Appeal against preliminary order to replace expert inadmissible where final decision non-appealable under labor law transitional provisions

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, la data de 18 decembrie 2015 sub nr. x/2015, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC M. SA şi SC H. SA, să se constate că perioada 01.04.2001 - 15.09.2008 desfăşurată în cadrul pârâtei SC M. SA şi că perioada 15.09.2008 - 15.12.2015 desfăşurată în cadrul pârâtei SC H. SA constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, conform prevederilor art. 15 din H.G. nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite de muncă şi H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite; obligarea pârâtelor să depună la Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, declaraţii nominale lunare de asigurare rectificative, din care să rezulte că reclamanţii au desfăşurat activitate în condiţii deosebite de muncă pentru perioada 01.04.2001 - 15.09.2008 şi 15.09.2008 - 15.12.2015, conform prevederilor art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 246/2007 şi cele ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa nr. 789 din 12 iunie 2017, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, a admis în parte acţiunea, conform celor stabilite prin dispozitivul acestei hotărâri.

Împotriva sentinţei au formulat apel reclamanţii şi pârâta SC M. SA Râmnicu Vâlcea, prin administrator judiciar I..

Cu prilejul judecării apelului, prin încheierea de şedinţă din 29.11.2017, a fost încuviinţată cererea de probatorii formulată de către apelanţii-reclamanţi în sensul completării raportului de expertiză efectuat la instanţa de fond, de către acelaşi expert, cu obiectivele menţionate în respectiva încheiere de şedinţă, s-a fixat onorariu provizoriu în cuantum de 500 RON în sarcina apelanţilor-reclamanţi, urmând ca după achitarea acestuia să se emită adresă către expert conform celor solicitate.

Prin încheierea de şedinţă din 21 februarie 2018, întrucât a apreciat că expertul nu a răspuns tuturor obiectivelor stabilite de către instanţă, Curtea de Apel Piteşti a dispus înlocuirea acestuia şi transferarea onorariului provizoriu de 500 RON în contul noului expert ce urma a fi desemnat în cauză.

Litigiul a fost soluţionat prin Decizia nr. 3309 din 7 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, definitivă.

Împotriva încheierii de şedinţă din 21 februarie 2018 a formulate recurs neîncadrat în drept, expert J., arătând următoarele:

- În mod greşit instanţa de judecată a admis toate obiectivele propuse de părţi pentru completarea raportului de expertiză, întrucât parte din acestea erau inutile şi nu impuneau părerea unui expert;

- Dispoziţia de înlocuire a expertului şi de retragere a onorariului provizoriu este greşită, în condiţiile în care obiecţiunile la completarea raportului nu au fost transmise expertului, acesta şi-a îndeplinit obligaţia stabilită de către instanţă, a făcut deplasări pentru a studia lucrările dosarului şi a transmis raportul de expertiză în termenul legal, iar în cauză nu s-a reţinut nulitatea lucrării;

- Prin încheierea de şedinţă recurată nu s-au stabilit şi căile de atac legale pentru ca expertul să poată uza de acestea, astfel încât s-a încălcat dreptul la apărare şi dispoziţiile O.G. nr. 2/2000;

- Retragerea onorariului nu se face decât pentru motive întemeiate, dar chiar dacă s-ar fi stabilit motivat că este necesară înlocuirea expertului, onorariul provizoriu al cărui cuantum era extrem de modic, nu se impunea a fi retras, în raport cu cheltuielile efectuate şi cu munca depusă de către expert.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 18.12.2018, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia de la aceeaşi dată, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin punctul de vedere la raport recurentul a arătat că recursul este admisibil, a fost motivat conform legii şi a solicitat admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

Conform art. 235 C. proc. civ., încheierile care preced hotărârea şi au scopul pregătirii soluţionării pricinii sunt încheieri premergătoare.

Dispoziţiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că "împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Aceste norme se coroborează cu cele ale art. 494 din acelaşi act normativ, conform cărora dispoziţiile din apel se aplică şi în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice.

Consecinţa practică a unei astfel de reglementări constă în faptul că încheierile premergătoare nu pot fi atacate decât odată cu fondul, făcând corp comun cu hotărârea finală, fiind supuse căii de atac numai odată cu aceasta.

În speţă, încheierea de şedinţă din 21.02.2018 este pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în cadrul cercetării judecătoreşti efectuate în apel, în soluţionarea unui litigiu de muncă, fiind o încheiere premergătoare, conform celor arătate mai sus.

Cauza a fost soluţionată prin Decizia nr. 3309 din 7 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, definitivă, sens în care sunt incidente dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 95/2016, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale ...".

În raport de conţinutul dispoziţiilor legale anterior menţionate, hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Piteşti este una definitivă în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului, situaţie faţă de care acest caracter îl are şi încheierea premergătoare recurată în prezenta cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul J. împotriva încheierii de şedinţă din 21 februarie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul J., domiciliat în Craiova, Calea x, judeţul Craiova, împotriva încheierii de şedinţă din 21 februarie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., toţi cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat K., Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, intimata-pârâta SC M. SA Râmnicu Vâlcea, prin administrator judiciar I., cu sediul în Bucureşti, prin administrator special L., în Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, intimata-pârâtă SC H. SA Râmnicu Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 6 martie 2019.

Procesat de GGC - CL