Conflict of jurisdiction in consumer service-fee claims: domicile under Art. 121 CPC is the de facto principal residence where services are installed, not the registered address
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing the competence of the Bucharest Sector 1 Court, thereby allowing the creditor to prevail on the procedural stage and proceed with the claim against the debtor. The dispute arose from a low-value claim for approximately 1,714 RON in principal and penalties for unpaid service fees, where the Bucharest court declined jurisdiction citing the consumer’s registered domicile in Botoșani, while the Botoșani court rejected jurisdiction based on the place of service installation. The Court applied Article 121 of the Civil Procedure Code, which mandates that professional-to-consumer disputes be heard at the consumer's domicile, and interpreted "domicile" in light of Article 87 of the Civil Code as the principal residence where the consumer actually lives. Ruling that the address in Bucharest, where the consumer requested service installation and declared as their place of residence, constituted their de facto domicile over the registered address in Botoșani, the Court assigned the case back to the Bucharest Sector 1 Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 121 C. proc. civ, art. 132 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 1028 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 87 C. civ; Conflict of jurisdiction in consumer service-fee claims: domicile under Art. 121 CPC is the de facto principal residence where services are installed, not the registered address: În raport de dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. şi având în vedere că prin contractul de furnizare servicii, pârâta a indicat adresa la care locuieşte şi la care a solicitat instalarea serviciului ca fiind în Bucureşti, a fost declinată competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:
Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti la 2 octombrie 2018, reclamanta A. SA a solicitat obligarea pârâtei B. la plata debitului principal în valoare de 1.714,39 RON, precum şi la plata penalităţilor de întârziere.
Prin Sentinţa nr. 8025 din 6 decembrie 2018, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat, în favoarea Judecătoriei Botoşani, competenţa de soluţionare a cauzei.
S-a reţinut, în esenţă, aplicabilitatea prevederilor art. 121 C. proc. civ., de ordine publică.
Au fost avute în vedere şi dispoziţiile art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 şi cele ale art. 3 alin. (2) şi (3) C. civ., constatându-se că litigiul se desfăşoară între o societate, în calitate de creditor şi o persoană fizică, în calitate de debitor şi are ca obiect plata contravalorii serviciilor contractate pentru uz personal.
Având în vedere domiciliul pârâtei situat în municipiul Botoşani, a fost declinată competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.
Judecătoria Botoşani, secţia civilă, prin Sentinţa nr. 58 din 29 ianuarie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu. În temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ. a declinat competenţa de soluţionare a cererii, având ca obiect cerere de valoare redusă, în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti. În baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ. a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
S-a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 1028 C. proc. civ., în cazul cererilor cu valoare redusă, competenţa teritorială se stabileşte conform dreptului comun.
În raport de dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. şi având în vedere că prin contractul de furnizare servicii, pârâta a indicat adresa la care locuieşte şi la care a solicitat instalarea serviciului ca fiind în Bucureşti, a fost declinată competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Acţiunea care a determinat desesizările reciproce ale instanţelor are ca obiect formularul de cerere cu valoare redusă prin care reclamanta A. SA, în temeiul art. 1025 - 1032 C. proc. civ., a solicitat obligarea pârâtei B. la plata debitului principal în cuantum de 1.714,39 RON, precum şi la plata penalităţilor de întârziere, pentru nerespectarea obligaţiei corelative de plată a abonamentelor pentru serviciile furnizate.
Potrivit art. 1028 din cuprinsul Titlului X din C. proc. civ., care reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusă, competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun.
Din raportul juridic dedus judecăţii, faţă de dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000 raportate la cele ale art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, se reţine atât calitatea de profesionist a reclamantei, care acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, cât şi calitatea de consumator a pârâtei, care a încheiat un contract de furnizare servicii pentru uz personal.
Calitatea părţilor şi natura raportului juridic atrag norma de competenţă prevăzută la art. 121 C. proc. civ., care stipulează în sensul că pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator.
Se observă însă că instanţele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 121 C. proc. civ. cu privire la domiciliul consumatorului, în condiţiile în care pârâta consumator în cauză a indicat în contractul de furnizare servicii nr. x din 15 decembrie 2014, încheiat cu reclamanta, adresa din Bucureşti, iar potrivit referatului existent la dosarul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, întocmit ca urmare a accesării bazei de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, domiciliul acesteia este în municipiul Botoşani.
Se mai constată că prin declaraţia aflată la dosarului Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pârâta B. a declarat pe proprie răspundere că adresa la care locuieşte este cea din Bucureşti, unde a solicitat a-i fi instalate şi furnizate serviciile respective.
Potrivit art. 87 C. civ., "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că locul în care s-a solicitat instalarea şi furnizarea serviciilor este şi domiciliul de fapt al debitoarei, beneficiarul contractului locuind deci efectiv la adresa de instalare, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 martie 2019.
Procesat de GGC - CL