Negative jurisdictional conflict: Competence to review administrative enforcement actions and license revocation requests against a central ministry
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Section for Administrative and Fiscal Contentious, thereby rejecting the Bucharest Court of Sector 2's declination of competence. The dispute centered on a claim by a travel agency and an individual against the Ministry of Tourism, seeking the annulment of an administrative violation report and ordering the competent control directorate to revoke the license of a competitor agency, which the claimants argued was a necessary response to their prior formal complaint. The ICCJ determined that the subject matter was not a criminal administrative appeal but an administrative challenge to the conduct and decision-making of a central public authority, specifically targeting the inadequacy of the administrative sanction imposed. Consequently, based on Article 10(1) of Law No. 554/2004 regarding the jurisdictional rank of the issuing authority, the court established that the matter fell under the specialized jurisdiction of the appellate administrative court, not the civil section of the district court.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict: Competence to review administrative enforcement actions and license revocation requests against a central ministry: The dispute centered on a claim by a travel agency and an individual against the Ministry of Tourism, seeking the annulment of an administrative violation report and ordering the competent control directorate to revoke the license of a competitor agency, which the claimants argued was a necessary response to their prior formal complaint. The ICCJ determined that the subject matter was not a criminal administrative appeal but an administrative challenge to the conduct and decision-making of a central public authority, specifically targeting the inadequacy of the administrative sanction imposed. Consequently, based on Article 10(1) of Law No. 554/2004 regarding the jurisdictional rank of the issuing authority, the court established that the matter fell under the specialized jurisdiction of the appellate administrative court, not the civil section of the district court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent instance.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 7.02.2018 sub nr. x/2018, reclamanţii Societatea A. SRL şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Turismului ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului-verbal nr. x/25.09.2017 şi obligarea Direcţiei de Control abilitate să efectueze controlul în raport cu sesizarea reclamantei în sensul retragerii licenţei agenţiei de turism şi să dispună în consecinţă.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin Sentinţa civilă nr. 3631/17.09.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a dispus declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sub nr. x/2018.
La termenul de judecată din 07.12.2018, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Prin Sentinţa civilă nr. 12242 din 07.12.2018, Judecătoria Sector 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
A declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângere contravenţională privind pe petenţii Societatea A. SRL, şi B., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Turismului, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
A suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că în cauză s-a ivit un conflict negativ de competenţă, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, şi Judecătoria Sector 2 Bucureşti, secţia civilă, îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cererea formulată de reclamanţii B. şi Societatea de A. SRL.
Obiectul cauzei de faţă îl formează cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Societatea A. SRL şi B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Turismului, prin care s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului-verbal nr. x/25.09.2017 şi obligarea Direcţiei de Control abilitate să efectueze controlul în raport cu sesizarea reclamantei în sensul retragerii licenţei agenţiei de turism şi să dispună în consecinţă.
În motivarea cererii, reclamanţii au susţinut că la data de 11.08.2017 au depus la Registratura Generală a Ministerului Turismului cererea înregistrata sub nr. x/11.08.2017 şi înregistrată la Direcţia de Control sub nr. x/16.08.2017, prin care au solicitat organului de control abilitat retragerea licenţei de turism a Agenţiei C., ţinând cont de dispoziţiile legale şi de gravitatea faptelor.
În urma sesizării reclamanţilor la Ministerul Transporturilor, a fost emis Procesul-verbal de constatare şi sancţionare nr. x/25.09.2017, prin care C. SRL a fost sancţionată cu amenda cuprinsa intre 1.000 şi 5.000 RON în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1267/2010 cu modificările şi completările ulterioare, art. 16 (1), lit. k)., pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 13 lit. a)-c) din acelaşi act normativ.
Reclamanţii au apreciat că prin controlul efectuat nu s-a răspuns obiectivelor sesizării cu care Direcţia de Control a fost învestită, raportat la situaţia de fapt şi la gravitatea consecinţelor produse, considerând că se impune reefectuarea controlului şi aplicarea unei sancţiuni care să corespundă situaţiei descrise şi realităţii.
Prin urmare, cererea de chemare în judecată vizează obligarea unei autorităţi publice centrale, Ministerul Turismului, să efectueze controlul în raport de solicitarea reclamanţilor privind retragerea licenţei Agenţiei C. SRL, reclamanţii fiind nemulţumiţi de modul de soluţionare a cererii adresate Ministerului Turismului, prin care solicitau retragerea licenţei de turism a Agenţiei C., apreciind că sancţiunea contravenţională aplicată acesteia din urmă prin procesul-verbal este insuficientă faţă de gravitatea aspectelor reclamate; prin prisma acestui fapt s-a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie încheiat în urma controlului solicitat de reclamanţi, cu privire la care au invocat că reprezintă o soluţionare necorespunzătoare, în opinia reclamanţilor, a sesizării adresate pârâtului, din această perspectivă nu se poate reţine că obiectul cererii îl constituie o plângere contravenţională.
Pentru motivele expuse, competenţa,materială de soluţionare aparţine Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în raport cu rangul organului autorităţii emitente a actului atacat.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii B. şi Societatea de A. SRL şi pârâtul Ministerul Turismului în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - GV