Jurisdiction over claims for silvicultural compensations: Competence of the County Court where the administrative act of refusal is issued by a local forestry authority.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor să acorde sumele cu titlu de compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, prev. de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 74/2010 şi alte acte normative, precum şi obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate. A precizat reclamanta valoarea acestor compensaţii, astfel cum a fost calculată de reprezentanţii pârâtelor ca fiind 53.685,45 RON pentru perioada 2014 - 2016.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin Sentinţa nr. 810 din 17 aprilie 2018, pronunţată de Judecătoria Motru, în Dosarul nr. x/2017 a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Motru invocată de pârâtele Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea şi Ministerul Apelor şi Pădurilor şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei civile având ca obiect pretenţii formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 31 august 2018, sub nr. x/2018, cu prim termen de judecată la data de 28 septembrie 2018, termen la care Tribunalul din oficiu a invocat excepţia necompetentei materiale a Tribunalului Gorj în soluţionarea acţiunii dedusă judecăţii.

Prin Sentinţa nr. 1209 din data de 28 septembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2018, s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii promovată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Apelor şi Pădurilor, şi Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2018.

Prin Sentinţa nr. 495/2018,Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Craiova.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. A înaintat cauza în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză s-a ivit un conflict negativ de competenţă, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa, îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cererea formulată de reclamanta A..

Prin cererea introductivă, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtelor Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea la acordarea obligaţilor de plată a compensaţiilor în cuantum de 53.685,45 RON pentru perioada 2014 - 2016, compensaţii ce reprezintă contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiunilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice ce determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă - aferentă suprafeţei de 22,3 ha teren cu vegetaţie forestieră reconstituit reclamantei prin T.P. nr. x/08.01.2013, - prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 şi art. 4 lit. s) din O.G. nr. 14/2010.

Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea, cu adresa nr. x/01.08.2017 a restituit procuratorului reclamantei documentaţia înaintată pentru a fi completată în mod corespunzător de către ocolul silvic de care aparţine terenul.

Cu adresa nr. x/07.09.2017, pârâta Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea a comunicat procuratorului reclamantei că de la publicarea în Monitorul Oficial a H.G. nr. 447/30.06.2017 nu se mai pot acorda compensaţii retroactive, răspunzând astfel punctului de vedere solicitat de către procurator cu adresa nr. x/10.08.2017.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (forma în vigoare la data formulării acţiunii): "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică reprezintă orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.

Dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, în privinţa competenţei de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 din perspectiva criteriului rangului autorităţii emitente a actului administrativ asimilat, respectiv refuzul Gărzii Forestiere Râmnicu-Vâlcea de a acorda reclamantei compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiunilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice ce determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.

Prin urmare, pentru stabilirea competenţei materiale de soluţionare a prezentei cauze are relevanţă rangul autorităţii emitente a actului atacat, respectiv Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea, aceasta fiind o autoritate publică locală, cum în mod judicios a reţinut Curtea de Apel Craiova, competent să soluţioneze prezenta cauză în primă instanţă fiind Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Chemarea în judecată a Ministerului Apelor şi Pădurilor, autoritate publică centrală, nu determină schimbarea competenţei materiale; actul administrativ contestat este emis de autoritatea publică locală, Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea, iar potrivit H.G. nr. 861/2009, documentaţia pentru acordarea alocaţiilor bugetare se transmite de către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură către direcţia care gestionează bugetul din cadrul acestei autorităţi, sumele necesare decontării fiind transmise de către direcţia care gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi intimaţii Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, Ministerul Apelor şi Pădurilor în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV