; anularea în parte a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. CSN-24059 din 7 martie 2016 emisă de către Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi stabilire Nereguli - Programe Cooperare Teritorială Europeana şi Programe PHARE din cadrul MDRAP, în legătură cu Proiectul IMIS: SEE/B/0006/4.3/X cu titlul "CultTour - Patrimoniu cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil" cod SEE/B/0006/4.3/X, implementat în cadrul Programului de Cooperare Sud Estul Europei 2007 - 2013. ("Cultural (garden) heritage as points for sustainable Tourism - Culttour" Beneficiar/Lead Partner Municipality Avrig), în ceea ce priveşte constatarea de la punctul 9 subpunctul 1 precum şi constatările şi măsurile de corecţie financiară menţionate la punctele 10 -14.

2. Soluţia instanţei de fond Prin Sentinţa civilă nr. 227 din 10 octombrie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ - fiscal formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Avrig, reprezentată prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că cerinţa în discuţie este una restrictivă, de natură să conducă la încălcarea principiului nediscriminării şi al tratamentului egal.

Astfel, se constată că, în condiţiile în care autoritatea contractantă a solicitat ofertanţilor să facă dovada că dispun de o echipă de proiect care să fie compusă dintr-un manager de proiect, un analist financiar şi un jurist, cerinţa suplimentară ca managerul de proiect să fie şi el, la rândul lui, absolvent de studii universitare juridice sau economice apare ca fiind disproporţionată. S-a reţinut că, prin introducerea suplimentară a condiţiilor specifice de studii într-un anumit domeniu, în cazul de faţă juridic sau economic, reclamantul a limitat dreptul potenţialilor ofertanţi de a participa la procedură, care, deşi îndeplineau toate celelalte condiţii impuse prin fişa de date a achiziţiei, nu îndeplineau condiţiile specifice de studii ale managerului de proiect.

Că este aşa, o demonstrează chiar împrejurarea că la procedura de achiziţie s-au înscris doar doi operatori economici care au considerat că răspund tuturor cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă. S-a mai arătat că, în ceea ce priveşte Nota justificativă nr. x de care se prevalează reclamanta, instanţa reţine că, pentru respectarea principiului proporţionalităţii, în situaţia în care aprecia necesară impunerea unor cerinţe minime de calificare şi selecţie, autoritatea contractantă avea obligaţia de a oferi o motivare corespunzătoare prin Nota justificativă.

Or, din analiza acesteia, filele x, se constată că, în ceea ce priveşte cerinţa menţionată anterior, autoritatea contractantă s-a limitat să indice art. 188 alin. (2) lit. c), d) şi e) din O.U.G. nr. 34/2006 şi să enumere câteva regulamente comunitare privind Fondul European de Dezvoltare Regională, fără a arăta motivele care, în raport cu natura şi complexitatea contractului, impuneau stabilirea condiţiilor minime respective, mai exact fără a justifica în concret şi în mod temeinic de ce activitatea prestată de managerul de proiect presupunea în mod obligatoriu absolvirea unor studii juridice şi economice, în condiţiile în care din echipa de proiect făceau parte şi un analist financiar şi un jurist, rezultând practic o suprapunere de atribuţii.

A mai arătat prima instanţă că nu poate fi primită ca întemeiată nici susţinerea potrivit căreia asupra criteriilor de calificare s-a pronunţat anterior ANRMAP, iar această autoritate nu a identificat încălcări ale legislaţiei achiziţiilor publice, întrucât aceste împrejurări nu sunt de natură să exonereze autoritatea contractantă de răspundere în cazul constatării unei abateri. În speţă, instituţia care face controlul şi care verifică respectarea condiţiilor contractului de finanţare, este Autoritatea de Management, iar faptul că aceste nereguli nu au fost sesizate în etapele intermediare de verificare nu absolvă beneficiarul de asumarea răspunderii la acest moment ulterior, când în urma controlului efectuat în baza O.U.G. nr. 66/2011, s-au depistat abateri de la legislaţia achiziţiilor publice.

3. Cererea de recurs Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ - Teritorială Oraşul Avrig, reprezentată prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, următoarele:

- aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 178, 179 şi 188 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 din H.G. nr. 925/2006. Calificarea ocupaţională "manager de proiect" este corespunzătoare unei forme de absolvire a studiilor superioare, care în cazul acestui Contract de servicii de management tehnic şi financiar al proiectului "Patrimoniu cultural ca punct de referinţă pentru un turism durabil- oraşul Avrig, Jud. Sibiu" presupune a cunoaşte şi aplica legislaţia la nivel naţional şi european (ex. studii de drept), iar managementul financiar (cf. obiectului contractului de servicii) presupune o expertiza profesionala de natura financiar-contabilă, având în vedere faptul că Primăria Oraşului Avrig este lider de proiect transnaţional, cu legislaţii şi proceduri financiare specifice fiecărui partener. Se gestionează astfel, resurse umane şi logistice (îndeosebi financiare) prin acest Contract de servicii de management.

- instanţa nu a analizat prevederile art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, în condiţiile în care, prin întâmpinare, pârâta, care în mod evident nu poate demonstra un prejudiciu, propune o teorie halucinantă, în care ar trebui estimat un "posibil" prejudiciu, deoarece "se prezumă" că nu a fost respectat principiul concurenţei şi că prin participarea mai multor ofertanţi "s-ar fi putut" materializa în "potenţiale" oferte mai avantajoase decât cea atribuită. Pârâta ar fi trebuit să demonstreze existenţa vreunui prejudiciu efectiv şi nu potenţial cauzat de către subscrisa bugetului Uniunii Europene şi/sau celui naţional aferent acestuia. În lipsa unui astfel de prejudiciu, nu există niciun motiv ca subscrisa să suporte "corecţii financiare".

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că prin analizarea prevederilor legale din art. 178 alin. (2) şi art. 188 alin. (2) lit. c) şi d) din O.U.G. nr. 34/2006, nu se poate ajunge decât la concluzia că recurenta-reclamantă avea dreptul să solicite doar documentele prin care se putea dovedi pregătirea şi experienţa profesională, calificarea personalului, fără a impune alte condiţii suplimentare privind natura studiilor absolvite. Prin introducerea suplimentară a condiţiilor specifice de studii într-un anumit domeniu, respectiv în domeniul juridic sau economic, autoritatea contractantă a limitat dreptul potenţialilor ofertanţi de a participa la procedură. Prin urmare, procedura de licitaţie a devenit inaccesibilă pentru ofertanţii care, deşi îndeplineau condiţiile generale prin oferirea unei echipe de proiect cu un manager de proiect, a unui analist financiar şi a unui jurist, nu îndeplineau condiţiile specific de studii ale managerului de proiect.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Avrig a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu o acţiune îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 15 din 28 aprilie 2016 şi anularea în parte a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. CSN-24059 din 7 martie 2016 emisă de către Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi stabilire Nereguli - Programe Cooperare Teritorială Europeana şi Programe PHARE din cadrul MDRAP, în legătură cu Proiectul IMIS: SEE/B/0006/4.3/X cu titlul "CultTour - Patrimoniu cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil" cod SEE/B/0006/4.3/X, implementat în cadrul Programului de Cooperare Sud Estul Europei 2007 - 2013. ("Cultural (garden) heritage as points for sustainable Tourism - Culttour" Beneficiar/Lead Partner Municipality Avrig), în ceea ce priveşte constatarea de la punctul 9 subpunctul 1 precum şi constatările şi măsurile de corecţie financiară menţionate la punctele 10 -14.

Prima instanţă, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a respins, ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ - fiscal formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Avrig, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Avrig, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, în urma unei verificări documentare ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în suspiciunea de neregulă DGPE-UGNFE nr. 105400 din 19 noiembrie 2015, ca urmare a misiunii de audit pentru proiectul cu titlul "Cultural (Garden) heritage as focal points for sustainable Tourism - CULTTOUR", s-a constatat că recurenta-reclamantă UAT Oraş Avrig, în calitate de autoritate contractantă, a procedat la încheierea Contractului de servicii nr. x din 21 septembrie 2012 pentru achiziţionarea serviciilor de management tehnic şi financiar al proiectului.

Organele de control au reţinut următoarele nereguli: a fost restricţionată nemotivat participarea la procedura de atribuire a posibililor ofertanţi, prin impunerea de criterii de calificare nerelevante şi restrictive, nu a fost asigurată o competiţie adecvată, încălcându-se astfel principiul concurenţei, cu efecte directe asupra eficienţei utilizării fondurilor publice şi au emis Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 7 martie 2016 prin care s-a aplicat o corecţie financiară de 10% din valoarea cheltuielilor aferente Contractului de achiziţie servicii nr. x din 21 septembrie 2012, încheiat între UAT Oraşul Avrig şi Asocierea SC A. SRL - SC B. SRL. Contestaţie administrativă formulată de UAT Oraş Avrig a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia MDRAP nr. 15 din 28 aprilie 2016.

Criticile formulate în prezentul recurs vizează în principal aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 178, 179 şi 188 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 din H.G. nr. 925/2006 de către prima instanţă, recurenta contrar primei instanţe, considerând că această cerinţă nu a fost restrictivă.

Susţinerile sunt nefondate având în vedere că dispoziţiile art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 din H.G. nr. 925/2006 au fost încălcate prin aceea că autoritatea contractantă a impus cerinţe restrictive solicitând ca, în vederea demonstrării capacităţii tehnice şi/sau profesionale (capitolul III.2.3 a), ofertantul să facă dovada că dispune de: un manager de proiect absolvent de studii universitare (juridice sau economice), cu experienţa profesională de minim 3 ani; un analist financiar absolvent de studii universitare (economist) sau tehnice (inginerie economică); un jurist absolvent de studii universitare juridice.

Potrivit dispoziţiilor art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în forma în vigoare la data derulării procedurii de achiziţie, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la:

a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului;

b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;

c) situaţia economică şi financiară;

d) capacitatea tehnică şi/sau profesională;

e) standarde de asigurare a calităţii;

f) standarde de protecţie a mediului, în cazurile prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. f) şi alin. (3) lit. e).

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 178 din O.U.G. nr. 34/2006:

(1) În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/anunţului de participare.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

În acelaşi sens, potrivit art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, astfel cum acesta se afla în vigoare la momentul întocmirii de către reclamantă a documentaţiei de atribuire anterior analizată, autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia.

Tot astfel, art. 8 din H.G. nr. 925/2006 prevede că:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei".

Or, în cauza de faţă se constată că reclamanta nu a fost în măsură să justifice în mod rezonabil impunerea acestor cerinţe minime, care au făcut inaccesibilă procedura de licitaţie pentru ofertanţii care, deşi îndeplineau condiţiile generale prin oferirea unei echipe de proiect cu un manager de proiect, a unui analist financiar şi a unui jurist, nu îndeplineau condiţiile specifice de studii ale managerului de proiect.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentei-reclamante, vizând împrejurarea că întreaga procedură de achiziţie a fost monitorizată/evaluată de autorităţile competente (ANRMAP, UCVAP) de la stadiul elaborării anunţului de participare până la semnarea contractului, Înalta Curte reţine că potrivit disp. art. 324 alin. (2) din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale "... autoritatea de management nu este condiţionată în luarea deciziei de activităţile desfăşurate de ANRMAP şi UCVAP".

În aceste condiţii este nerelevantă împrejurarea monitorizării anterioare a procedurii şi a rezultatului acesteia.

O altă critică a recurentei vizează faptul că instanţa nu a analizat prevederile art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, în condiţiile în care nu se poate demonstra un prejudiciu. Potrivit dispoziţiilor art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, forma în vigoare la momentul emiterii actului administrativ atacat:

"(1) În cazul în care se constată nereguli determinate de abaterile prevăzute în anexă, în aplicarea de către beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziţie, în raport fie cu reglementările naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, fie cu reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fie cu procedurile specifice/instrucţiunile de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, se emit note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21.

(2) Valoarea creanţei bugetare se determină prin aplicarea de corecţii financiare ale căror rate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru neregulile rezultate din abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie, care nu au niciun impact financiar, nu se aplică corecţii financiare. Situaţiile care pot fi constatate ca fiind fără impact financiar sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4) În cazul în care, pentru aceeaşi procedură de achiziţie sau pentru acelaşi contract, se constată mai multe nereguli, ratele de corecţie financiară nu se cumulează, fiind aplicabilă exclusiv rata cea mai mare a corecţiei financiare.

(5) Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene aplică corecţii financiare, în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă."

Susţinerea recurentei-reclamante în sensul că nu a fost dovedită existenţa unui prejudiciu adus bugetului Uniunii Europene şi/sau fondurilor publice naţionale este nerelevantă prin prisma normelor naţionale şi europene în materie.

În sensul art. 1 alin. (2) Regulamentul nr. 2988/1995:

"abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea - fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2001, în forma în vigoare la data emiterii notei contestate neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate pe baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului, ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale, printr-o sumă plătită necuvenit."

Este adevărat că toate aceste definiţii includ elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii Europene sau asupra fondurilor naţionale corespunzătoare, efect constând în existenţa unui impact financiar deja produs sau doar potenţial, dar nu se poate reţine în cauză că acest element definitoriu nu este îndeplinit, de vreme ce neregula constă în angajarea unor cheltuieli cu încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării, astfel cum acestea sunt reglementate de disp. art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006. În jurisprudenţa sa, CJUE a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct. 47 şi C-199/03 pct. 31, statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării C-271 pct. 48, C-465/10 pct. 32, regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut în mod fraudulos C-199/03, pct. 15. Prin urmare, aşa cum corect a reţinut şi judecătorul fondului, existenţa neregulii conduce implicit la existenţa unui prejudiciu, fără să fie necesar să se probeze producerea lui.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Avrig - prin Primar împotriva Sentinţei nr. 227 din 10 octombrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Avrig - prin Primar împotriva Sentinţei nr. 227 din 10 octombrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2019.

Procesat de GGC - LM