Reimbursement of EU-funded project costs and validity of negotiated procurement without prior notice for unforeseen supplementary works

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 2 noiembrie 2015, reclamantul Municipiul Drobeta-Turnu Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 46 din 28 aprilie 2015, emisă de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Informării nr. 83.964 din 10 noiembrie 2014 privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x şi a Notei de neconformitate nr. x din 12 martie 2014, emise de către Direcţia Generală Programe Europene, în ceea ce priveşte proiectul cod SMIS 3773, cu titlul Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu şi Cetatea Severinului; anularea Informării nr. 83.964 din 10 noiembrie 2014 şi a Notei de Neconformitate nr. x din 12 martie 2014, emise de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Direcţia Generală Programe Europene, contestate pe cale administrativă în termenul legal, precum şi obligarea pârâtei la restituirea sumei de 328.688,61 RON, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond Prin Sentinţa civilă nr. 3279 din 28 octombrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea principală şi cererea conexă formulată de reclamantul Municipiul Drobeta-Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a anulat Decizia nr. 46 din 28 aprilie 2015, Nota de neconformitate nr. x din 12 martie 2014 şi Informarea nr. x din 10 noiembrie 2014 şi a obligat pârâtul să restituie reclamantului suma de 328.688,61 RON actualizată cu indicele de inflaţie la data restituirii efective. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că potrivit dispoziţiilor art. 122 lit.

i) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, printre alte cazuri, atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii: atribuirea să fie făcută contractantului iniţial; lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial.

S-a mai arătat că, noţiunea de circumstanţe imprevizibile se referă la situaţiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligenţă rezonabilă a procedurii iniţiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici din sectorul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea previzibilă a contractului. O asemenea interpretare este justificată de faptul că potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, derogările de la normele care urmăresc să garanteze efectivitatea drepturilor recunoscute de tratat în domeniul contractelor de achiziţii publice trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte (a se vedea Hotărârea din 18 mai 1995, Comisia/Italia, C-57/94, Rec.,p. 1-1249, punctul 23;

Hotărârea din 28 martie 1996, Comisia/Germania, C-318/94, Rec.,p. 1-1949, punctul 13; Hotărârea din 2 iunie 2005, Comisia/Grecia, C-394/02, Rec, p. 1-4713, punctul 33). În aceste condiţii, Curtea a reţinut că lucrările de consolidare imobil şi lucrările de compartimentări interioare îndeplinesc condiţia imprevizibilităţii art. 122 lit.

i) din O.U.G. nr. 34/2006, astfel încât autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

3. Cererea de recurs Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. În motivarea căii de atac, recurentul-pârât a arătat, în esenţă, următoarele: -cu privire la lucrările de consolidare imobil, din motivarea expertului reiese faptul că la elaborarea proiectului tehnic proiectantul nu a avut informaţii clare şi complete având în vedere faptul că acea clădire are un istoric mai specific în ceea ce priveşte lucrările executate, respectiv începerea acestora în anul 1913, sistarea lor în anul 1926 din lipsa de fonduri şi reluarea acestora în anul 1960 şi neexistenţa proiectului iniţial "la Cartea Tehnică a Construcţiei".

Astfel abordarea expertului desemnat în întocmirea raportului de expertiză a fost că dacă proiectantul nu a avut la dispoziţie proiectul iniţial, şi nu a avut informaţii corecte faptul că au apărut noi lucrări este o situaţie normală, acestea fiind lucrări imprevizibile. Această abordare nu poate fi acceptată ca o situaţie imprevizibilă, pentru o clădire care a suferit degradări în timp la structura de rezistenţă, având în vedere şi poziţia Comisiei Europene în ceea ce priveşte stabilirea caracterului de imprevizibilitate a lucrărilor.

- cu privire la lucrările de compartimentări interioare, şi de această dată instanţa de fond a omologat concluziile expertizei, reţinând că neconformităţile ce au impus lucrările de compartimentări interioare reţinute prin nota de neconformitate nu puteau fi constatate la data întocmirii proiectului tehnic, în condiţiile în care zidăria era acoperită cu tencuieli şi placaje sau elemente ornamentale. Astfel s-a constatat doar după dezvelirea golurilor că acestea nu corespund cu actualele cerinţe şi corespunzător au fost necesare lucrări suplimentare. Având în vedere cele menţionate de expertul desemnat, faptul că nu există informaţii cu privire la lucrările care au fost executate la instalaţiile interioare, cum au fost executate acestea, se ridică întrebarea pe baza căror informaţii a fost realizat proiectul tehnic în condiţiile în care instalaţia electrică trebuia refăcută în întregime.

- recomandarea şi concluzia UCVAP exprimată prin Adresa nr. x/2013 a fost că intimata reclamantă trebuia să procedeze la anularea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, eliminarea lucrărilor pentru care nu se poate demonstra că au fost determinate de evenimente imprevizibile şi reluarea procedurii de negociere fără publicare a unui anunţ de participare doar cu elementele care se încadrează la situaţiile de excepţie prevăzute la art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod neîntemeiat se susţine de către recurent că lucrările de consolidare imobil şi cele de compartimentări interioare nu ar avea caracter imprevizibil şi că ar fi putut fi incluse în proiectul iniţial.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Intimatul - reclamant Municipiul Drobeta-Turnu Severin a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu o acţiune îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună anularea Deciziei nr. 46 din 28 aprilie 2015, emisă de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Informării nr. 83.964 din 10 noiembrie 2014 privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x şi a Notei de neconformitate nr. x din 12 martie 2014, emise de către Direcţia Generală Programe Europene, în ceea ce priveşte proiectul cod SMIS 3773, cu titlul Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu şi Cetatea Severinului; anularea Informării nr. 83.964/10 noiembrie 2014 şi a Notei de Neconformitate nr. x din 12 martie 2014, emise de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Direcţia Generală Programe Europene, precum şi obligarea pârâtei la restituirea sumei de 328.688,61 RON, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

Prima instanţă, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a admis cererea principală şi cererea conexă formulată de reclamantul Municipiul Drobeta-Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a anulat Decizia nr. 46 din 28 aprilie 2015, Nota de neconformitate nr. x din 12 martie 2014 şi Informarea nr. x din 10 noiembrie 2014 şi a obligat pârâtul să restituie reclamantului suma de 328.688,61 RON actualizată cu indicele de inflaţie la data restituirii efective.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, invocând în drept motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 şi intimatul-reclamant Municipiul Drobeta-Turnu Severin, în calitate de Beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 15 octombrie 2009 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului cu titlu "Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu şi Cetatea Severinului", cod SMIS 3773.

Pentru realizarea acestui proiect a fost încheiat, cu Asocierea SC A. SRL, SC B. SRL, SC C. SRL, SC D. SRL şi SC E. SRL, contractul de lucrări nr. x din 3 septembrie 2010.

Potrivit Notei de neconformitate nr. x din 12 martie 2014 s-a constatat nerespectarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice de către Municipiul Drobeta-Turnu Severin, în procesul de atribuire a contractului de lucrări suplimentare, respectiv încheierea Actului adiţional nr. x la Contractul de lucrări nr. x din 3 septembrie 2010 prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, procedură prevăzută de dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

În temeiul prevederilor art. 6 şi art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 a fost aplicată o reducere procentuală de 25% din valoarea Actului adiţional nr. x la Contractul de lucrări nr. x din 3 septembrie 2010, în cuantum de 328.688,61 RON.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011:

"(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.

(2) Excluderea integrală sau parţială de la plată, în situaţia prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător şi în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată cel puţin una din abaterile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, în raport cu:

a) reglementările naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice;

b) reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c) procedurile sau instrucţiunile specifice de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, alţii decât autorităţile contractante.

(31) Ratele reducerilor procentuale aplicate conform prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(32) Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie prevăzute în anexă sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activităţii de verificare/control/audit. Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă.

(33) Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie de natură formală, care nu au niciun potenţial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale. Situaţiile care pot fi constatate ca fiind fără impact financiar sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(34) În cazul în care, pentru acelaşi contract de achiziţie verificat, se constată existenţa mai multor abateri privind regimul achiziţiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale prevăzute în anexă, se va aplica valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi având în vedere principiul proporţionalităţii, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, pentru care beneficiarii şi-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel. (5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, în art. 9 din acelaşi act normativ, se arată:

"Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică:

a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."

Aşadar, în cauză, existând un control anterior (finalizat prin Nota de neconformitate nr. x din 12 martie 2014), în procedura verificării cererilor de rambursare au fost aplicate, în temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, reduceri procentuale.

Problema care se cere a fi dezlegată în cauză este dacă pentru contractarea lucrărilor suplimentare erau incidente dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 ce permiteau negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau se impunea organizarea unei noi proceduri de achiziţie publică.

Potrivit dispoziţiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în următoarele cazuri: (...) i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial;".

Modificarea substanţială a dispoziţiilor unui contract de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire şi necesită derularea unei noi proceduri de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. În jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, astfel cum a specificat Comisia Europeană (prin DGMarkt) în Adresa nr. Ares (2012) 601434 - 21/05/2012, s-a statuat că modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanţială atunci când, prin această modificare, contractul devine substanţial diferit faţă de cel încheiat iniţial. O modificare este considerată substanţială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: a) Modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis participarea şi/sau selectarea altor operatori economici decât cei selectaţi iniţial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant. b) Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului. c) Modificarea extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial.

De asemenea, cu privire la condiţia particulară referitoare la circumstanţele imprevizibile, s-a arătat că această cerinţă trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă ar fi trebuit să prevadă (de exemplu: dezastre naturale, noi cerinţe rezultate ca urmare a adoptării unor noi reglementări comunitare sau naţionale ori condiţii tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice care au stat la baza proiectului şi care au fost întreprinse în conformitate cu "regulile artei"). Modificările determinate de pregătirea neadecvată a procedurii de atribuire a proiectului nu pot fi considerate circumstanţe imprevizibile.

În cauza de faţă, atât prin Nota justificativă întocmită de intimatul-reclamant cât şi prin concluziile raportului de expertiză efectuat în primă instanţă, cu privire la lucrările de consolidare imobil, s-a arătat că: decalarea pe verticală a pereţilor de zidărie şi diferenţa de planeitate identificate pe parcursul execuţiei lucrărilor nu puteau fi imaginate şi anticipate cu ocazia întocmirii proiectului şi constituie circumstanţe imprevizibile; la data începerii şi realizării proiectării nu putea fi observat decalajul de axare a pereţilor cu ocazia întocmirii Proiectului Tehnic; consolidarea în acelaşi plan fata de axa verticală a fiecărui perete a mărit rezistenţa clădirii şi este singura aplicabilă pentru înlăturarea neconformităţii; în lipsa lucrărilor de aliniere a elementelor structurale pe verticala clădirii existau riscuri de afectare a fundaţiilor a căror tasări sau cedări ar fi putut produce degradări ale clădirii; decalarea pe verticală a pereţilor şi diferenţa de planeitate nu apar a fi consemnate în nici un document şi în mod rezonabil nu puteau fi identificate decât cu ocazia execuţiei efective a lucrărilor respectiv la practicarea golurilor de turnare; dezaxările constatate cu ocazia practicării în timpul execuţiei lucrărilor de construcţii de goluri în planşee precum şi lucrările de înlăturare a neconformităţilor fac parte din categoria lucrărilor imprevizibile.

Cu privire la lucrările de compartimentări interioare, s-a precizat că: neconformităţile ce au impus lucrările de compartimentări interioare reţinute prin nota de neconformitate nu puteau fi constatate la data întocmirii proiectului tehnic, în condiţiile în care zidăria era acoperită cu tencuieli şi placaje sau elemente ornamentale; era necesară şi obligatorie asigurarea conformităţii dintre prescripţiile tehnice cu privire la maniera de realizare a trecerilor prin elementele structurale a conductelor de instalaţii şi situaţia constatată cu ocazia dezvelirilor elementelor structurale; erorile de construcţie vechi constând în zidărie cu rosturi verticale continue, legături cu zidurile perpendiculare executată fără strepi sau armături între asize, goluri pentru tubulaturi sau conducte netratate corespunzător, lipsa centurilor sau stâlpişorilor de beton armat, lipsa buiandrugilor din beton armat sunt lucrări ascunse dacă sunt situate sub tencuieli, placaje sau elemente ornamentale, cum este în speţă; aceste erori de construcţie nu puteau fi observate anterior decopertării pereţilor; nu putea fi constatata starea de degradare a mortarului fără desfacerea straturilor care acoperă zidăria; la data realizării proiectului, în condiţiile în care nu apar consemnate crăpături sau desprinderi în releveele efectuate nu se putea prezuma rezonabil care este afectarea zidăriei; până la desfacerea placajelor şi/sau tencuielilor nu se putea constata starea de degradare a pereţilor, astfel încât lucrările de demolare şi reconstruire conformă a pereţilor de compartimentare sunt imprevizibile.

Din cele prezentate mai sus rezultă că suntem în prezenţa unor condiţii tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice care au stat la baza proiectului. De asemenea, faţă de natura şi volumul lucrărilor suplimentare nu se poate susţine că s-a produs o modificare substanţială a contractului iniţial de achiziţie publică care să necesite derularea unei noi proceduri de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză. 6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei civile nr. 3279 din 28 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei civile nr. 3279 din 28 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2019.

Procesat de GGC - LM