Taxpayer’s Suspension Bid for Precautionary Tax Measures Rejected for Lack of Well-Justified Case; Appeal Dismissed.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Curţii de Apel Galaţi reclamanta A. SRL Brăila a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Regională Antifraudă Constanţa, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării actului administrativ, emis de D.R.A.F. 2 Constanta, respectiv a Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. A FCT 22415/17.08.2016.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 226 din 28 septembrie 2016 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea formulată de reclamanta SC A. SRL Brăila în contradictoriu cu pârâta Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanţa, ca nefondată.

3. Recursul

Împotriva acestei sentinţe reclamanta SC A. SRL Brăila a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.

A arătat recurenta că, deşi s-a făcut dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute de legiuitor, instanţa de fond în mod greşit a respins cererea de suspendare, considerând-o nefondată.

A susţinut recurenta că a făcut dovada îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat în măsura în care, a arătat şi în faţa primei instanţe că decizia a fost instituită la data de 17 august 2016, invocându-se în cuprinsul acesteia prejudiciul stabilit prin procesul-verbal nr. x/18.08.2016, care însă nu era întocmit la acel moment, fiind datat în 18 august 2016.

Acest aspect, în opinia recurentei, atrage nulitatea absolută a deciziei şi constituie un motiv de nelegalitate al actului administrativ care întruneşte pe deplin condiţia cazului bine justificat.

De asemenea, s-a arătat în motivele de recurs că, atât Recomandarea nr. R(89)8 din 13.09.1989 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei, cât şi dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 stabilesc cadrul legislativ care permite unei persoane fizice sau juridice să obţină suspendarea provizorie a executării unui act administrativ, în condiţii dovedite de reclamantă.

Astfel, toate aspectele de nelegalitate invocate în cererea de suspendare erau apte a forma o îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ, care deşi nu trebuia să le analizeze pe fond, era datoare să se constate.

Cu privire la paguba iminentă, s-a arătat că şi îndeplinirea acestei condiţii a fost probată cu înscrisurile depuse la dosar.

4. Apărările intimatului

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare prin care a solicitat menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 17 ianuarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 28 februarie 2018 s-a admis în principiu recursul formulat de reclamanta SC A. SRL Brăila împotriva Sentinţei nr. 226 din 28 septembrie 2016 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la motivele de recurs, la apărările formulate de către intimată prin întâmpinare şi la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum şi în conformitate cu art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, pentru considerentele în continuare arătate.

6.1 Argumente de fapt şi de drept relevante

În fapt, reclamanta a solicitat suspendarea executării actului administrativ, emis de D.R.A.F. 2 Constanta, respectiv a Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. A FCT 22415/17.08.2016.

Prin decizia de instituire a măsurilor asigurătorii emisă la data de 17.08.2016 de către Direcţia Generală Antifraudă Constanţa şi înregistrată sub nr. x/17.08.2016, s-a dispus instituirea de măsuri asigurătorii pentru suma de 4.445.760 RON, în limita a 150% din valoarea prejudiciului calculat.

În motivarea măsurilor dispuse s-au reţinut următoarele: - cuantumul mare al prejudiciului calculat, raportat la rezultatul financiar al societăţii înregistrat în anul fiscal 2015, profit în sumă de 91258 RON şi a cuantumului mare al soldului creditor furnizori în sumă de 5.621.159,87 RON raportat la pierderea lunii iunie 2016; - din verificarea bazei de date A.N.A.F. - I.N.F.O.P.C. - O.N.R.C. Detalii contribuabili s-a constatat că administratorul societăţii A. figurează înregistrat în calitate de asociat şi administrator şi la alte societăţi radiate, dizolvate şi lichidate.

În drept, prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 s-au instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ, proceduri prevăzute de art. 14 şi art. 15 din lege, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din actul normativ indicat, cât şi în faza sesizării instanţei cu cererea de anulare a respectivului act administrativ.

Actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumţia de autenticitate şi de veridicitate, acest act administrativ constituind el însuşi titlu executoriu.

Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Deci, cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Constată Înalta Curte că judecătorul fondului s-a aplecat cu precădere asupra analizei neîndeplinirii condiţiei cazului bine justificat în măsura în care ambele condiţii prevăzute la art. 14 din Legea nr. 554/2004 trebuie întrunite cumulativ, argumente pe care instanţa de control judiciar le însuşeşte.

Noţiunea de caz bine justificat se referă la împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În jurisprudenţa sa constantă, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi a reţinut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat, care să impună suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.

Nu pot fi subsumate condiţiei cazului bine justificat aprecierile referitoare la nelegalitatea unui act administrativ, a cărui suspendare se cere, întrucât acceptarea unui asemenea raţionament ar echivala cu o prejudecare a fondului litigiului, care priveşte examinarea legalităţii.

Altfel spus, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.

În speţa de faţă, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că argumentele şi probele prezentate de către recurenta-reclamantă nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii deciziei contestate.

Cu privire la critica privind nulitatea deciziei, motivat de faptul că în cuprinsul acesteia se invocă prejudiciul stabilit de organul fiscal printr-un proces-verbal întocmit ulterior, constată Înalta Curte că în cuprinsul deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii se face trimitere la o sumă constatată în timpul controlului şi nu la o sumă stabilită prin procesul-verbal din data de 18 august 2016, astfel că acest motiv de nelegalitate evidentă nu poate fi reţinut.

Şi motivele de nulitate susţinute în faţa primei instanţe, cum ar nesemnarea deciziei de către conducătorul organului fiscal competent sunt nefondate, fiind judicios înlăturate de curtea de apel.

Cu ocazia soluţionării cererii de suspendare a executării actului administrativ, instanţa are numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenţei dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004 nu poate fi prejudecat fondul litigiului.

Totodată, în condiţiile în care instanţa de fond, respectiv Curtea de Apel Galaţi, s-a pronunţat la data de 21 septembrie 2017, respingând prin Sentinţa nr. 189/2017 acţiunea în anulare formulată de reclamantă, constată Înalta Curte că această împrejurare are consecinţe şi în ceea ce priveşte neîndeplinirea condiţiei "cazului bine justificat".

În măsura în care, astfel cum s-a arătat, cele două condiţii trebuie îndeplinite cumulativ, Înalta Curte nu va mai analiza aspectele privind paguba iminentă definită de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, cu atât mai mult cu cât nici recurenta prin concluziile scrise nu face nicio referire concretă ci formulează doar o trimitere la înscrisurile depuse în faţa primei instanţe.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În concluzie, constatând nefondate criticile recurentului, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Brăila împotriva Sentinţei nr. 226 din 28 septembrie 2016 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 martie 2018.

Procesat de GGC - GV